1 of 8

��Conferința de Infrastructură – 20-21 martie 2024 �POIANA BRAȘOV �

Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate

Ing. BOROȘ ANDREI

Consilier Tehhnico Științific

CLUB FEROVIAR

��„Bunele practici” aplicate în domeniul proiectării instalațiilor de semnalizare feroviară

de siguranță

�

fondat 1947

2 of 8

În prezent, dezvltarea explozivă a tehnicii, care utilizează tehnologii din ce în ce mai sofisticate și care își pune amprenta pe modul de trai al omului modern, presează permanent pentru modificarea așa numitului „modus vivendi”. Oricât de actuale ar fi reglementările după care se desfășoară activitatea social-economică bazată pe tehnică, reglementările rămân în urmă.

În acest context, trebuie găsită o modalitate de a realinia activitatea practică cu reglementările, dar aceasta nu se poatre realiza pe termen scurt. Pe termen lung reglementările se pot revizui, dar oricum vor ramâne detalii ale activităților în cauză, care din diferite motive nu pot fi reglementate.

Ne vom referi, în continuare, la un domeniu de nișă, care are nevoie de ajutor, pentru a putea evita pierderile materiale și de vieți omenești. Acest domeniu de nișă, la care ne referim, este proiectarea instalațiilor feroviare de siguranță.

În transportul feroviar se folosesc instalații moderne de conducere a traficului, care nu mai sunt în concordanță cu instrucțiile în vigoare.

Fiindcă revizuirea instrucțiilor care au ca obiect siguranța circulației nu face obiectul prezentei propuneri, amintim numai, unele neconformități existente (viteza cu care trenul depășește semnalul care indică viteza redusă).

Astfel în „RETF002 – cap.4 - Instalații feroviare- secțiunea 1 – Semnalizare și instalații de semnalizare al.(4) Este interzisă depășirea unui semnal care ordonă oprirea sau depășirea vitezei ordonate de semnal.”

Și „RS004 – cap.IV – Semnalizarea TMV-Secțiunea I – Generalități –art. 35 al.(3) Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afișează viteza mximă de circulație permisă la semnal și o prevestește pe cea de la semnalul următor”.

Similar și la „art.38 –al. (2) a, b”.

Similar și la „Secțiunea a 3-a –Indicații luminoase de viteză la semnalizarea TMV–art. 44 a, b.” În prezent semnalul este depășit cu o viteză mai mare decât cea indicată de semnal, viteza fiind redusă de către mecanic la viteza indicată de semnal, numai la trecerea peste schimbătorul de cale, care se află după semnal. Amintim că în cazul semnalului de intrare, primul macaz se află la 200-400 m de acesta.

Această exemplificare are numai rolul unei semnalări pentru entitățile care au ca obligație revizuirile instrucțiilor menționate (în acest caz fiind vorba de o neconformitate).

Deoarece unele neconformități pot apare și din proiectarea de detaliu, rezultă că îmbunătățirea activității de proiectare ar duce la creșterea siguranței transporturilor de persoane și de marfă pe calea ferată.

Expunere de motive

fondat 1947

3 of 8

Îmbunătățirea activității de proiectare a instalațiilor feroviare de siguranță se poate realiza prin detectarea, verificarea, validarea, aplicarea în exploatare și generalizarea „bunelor practici”, aplicând experiența pozitivă acumulată în zeci de ani de activitate. Practic vorbind, aceste „bune practici” nu au fost, până în prezent reglementate, deși au fost verificate, testate și aplicate, dând rezultate foarte bune în exploatere.

Luând ca exemplu elaborarea unor „coduri de bune practici” la nivel european sau mondial, pentru ghidarea unor activități, care deși conduse de reglementări complexe, dar insuficient detaliate sau armonizate, cu scopul obținerii unor rezultate optime, ne propunem un „Cod al bunelor practici aplicat în domeniul proiectării instalațiilor feroviare de siguranță”.

Din relația de mai sus termenul necunoscut este „BUNE PRACTICI”. Acestea trebuie detectate, analizate și evaluate. Crtieriile după care unele practici pot fi considerate că pot face parte din categoria „bune practici” trebuie cuprinse în „Codul bunelor practici aplicat în domeniul proiectării instalațiilor feroviare de siguranță”. Acesta trebuie avizat de beneficiar.

Menționăm câteva aspecte ale modului de desfășurare a activității de proiectare a instalațiilor feroviare de siguranță

În prezent, conform 002 RETF art 78 „(2) Schemele de amplasare a semnalelor fixe din stație și din linie curentă, precum și programele de zăvorâre a macazurilor, semnalelor și parcursurilor se întocmesc de un proiectant autorizat și se avizează de AFER”, activitățile de detaliu fiind lăsate la alegerea „proiectanților autorizați”.

Această procedură era corectă pentru vremurile când proiectantul autorizat era unic și făcea parte din calea ferată.

Dar vremurile s-au schimbat, acum sunt mai mulți proiectanți autorizați, dar nu mai există nicio relație de subordonare față de CFR. Este limpede că în acest caz proiectele se elaborează cu neconformități, privind cel puțin detaliile.

De când s-a înființat și până în prezent, AFER, nu a avizat programele de zăvorâre, din cauza lipsei personalului de specialitate și nici nu se întrezărește, pentru viitor, extinderea acitivității de avizare a detaliilor de proiectare nereglementate.

Despre „bunele practici”

REGLEMENTĂRI APLICABILE ÎN VIGOARE

„BUNE PRACTICI”

PROIECTE OPTIME

fondat 1947

4 of 8

Considerăm că AFER trebuie să oficializeze existența acestui „COD” , introducând obligativitatea respectării acestuia la agrementarea firmelor ce au ca obiect de activitate proiectarea instalațiilor de semnalizare feroviară, răspunderea pentru aplicare revenind proiectantului, iar avizarea fiind obligația beneficiarului, CN„CFR”-SA.

Elaborarea unui asemenea cod este de mare utilitate în situația în care proiectarea instalațiilor feroviare de siguranță se desfășoară în următoarele condiții:

Proiectarea la nivel de detaliu a instalațiilor feroviare de siguranță, nu este și nu poate fi reglementată, deși se acceptă ideea că mai multe detalii neconforme simultane pot duce la evenimente de cale ferată cu pierderi materiale importante și de vieți omenești.
Reglementările care ar trebui respectate în proiectare deși nu sunt puține, unele sunt parțial depășite, altele prezintă articole care se contrazic, punând proiectanții în încurcătură, cu rezultate negative în proiecte și evident în exploatare.
Se poate aminti și revizuirea unei instrucții prin anularea unor articole și înlocuirea acestora cu articole corespunzătoare în alte reglementări ( a se vedea ID 33 77 „Normativ departamental pentru protecția omului și a instalațiilor aflate sub influența tracțiunii electrice în 25kV 50 Hz”, modificat prin Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii 331/25.03.2009 și NTF nr. 75-003:2009 din 25.03.2009 Norma tehnică feroviară „Infrastructură feroviară – Instalații fixe – Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz şi 2 x 25 kV, 50 Hz”),
Având în vedere că pentru specializarea în discuție (specializare de nișă) facultatea de profil nu mai poate asigura absolvenți pregătiți sau măcar cu dorința de a practica această meserie, iar în firmele de proiectare nu mai există specialiști care să poată urmări și verifica proiectele în detaliu, există pericolul permanent de apariție a răspunsurilor eronate sau false ale instalațiilor proiectate.
Mai sus am folosit expresia „detalii neconforme”, dar nu se precizează referința la care se referă neconformitatea.

Răspunsul este: un „Ghid al bunelor practici aplicat în domeniul proiectării instalațiilor de semnalizare feroviare de siguranță”, întocmit în conformitate cu principiile expuse într-un Cod. Criteriile specifice ale codului propus sunt date mai jos.

fondat 1947

5 of 8

PRACTICI BUNE

O practică bună poate deveni „bună practică”, dacă a fost temeinic verificată în proiectare, în conformitate cu procedurile din Standardele ISO 9000.

O practică bună nu este întotdeauna o „bună practică”.

O „bună practică” a fost introdusă și verificată în exploatare, aceasta fiind cea mai bună validare, practica fiind recunoscută drept criteriu al adevărului.

Aplicarea „bunei practici” a avut rezultate bune în exploatare, s-a dovedit că este o experiență de succes și poate fi recomandată ca model în situații similare.

„Buna practică” este repetabilă și poate fi adoptată de un mare număr de firme de proiectare în specialitatea semnalizări feroviare.

„Buna practică” nu trebuie să fie contrară reglementărilor în vigoare (legi, norme, normative, instrucții, îndrumare, ghiduri, Ordine ale MT sau ale Direcțiilor Tehnice ale Ministerelor de resort, fără greșeli), dar poate să adâncească analiza unor aspecte, în vederea eliminării interpretării greșite a reglementărilor sau să semnaleze necesitatea unor corecturi. Deși comentarea reglementărilor feroviare este interzisă, constatăm că suntem în situația încălcării ei.

În mod excepțional se admite anularea „de facto” articolelor, care nu mai au corespondență cu realitatea. În acest ultim caz, proiectantul va anunța autorul reglementării respective, de necesitatea revizuirii.

Pentru o elaborare cât mai cuprinzătoare a Codului „bunelor practici” pentru domeniul proiectării instalațiilor feroviare de siguranță, prezentăm, în tabelul de mai jos, un set de întrebări ajutătoare specifice, (tip), pentru a fi siguri că au fost avute în vedere toate criteriile codului „bunelor practici”.

Pe baza criteriilor specifice se poate întocmi un „GHID al bunelor practici aplicabile în domeniul proiectării instalațiilor de semnalizare feroviară de siguranță”.

GHID BP

fondat 1947

6 of 8

Documente pentru Ghid – „Bune practici”

Poiana Brașov

Reglementări

Nivel tehnic

‰

7 of 8

Conținutul anexelor poate fi discutat după depășirea primei faze de informare.

ANEXA 1

Codul bunelor practici – propunere model – conținut cadru

ANEXA 2

Metodologia întocmirii Ghidului (întrebări de ghidare)

ANEXA 3

Comentarii privind logica formală

ANEXA 4

Zone din instalațiile de semnalizare feroviară de siguranță unde se recomandă, în proiectare, aplicarea logicii formale

ANEXA 5

Exemplificarea utilizării denumirilor consacrate pentru releele din instalațiile CED

ANEXA 6

Lista cu identificarea situațiilor de proiectare în care sunt aplicate soluții nereglementate, care îndeplinesc criteriile de încadrare în „ bune practici”

O variantă mai dezvoltată a acestui subiect o să apară publicată pe site-ul https://www.aifr.ro/

fondat 1947

1 of 8

2 of 8

3 of 8

4 of 8

5 of 8

6 of 8

7 of 8

8 of 8