ANALIZA DATELOR DIGITALE CURS 1

28 februarie 2022

Analiza Datelor Digitale

​

Tehnici de comunicare a analizelor de date digitale. Combaterea manipulărilor de date și a știrilor false. Reglementări privind utilizarea, prelucrarea și protecția datelor digitale.

​

CURS 7

​

S.l. dr. ing. Eduard ZADOBRISCHI

Media Digitală

An II

Tehnici de comunicare a analizelor de date digitale.

2

Termenul „comunicare” este foarte popular, iar semnificația sa se extinde datorită interesului crescut pe care îl atrage. Odată cu diversificarea și expansiunea comunicării, politicienii, managerii, artiștii renumiți și orice persoană a cărei carieră depinde de opinia publicului apelează la serviciile specialiștilor numiți consilieri în domeniul comunicării.

​

Particularități ale Comunicării

​

• Comunicarea are rolul de a conecta oamenii între ei, facilitând interacțiunea în mediul în care aceștia evoluează.
• În procesul de comunicare, conținutul mesajului urmărește realizarea unor scopuri specifice și transmiterea unor semnificații precise.
• Dimensiunile comunicării:
• Comunicarea exteriorizată include acțiunile verbale și nonverbale observabile de către interlocutori.
• Metacomunicarea face referire la ceea ce se înțelege dincolo de cuvinte.
• Intracomunicarea reprezintă comunicarea realizată de fiecare individ în forul său interior, la nivelul sinelui.

​

• Orice proces de comunicare are loc într-un context specific – psihologic, social, cultural, fizic sau temporal – cu care are o relație de strânsă interdependență.
• Procesul de comunicare este dinamic, deoarece odată inițiat, are o evoluție, se schimbă și influențează persoanele implicate.
• Odată transmis, un mesaj nu mai poate fi „oprit” în „drumul” său către destinatar.

Tehnici de comunicare a analizelor de date digitale.

3

�Un prim criteriu în clasificarea formelor de comunicare este modalitatea sau tehnica de transmitere a mesajului. Conform lui Ioan Dragan, în „Paradigme ale comunicării de masă”, identificăm următoarele forme:

​

• Comunicarea directă are ca scop principal ca mesajul transmis să utilizeze mijloace primare, cum ar fi cuvintele, gesturile și mimica.
• Comunicarea indirectă este regăsită în tehnici secundare, cum ar fi scrierea, tipărirea, semnalele transmise prin unde hertziene, cabluri, sisteme grafice etc. În cadrul comunicării indirecte, distingem:

​

• Comunicare imprimată: Presă, reviste, cărți, afișe etc.
• Comunicare înregistrată: Film, discuri, benzi magnetice etc.
• Comunicare prin fir: Telefon, telegraf, comunicare prin cablu, fibre optice etc.
• Comunicare radiofonică: Radio, televiziune.
• Comunicare electronică: Internet.

Tehnici de comunicare a analizelor de date digitale.

4

Fiecare proces de comunicare are o structură specifică, reprezentată de un anumit tip de relație dezvoltată între emitent, mesaj și receptor. Cea mai simplă schemă a structurii procesului de comunicare a fost propusă în anul 1936 de Karl Bühler, în lucrarea sa „Die Sprachtheorie”.

Relația de comunicare se realizează astfel: emitentul transmite un mesaj folosind un anumit cod (limbaj) către receptor, care apoi decodifică mesajul primit. Acest mesaj este structurat într-un cod comun ambilor parteneri aflați în contact. Între emitent și receptor are loc un transfer de informație. Informația pornește de la emitent și devine informație pentru receptor. Atât emitentul, cât și receptorul sunt entități orientate către un scop: emitentul dorește să ofere informație, iar receptorul dorește să primească informație. După cum am menționat, transmiterea mesajului se realizează într-un anumit cod. Există o anumită discrepanță între mesaj și cod: în timp ce mesajul se caracterizează prin coerență, cursivitate și claritate, fiind influențat de loc, timp și starea psihică a emitentului, codul este fix, invariabil, abstract și limitat la un număr destul de mic de semne.

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

5

Comportamentele publicului țintă sunt esențiale pentru crearea unei strategii de marketing digital eficiente. Analiza datelor oferă informații valoroase despre cum să identificați oportunitățile neexploatate și să stabiliți o conexiune mai relevantă cu vizitatorii.

Instrumente precum Google Analytics pot furniza informații extrem de relevante, cum ar fi:

• Locația geografică a utilizatorilor
• Modul în care aceștia interacționează cu conținutul site-ului
• Timpul petrecut pe site
• Rata de respingere (bounce rate) și altele

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

6

• Puteți valorifica aceste date pentru a adapta și optimiza eforturile de marketing. De exemplu, analizând imaginea de mai sus, putem observa că pe blogul meu există un număr mare de vizitatori din Anglia și Marea Britanie. Aceasta este o informație relevantă, deoarece pot crea conținut specific pentru aceste zone geografice.
• De asemenea, utilizatorii petrec în medie 1 minut și 42 de secunde pe site, ceea ce indică faptul că găsesc conținutul relevant. Având în vedere că timpul necesar pentru a citi un articol variază între 3 și 7 minute, acest timp mediu petrecut este excelent.

�Determinați și urmăriți indicatorii de performanță

• Pentru a măsura eficient succesul campaniilor de marketing digital, este crucial să aliniați indicatorii de performanță cu obiectivele stabilite.
• Acești indicatori vor determina dacă ați atins sau nu aceste obiective. Este esențial să aveți o înțelegere clară a ceea ce doriți să obțineți din aceste campanii înainte de a stabili indicatorii de performanță, cum ar fi ROAS, ROI, CPM, rata de conversie etc.

Pași esențiali:

• Identificați obiectivele de marketing

Aceste obiective pot varia în funcție de afacere și de strategia de marketing.

• Stabiliți indicatorii de performanță

Aliniați indicatorii cu obiectivele identificate pentru a monitoriza progresul.

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

7

Obiective comune:

1. Creșterea conversiilor (vânzărilor)
2. Generarea de lead-uri
3. Creșterea gradului de conștientizare a mărcii (brand awareness)
4. Creșterea traficului pe site
5. Creșterea ratelor de engagement

După ce v-ați definit obiectivele de marketing, puteți stabili indicatorii specifici care vă vor ajuta să urmăriți progresul către atingerea acestor obiective. Fiecare obiectiv va necesita KPI diferiți pentru a putea fi măsurat.

Iată ce indicatori puteți urmări în funcție de obiective:

1. Traficul și impresiile în Google Search Console
2. Adăugări în coș și conversii
3. Numărul de persoane interesate
4. Numărul de urmăritori, like-uri și share-uri

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

8

Utilizați instrumentele de analiză potrivite

​

Este foarte important să folosiți instrumentele de analiză adecvate pentru fiecare sarcină specifică. Există o multitudine de instrumente de analiză disponibile, fiecare cu propriul set unic de caracteristici și capabilități. Prin urmare, este esențial să selectați instrumentul potrivit care se aliniază cu cerințele și obiectivele voastre specifice.

​

​

Haideți să vedem care sunt cele mai comune platforme pe care le puteți folosi, în funcție de scopul pe care vi-l propuneți:

1. Google Data Studio pentru vizualizarea datelor;
2. Google Analytics 4 pentru analiză de traffic;
3. Google Search Console pentru a descoperi paginile care performează cel mai bine, impresii, click-uri și așa mai departe;
4. Microsoft Excel pentru analiză, grupare și interpretarea datelor.

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

9

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

10

După ce colectați date și efectuați teste de campanie, este important să analizați rezultatele pentru a explora corelații care nu sunt evidente la prima vedere.

​

De exemplu, observând graficele cronologice ale vânzărilor lunare la mai multe magazine online, poate fi observat un trend ascendent în lunile noiembrie (Black Friday) și decembrie, sugerând un posibil impact al sezonului de sărbători.

​

La nivel mai granular, examinând peste 1500 de comenzi ale unui magazin online într-un interval de 3 ani, am identificat faptul că numărul de comenzi este semnificativ mai mare în weekend, după cum puteți vedea în imaginea de mai jos.

Înțelegerea comportamentelor utilizatorilor��

11

A/B testing

Testarea A/B a campaniilor este necesară pentru obținerea unor performanțe optime. Folosirea analizelor oferă informații valoroase despre rezultatele campaniei.

​

Prin testarea unor elemente precum titlurile, imaginile, textul și variantele de culoare ale CTA-urilor veți putea colecta date despre comportamentul publicului și reacțiile acestuia.

​

Aceste date vă permit să luați decizii bazate pe date și să vă rafinați strategia de marketing pentru a genera rezultate mai bune.

12

Combaterea manipulărilor de date și a știrilor false.

Jurnal fake news

O provocare majoră este dezinformarea. De multe ori, știrile false circulă online cu scopul de a naște emoții puternice, de a submina autoritățile și de a eroda încrederea cetățenilor în instituții. Fiecare dintre noi poate contribui la stoparea acestui fenomen.

�

• Practicile uzuale pentru a induce în eroare cititorii includ răspândirea de jumătăți de adevăr, amestecarea informațiilor adevărate cu cele false sau părtinitoare și reutilizarea conținutului în contexte diferite. Aceste tactici sunt folosite pentru câștig economic, înșelarea intenționată a publicului, influențarea votului sau a politicilor statului, și pot afecta deciziile personale și securitatea.

​

• Entități ostile democrației și statului de drept se află adesea în spatele acestor inițiative. Un sondaj din 2018 al Uniunii Europene a relevat că majoritatea cetățenilor consideră dezinformarea o problemă pentru funcționarea blocului comunitar și a statelor membre. În România, aproape 40% dintre respondenți au încredere în site-urile de știri și platformele de socializare, iar 79% se cred capabili să identifice conținutul fals.

​

• Cu toate acestea, majoritatea persoanelor întrebate au plasat responsabilitatea combaterii dezinformării pe autorități, jurnaliști sau instituții media. Cetățenii au însă la dispoziție modalități de a contribui. Următorii pași simpli îi pot ajuta să identifice și să raporteze conținutul fals.

​

​

​

​

�

13

1. Verificați sursa!

​

Atunci când întâlnim știri care par ieșite din comun, este esențial să verificăm sursa. Analizați aspectul și conținutul portalului care a postat știrea pentru a vedea dacă imită identitatea vizuală a unor canale media cunoscute. Asigurați-vă că este vorba despre același site.

Un site media serios nu exprimă opinii și judecăți de valoare în conținutul știrilor. Articolele de opinie ar trebui să fie într-o categorie separată.

​

�

2. Verificați autorul!

Pentru ca un autor să fie credibil, parcursul său profesional ar trebui să fie ușor de identificat. Utilizatorii de internet ar trebui să găsească și alte articole sau publicații scrise de acesta în trecut. Este important să facem distincția între un expert online și un expert real. Unii presupuși experți de pe internet nu au, de fapt, cunoștințe solide în domeniul despre care scriu, existând o diferență între un specialist și un adept al teoriilor conspirației.

�

3. Verificați conținutul!

�

Știrea care vă spune ceva nou ar trebui să fie prezentată și de canalele media tradiționale (televiziune, radio, ziare). Informațiile trebuie să fie exacte, verificabile de oricine și să fie furnizate de autorități, instituții publice sau alte surse credibile. Știrile trebuie să fie echilibrate, cu surse atribuite și context.

�

Pentru un plus de siguranță, puteți urmări site-urile care verifică și demontează cele mai răspândite știri și afirmații false de pe internet, cum ar fi: Inforadar (https://inforadar.mapn.ro/), Veridica (https://www.veridica.ro/), Misreport (https://newsletter.misreport.ro/), Factual (https://www.factual.ro/), LARICS (https://larics.ro/), Verificat AFP (https://verificat.afp.com/), EUvsDisinfo (https://euvsdisinfo.eu/) etc.

�

14

4. Verificați imaginile și videoclipurile!

�

Uneori, fotografii vechi pot fi utilizate în contexte diferite de cele inițiale. De asemenea, imaginile pot fi complet falsificate, modificate cu programe speciale pentru a părea autentice. Pentru a verifica autenticitatea unei imagini, folosiți opțiunea de căutare inversă disponibilă pe google.com, bing.com sau tineye.com.

Există, de asemenea, clipuri video falsificate, numite deepfakes. Acestea reprezintă înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, dar, de fapt, nu au existat. Uniunea Europeană pune la dispoziție utilizatorilor proiectul inVID (https://www.invid-project.eu/) prin care astfel de imagini foto sau video pot fi verificate.

�

5. Stăpâniți-vă emoțiile!

�

• Uneori, o știre pare prea amuzantă pentru a fi adevărată și poate fi satiră sau o denaturare a evenimentelor. Alteori, materialele stârnesc emoții negative intense.
• În astfel de situații, opriți-vă și întrebați-vă dacă cineva a intenționat să obțină această reacție emoțională de la dumneavoastră. Dezinformarea este adesea creată pentru a declanșa emoții puternice, erodând astfel încrederea în autoritățile publice și în media profesionistă.

15

6. Raportați conținutul fals!

�

• Când întâlniți un cont care răspândește dezinformare, raportați contul sau postarea pe rețeaua socială respectivă. Toate platformele de socializare au această funcție. Evitați să interacționați cu astfel de pagini și materiale.
• Comentariile și distribuirile, chiar și cu intenția de a corecta sau semnala dezinformarea, contribuie la obiectivul autorilor. Orice interacțiune ajută la răspândirea informației false și la atingerea unor noi audiențe. Același efect apare și când tolerăm acest tip de conținut fără a-l raporta.

7. Informați-vă prietenii și cunoștințele!

�

• Indiferent de mediul de proveniență sau nivelul de educație, oamenii pot avea ezitări și temeri cauzate de propriile insecurități. Acest lucru facilitează acceptarea informațiilor false care le confirmă scepticismul în privința unui subiect.
• Dacă observați în lista dumneavoastră de prieteni persoane care cred și distribuie afirmații înșelătoare și teorii conspiraționiste, puteți iniția o conversație privată pentru a explica erorile. Este esențial să-i abordați cu respect și să le arătați că sunteți interesat de opinia lor.
• Ascultați fără a judeca și manifestați încredere și empatie. Păstrați-vă calmul și încurajați aceste persoane să reflecteze asupra modului în care caută și evaluează informațiile, precum și la motivele celor care distribuie mesaje false. Nu vă așteptați la rezultate imediate, dar este important să aveți o conversație constructivă.

Reglementări privind utilizarea, prelucrarea și protecția datelor digitale.

16

RGPD stabilește cerințele detaliate pentru companii și organizații în ceea ce privește colectarea, stocarea și gestionarea datelor cu caracter personal. Se aplică atât în cazul organizațiilor europene care prelucrează datele cu caracter personal ale cetățenilor din UE cât și în cazul organizațiilor din afara UE care vizează cetățeni din UE.

�

Când se aplică Regulamentul general privind protecția datelor?

RGPD se aplică în cazul în care:

​

1. compania dumneavoastră procesează date cu caracter personal și are sediul în UE, indiferent de locul în care se desfășoară prelucrarea efectivă a datelor
2. compania dumneavoastră are sediul în afara UE, dar procesează date cu caracter personal în contextul furnizării de bunuri sau servicii către cetățeni din UE sau monitorizează comportamentul cetățenilor din UE

​

Companiile din afara UE care procesează date cu caracter personal ale cetățenilor europeni trebuie să desemneze un reprezentant în UE.

Reglementări privind utilizarea, prelucrarea și protecția datelor digitale.

17

Când nu se aplică Regulamentul general privind protecția datelor?

RGPD nu se aplică în cazul în care:

1. datele se referă la o persoană decedată
2. datele se referă la o persoană juridică
3. procesarea datelor este realizată de o persoană care acționează în scopuri aflate în afara activității sale comerciale sau profesionale

Ce sunt datele cu caracter personal?

​

Datele cu caracter personal includ orice informații despre o persoană identificată sau identificabilă ( subiectul datelor). Printre datele cu caracter personal se numără:

1. numele
2. adresa
3. numărul cărții de identitate/pașaportului
4. venitul
5. profilul cultural
6. adresa IP (Internet Protocol)
7. datele deținute de medici sau spitale (care identifică o persoană în scopuri medicale)

Reglementări privind utilizarea, prelucrarea și protecția datelor digitale.

18

Categorii speciale de date

Nu puteți procesa date care se referă la:

1. originea rasială sau etnică
2. orientarea sexuală
3. opiniile politice
4. convingerile religioase sau filosofice
5. apartenența sindicală
6. datele genetice, biometrice sau medicale, cu excepția unor cazuri specifice (de exemplu, când persoana și-a dat consimțământul explicit sau când procesarea este necesară din motive care țin de un interes public major, definit de legislația europeană sau națională)
7. datele personale referitoare la infracțiuni sau condamnări penale, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat de legislația națională sau europeană

Cine prelucrează datele cu caracter personal?

Pe durata prelucrării, datele cu caracter personal pot ajunge la mai multe companii sau organizații. În acest proces, apar două entități importante:

1. operatorul de date - decide în ce scop vor fi procesate datele cu caracter personal
2. persoana împuternicită de operatorul de date - deține și procesează date în numele operatorului de date

Reglementări privind utilizarea, prelucrarea și protecția datelor digitale.

19

Cine monitorizează modul în care sunt procesate datele în cadrul unei companii?

Responsabilul cu protecția datelor (RPD), care este posibil să fi fost desemnat de companie, monitorizează modul în care se procesează datele cu caracter personal și îi informează pe angajații care prelucrează date cu caracter personal în legătură cu obligațiile care le revin. Responsabilul cu protecția datelor cooperează și cu Autoritatea pentru protecția datelor (APD), servind ca punct de contact în relația cu aceasta și cu cetățenii.

Când ar trebui să desemnați un responsabil cu protecția datelor?

Compania dumneavoastră are obligația de a numi un responsabil cu protecția datelor atunci când:

1. monitorizează cetățeni periodic sau sistematic ori prelucrează categorii speciale de date
2. prelucrează date ca activitate principală
3. prelucrează date pe scară largă

Continuă pentru a parcurge întreg materialul GDPR

Evaluare Analiza datelor digitale

20

Nota pentru examen va fi calculată astfel: 10%*(Nota la tema/temele de pregătire a

examenului) + 90%*(Nota la testul Moodle).

Nota pentru aceasta disciplină va reprezenta media dintre nota la examen şi nota

obţinută pentru activitatea de la laborator.

21