1 of 37

MECANISME COGNITIVE SUPERIOAREA

profesor Raluca Maria Chirţan

Mecanisme Cognitive Superioare © 2021 by Raluca Maria Chirţan is licensed under CC BY-SA 4.0

2 of 37

Competenţe Specifice:

1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice;

2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete;

3.1 Relaţionarea eficienta/ cooperarea cu ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea informaţiilor referitoare la procese şi manifestări psihice;

4.1. Utilizarea cunoştinţelor de psihologie în scopul adaptării conduitei proprii la situaţii concrete de viaţă.

3 of 37

Obiective Operaţionale:

  • să definească gândirea, memoria şi imaginaţia;
  • să descopere punerea lor în practică prin autocunoaştere;
  • să creeze o lume mai bună prin intermediul mecanismelor cognitive.

4 of 37

Gândirea

5 of 37

Think

Versuri

​

6 of 37

​

Gândurile tale cuprind cunoştinţe, idei, credinţe, speranţe, puncte de vedere, intuiţii, imagini şi amintiri reale.

Rick Hanson

7 of 37

Definiţie:

Gândirea este o succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realității și la rezolvarea anumitor probleme.

​

Gândirea se definește ca procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale, extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor (noțiune), judecăților și raționamentelor.

Paul Popescu Neveanu

8 of 37

Gândirea este bazată pe:

Noțiune/concept→ caracterizată prin această conștiință a ceea ce este esențial și ce este secundar: noțiunea este o posibilitate de a formula numeroase judecăți cu privire la o clasă de obiecte sau fenomene.

​

Judecată→ afirmarea sau negarea unui raport; convingerea este esențială pentru a considera o propoziție ca fiind o judecată, un act de gândire.

​

Raționamentul→ este acea formă de gândire în care, pornind de la una sau mai multe judecăți, obținem o altă judecată.

​

​

9 of 37

Caracteristicile gândirii:

  • informațional-operațional (procesarea, interpretarea si evaluarea informațiilor);
  • mijlocit (prelucrarea secundară a informațiilor oferite de senzații, percepții, reprezentări sau a propriilor produse - stocate cu ajutorul memoriei - concepte, scheme mentale, raționamente);
  • mijlocitor (gândirea contribuie la funcționalitatea celorlalte mecanisme psihice - în cazul percepției, în cea de-a patra fază a acesteia, interpretarea sau acordarea unei semnificații a ceea ce este perceput);
  • general și abstract ( gândirea permite sintetizarea însușirilor sau relațiilor abstracte într-un model informațional care să definească o clasă de obiecte sau fenomene - caracterul general - precum și trecerea de la variabil la grade invarianță cât mai ridicate - caracterul abstract);
  • acțional (conceptele/noțiunile, raționamentele, rezolvarea de probleme presupun activități de transformare a experienței cognitive și nu de simple înregistrări ale observațiilor);
  • multidirecțional (înțelegerea trecutului, prezentului și anticiparea viitorului);
  • sistemic (existența unor elemente structurate, ierarhizate, între care sunt posibile diverse combinări.

10 of 37

Clasificarea tipurilor de gândire

11 of 37

În funcție de operațiile folosite:

  • gândirea algoritmică (operații standardizate, parcurgerea strictă a unei succesiuni de pași; folosită în mod repetat, provoacă rutina)
  • gândirea euristică (utilizează operații în curs de elaborare, dirijate de planuri, strategii, încercări și erori, reveniri treptate; stimulează flexibilitatea atât de necesară adaptării în sarcini slab structurate sau definite);

12 of 37

În funcție de demersurile logice folosite:

  • gândirea inductivă (trecerea de la un adevăr particular la unul general);
  • gândirea deductivă (extragerea unor adevăruri particulare dintr-unul general);
  • gândirea analogică (surprinderea unei similitudini între obiecte, fenomene, noțiuni, idei, acolo unde aparent nu există sau transferul unor cunoștințe asimilate anterior în situații necunoscute).

13 of 37

În funcție de finalitate:

  • gândirea reproductivă (simplistă, automatizată, stereotipică);
  • gândirea productivă (combinarea într-o structura nouă a elementelor disparate, surprinderea unor relații care facilitează găsirea rapidă a soluțiilor);
  • gândirea critică (testarea și evaluarea soluțiilor sau variantelor posibile, în termenii regulilor logice).

14 of 37

În funcție de valoare:

  • pozitivă (activă, constructivă, în situații stresante);
  • negativă (defensiv, distructiv, anxios).

15 of 37

În funcție de sensul de evoluţie:

  • convergentă ( deplasare de la diversitate la unitate, surprinzându-se asemănări, relații logice);
  • divergentă ( parcurgerea drumului de la unitate la diversitate, semnul distinctiv pentru flexibilitate și mobilitatea mentală).

16 of 37

În funcție de modul de desfăşurare:

  • verticală (construirea pas cu pas a secvențelor specifice demersului rezolutiv);
  • laterală (schimbarea unor concepte și generarea unora noi).

17 of 37

Stadiile gândirii după Jean Piaget

  1. stadiul inteligenței sezoriomotorii: de la naștere până la vârsta de 2 ani, copilul cunoaște prin intermediul activităților fizice pe care le îndeplinește; stadiul se încheie cu achiziția limbajului și a gândirii simbolice.
  2. stadiul preoperațional: de la 2 ani pă la vârsta de 5/7 ani, caracteristic copilului preșcolar, care “luptă” să-și achiziționeze gândirea logică.
  3. stadiul operațiilor concrete: de la 6 ani până la 11/12 ani, copilul poate gândi logic probleme “concrete”, “acum și aici”.
  4. stadiul operațiilor formale: de la 12/13 ani: sunt adolescenții capabili să opereze mental asupra unor probleme abstracte, ipotetice.

18 of 37

Memoria

19 of 37

Memory remains

Versuri

20 of 37

Atunci când se creează o amintire, implicită sau explicită,îi sunt depozitate doar trăsăturile esenţiale, nu fiecare detaliu. Altfel creierul ar deveni atât de aglomerat, încât nu ar mai avea spaţiu pentru a asimila lucruri noi.

Rick Hanson

21 of 37

Definiţie

Funcție psihică de bază care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea trăirilor noastre.

22 of 37

Componentele memoriei:

Fixarea: în funcție de tehnicile folosite , informația se fixează în memoria noastră.

Conservare: pentru un timp mai scurt sau mai lung, informația este păstrată în memorie.

Reactualizarea și Reproducere: informația fixată și conservată, poate fi accesată ori de câte ori este necesar.

23 of 37

Formele memorie:

Memoria senzorială: memoria care durează sutimi de secundă și constă în înregistrarea informației de către analizatori.

Memoria de scurtă durată: informațiile sunt stocate pentru câteva secunde, după care sunt uitate sau trec la nivelul celei de lungă durată.

Memoria de lungă durată: implică menținerea informației timp îndelungat sau chiar toată viața.

Memoria involuntară: memorarea neintenționată a informațiilor.

Memoria voluntară: caracter organizat și își propune în mod intenționat să memoreze anumite informații.

Memoria conceptuală: înmagazinarea experienței cognitive, implicând limbajul, concepte/noțiuni, simboluri, etc - harta conceptuală.

Memoria episodică: asocierea dintre elemente spațiale și temporale.

Memoria implicită: cuprinde cunoștințe legate de acțiune (reflexe condiționate, reguli de execuție) și este involuntară.

Memoria explicită: are caracter direct, conștient, voluntar și stimulează stocarea informațiilor despre situații, fapte.

Memoria mecanică: reproducerea materialului, fără a fi înțeles.

Memoria conștientă: descifrarea semnificațiilor materialului.

24 of 37

Memoria şi Învăţarea

Deprinderi eficiente de memorare

  • luarea de notițe
  • sublinierea
  • harta mentală sau mind mapping
  • asocierea

25 of 37

Imaginaţia

26 of 37

Imagine

Versuri

27 of 37

Definiţie

Proces psihic al cărui rezultat îl constituie obținerea unor reacții, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.

Imaginația se definește ca proces cognitiv complex mediat de elaborarea unor imagini și idei noi, pe baza combinării într-o manieră originală a datelor experienței anterioare. Tinca Crețu

28 of 37

Formele imaginaţiei:

Imaginația reproductivă: se folosește în mediul școlar și este capacitatea noastră de a reprezenta diferite, fenomene, întâmplări, numai pe baza unor întrebări verbale, fără un material concret.

Imaginația creatoare:

  • imaginația involuntară visarea: apare în momentele de repaus, relaxare, lăsăm gândurile să vagabondeze, preferând să ne imaginăm lucruri plăcute, șanse, întâmplări favorabile; imagini hipnagogice: hipnos (somn) și agogos (a aduce), imagini care apar în timpul adormirii și hipnopompice :pompos (care întovărășește) și apar în timpul trezirii din somn; visele: se deosebesc de imaginile din timpul somnului, întâmplările din vis, au loc într-o lume ireală, absurdă, halucinatorie, iar visul este profund afectiv, cel ce visează trăiește emoții intrense. de bucurie sau tristețe; halucinațiile .
  • voluntară : creația - artistică, științifică, tehnică, organizatorică

29 of 37

Procedeele imaginaţiei:

Imaginarea unor noi obiecte, simboluri, idei implică două procese fundamentale : analiza (realizează descompunerea unor reprezentări) și sinteza ( de fapt, este ceea ce numim produsele imaginației). Sinteza se realizează prin:

  1. Aglutinarea: se produce cănd părți descompuse din diferite ființe sunt recombinate ( de ex. sfinxul, centaurul).
  2. Modificarea dimensiunilor umane: de la mare la mic, de la uriași sau pitici și invers.
  3. Multiplicarea: balaurul cu șapte capete.
  4. Schematizarea umană, trăsăturile faciale prin schiță, ies în evidență.
  5. Analogia prezentă în știință și tehnică ( exemplu: atomul similar cu sistemul solar; primele automobile semănau cu trăsurile de cai)

​

30 of 37

If I can dream

Versuri

31 of 37

Exerciţii

32 of 37

Gândire

1.Gândeşte-te cum e să fii prietenul bun al cuiva. Pe urmă întreabă-te: sunt eu genul acesta de prieten pentru mine însumi?

2. Fă loc visurilor în gândurile şi faptele tale. Încearcă să simţi cum ar fi dacă ele s-ar adeveri şi în ce fel ar fi bine pentru tine şi pentru alţii.

​

33 of 37

Memorie

3. Adu-ţi aminte de un moment când a trebuit să fii puternic,energic, dârz sau înflăcărat pentru tine însuţi.

4. Acordă-ţi câteva momente în care să recunoşti deschis dificultăţile cu care te confrunţi, provocările şi suferinţa.

34 of 37

Imaginaţie

5. Imaginează-ţi pe cineva pentru care simţi în mod spontan compasiune: un copil sau un membru al familiei. Imaginează-ţi ce ai simţi faţă de acea persoană dacă şi ea s-ar confrunta cu aceleaşi dificultăţi ca şi tine. Lasă sentimentele de compasiune să-ţi umple mintea şi trupul. Îndreaptă-le spre cealaltă persoană, vizualizându-le, de exemplu, sub forma unei lumini care iradiază din tine (din inimă ta, dacă vrei). Observă ce simţi când ai compasiune pentru cineva.

6. Imaginează-ţi o lume mai bună. Cum arată ea?

35 of 37

Exerciţiile 1,2,3,4,5 sunt preluate din Puterea lucrurilor mici: 52 de exerciţii zilnice pentru un creier de Buddha, autor Rick Hanson. Cartea a apărut la Editura Paralela 45, Piteşti, în anul 2021.

36 of 37

BIBLIOGRAFIE:

  • Cosmovici, A. (2005) Psihologie generală, Polirom , Iași;
  • Cosmovici, A., Luminița, Iacob (coord.) (2008) Psihologie școlară, Polirom, Iași;
  • Hanson, Rick, 2021, Puterea lucrurilor mici: 52 de exerciţii pentru un creier de Buddha, Paralela 45, Piteşti;
  • Neveanu, P.P, Zlate,M., Crețu, Tinca (1987) Psihologie școlară, Polirom, Iași;
  • Stănculescu, Elena (2008) Psihologia educației – de la teorie la practică, Editura Universitară, București;
  • Zlate, M. (2009) Fundamentele psihologiei, Polirom, Iași;
  • www.unsplash.com

37 of 37

​

Termenii Licenței CC BY-CA

​

Ce puteți face cu ea? O puteți:

  • Distribui – copia și redistribui în orice mediu sau format
  • Adapta – remixa, transforma și construi pe baza operei cu orice scop, chiar şi comercial

Sub următorii termeni:

Atribuire — Trebuie să acorzi creditul potrivit, să faci un link spre licență și să indici dacă s-au făcut modificări. Poți face aceste lucruri în orice manieră rezonabilă, dar nu în vreun mod care să sugereze că licențiatorul te sprijină pe tine sau modul tău de folosire a operei.

Partajare în Condiții Identice — Daca remixezi, transformi, sau construiești pe baza operei, trebuie să distribui contribuțiile tale sub aceeași licență precum originalul.

Fără restricții suplimentare — Nu poți impune termeni juridici sau măsuri tehnologice t care restricționează din punct de vedere legal acțiunile altor utilizatori care sunt permise de către licență.