Psihicul şi caracteristicile acestuia

profesor consilier Raluca Maria Chirţan

Psihicul şi caracteristicile acestuia © 2021 by Raluca Maria Chirţan is licensed under CC BY-SA 4.0

Competenţe generale:

1.1. Identificarea proceselor psihice şi caracterizarea rolului lor în evoluţia personalităţii.

1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice.

Obiective operaţionale:

• să definească psihicul uman;
• să identifice legăturile între procesele psihice;
• să realizeze o hartă mentală a psihicului şi caracteristicile acestuia.

​

​

Mintea este ca un călăreţ pe un elefant.

​

Elefantul se schimbă greu, dar colaborând unul cu altul, elefantul şi călăreţul găsesc noi căi de a face faţă fiecărei zile.

​

Ipoteza fericirii, Jonathan Haidt

​

​

DEFINIŢIE:

Psihicul este o expresie a vieții de relație, un fenomen inseparabil legat de structurile materiale și cuantice (omul reprezintă o realitate de stări suprapuse), o reproducere subiectivă a realității naturale obiective, un produs al condiționărilor și determinărilor socio-istorice și socio-culturale.

Caracteristicile psihicului

Psihicul ca funcție a creierului:

• între creier și psihic s-a conștientizat,

încă de la începuturi,

că există o relație strânsă,

psihicul fiind considerat ca un produs,

un rezultat al funcționării creierului;

psihicul are o origine materială,

că el provine din materie,

dar totuși este “altceva” decât materia.

​

Psihicul ca formă a vieții de relație:

• psihicul nu există și nu funcționează normal

decât în relație cu exteriorul,

cu lumea obiectelor,

fiind expresia directă,

nemijlocită a vieții de relație a individului.

Psihicul ca reproducere a realității naturale:

• psihicul este acea formă de reacție la stimulările mediului înconjurător; reproducerea psihică se distinge prin caracterul său ideal (psihicul ca fenomen impalbabil, inefabil se opune lumii materiale, dar totodată, o dezvăluie), activ (schimbarea concomitentă în obiectivul reprodus și subiectul care reproduce, relația dintre obiect și subiect, psihicul se opune nemișcării),

subiectiv (psihicul se impregnează de tot ceea ce este propriu ,

specific subiectului, reprezentativ pentru el),

constructiv ( o relație dintre reproductiv și creativ).

​

Condiționarea și determinarea

socio-istorică și socio-culturală a psihicului uman:

• omul este o ființă socială,

iar vremurile și cultura în care trăiește

influențează

dezvoltarea lui ca

persoană/personalitate.

​

În imagine, ecologia dezvoltării - Urie Bronfenbrenner.

​

​

Exerciţiu:

Realizaţi o hartă mentală a psihicului şi caracteristicile acestuia.

Fixarea cunoştinţelor:

Vizionaţi acest filmuleţ. După vizionare, adăugaţi informaţiile noi descoperite la harta mentală realizată de voi.

Alte două videoclipuri 1 şi 2 pot îmbunătăţi harta mentală realizată de voi.

Cele trei ipostaze ale psihicului

Conştientul

• formă supremă de

organizare psihică

prin care se realizează

integrarea

subiectiv-activă a tuturor

fenomenelor vieții

psihice și care facilitează

raportarea continuă a individului la mediu.

Subconştient

• cuprinde actele care au fost cândva conștiente,

dar care, în prezent,

se desfășoară în afara controlului conștient.

Inconştient

• rezervorul dorințelor înfrânate,

înăbușite, frustrate, refulate;

psihologia modernă definește

inconștientul ca fiind o formațiune

psihică ce cuprinde

tendințele ascunse ,

conflictele emoționale generate de

resorturile intime ale personalității.

Ipoteza fericirii:

Călăreţul

sinele nostru conştient şi raţional.

Elefantul

sinele nostru automat şi inconştient.

Bibliografie:

• Cosmovici, A. (2005) Psihologie generală, Polirom , Iași;
• Haidt, Jonathan, 2020, Ipoteze fericirii: armonia dintre ştiinţa modernă şi vechea înţelepciune, Humanitas, Bucureşti.
• Zlate, M. (2009) Fundamentele psihologiei, Polirom, Iași;

​

​

Termenii Licenței CC BY-CA

​

Ce puteți face cu ea? O puteți:

• Distribui – copia și redistribui în orice mediu sau format
• Adapta – remixa, transforma și construi pe baza operei cu orice scop, chiar şi comercial

Sub următorii termeni:

Atribuire — Trebuie să acorzi creditul potrivit, să faci un link spre licență și să indici dacă s-au făcut modificări. Poți face aceste lucruri în orice manieră rezonabilă, dar nu în vreun mod care să sugereze că licențiatorul te sprijină pe tine sau modul tău de folosire a operei.

Partajare în Condiții Identice — Daca remixezi, transformi, sau construiești pe baza operei, trebuie să distribui contribuțiile tale sub aceeași licență precum originalul.

Fără restricții suplimentare — Nu poți impune termeni juridici sau măsuri tehnologice t care restricționează din punct de vedere legal acțiunile altor utilizatori care sunt permise de către licență.