P.U.G. CHIȘINĂU 2026
02
01
05
04
02
06
03
Planul urbanistic general conține o componentă directoare și o componentă de reglementare.
ROLUL P.U.G.
Elaborarea P.U.G.
Traseul tehnic al documentației P.U.G. conform Caiet de Sarcini
ETAPELE P.U.G.
Prezentare succintă a celor 12 studii de fundamentare elaborate
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
Formulare succintă, clară, distinctă a ceea ce comunitatea consideră relevant, important, credibil și valoros pentru propria dezvoltare
CONCEPȚIA P.U.G.
Viziunea de dezvoltare teritorială a orașului Chișinău
STRATEGIA TERITORIALĂ
PUG/STRATEGIE - proces participativ - organizare de mese rotunde/ateliere de lucru
IMPLICAREA ACTORILOR
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
Subcapitolul
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
Prezentare P.U.G. Chișinău
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
00
P.U.G.
O documentație de urbanism, desenată și scrisă, ce are ca scop asigurarea coerenței dezvoltării orașului, pe baza unor analize specifice, ce integrează domenii referitoare la dezvoltarea socio-economică și culturală, la protecția mediului, la locuirea și conservarea patrimoniului cultural, la asigurarea serviciilor și echipamentelor publice și domenii referitoare la amenajarea spațiului.
O serie de recomandări strategice care ne arată ce proiecte ar trebui implementate pentru a face ca orașul de astăzi să devină așa cum ne dorim în viitor.
Un set de reguli scrise de dezvoltare urbană, transpuse în Regulamentul Local de Urbanism.
Un instrument de implicare a populației și a factorilor urbani interesați în procesul de identificare a nevoilor și a intervențiilor urbane ce răspund cel mai bine acestor nevoi.
Ce este Planul Urbanistic General?
04
05
Subcapitolul
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
01
ROLUL P.U.G.
Planul Urbanistic General (PUG) este documentul de bază care reglementează dezvoltarea spațială, economică și socială a teritoriului administrativ, având caracter normativ și strategic.
P.U.G. - Stabilește direcțiile de dezvoltare teritorială
Prin P.U.G. se determină modul de utilizare a terenurilor, funcțiunile zonelor (locuire, industrie, agrement etc.) și regimul construcțiilor.
P.U.G. - Asigură o dezvoltare coerentă și durabilă
Coordonează investițiile publice și private în infrastructură, locuire, servicii și protecția mediului.
Promovează o dezvoltare echilibrată între zonele urbane și rurale.
P.U.G. - Reglementează construcțiile și intervențiile în teritoriu
Prin P.U.G. se determină modul de utilizare a terenurilor, funcțiunile zonelor (locuire, industrie, agrement etc.) și regimul construcțiilor.
P.U.G. - Integrează aspecte economice, sociale și ecologice
Include programe și proiecte privind economia locală, transportul, serviciile sociale, protecția mediului și patrimoniul construit
06
P.U.G.
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
DIRECTOR
STRATEGIC
INSTRUMENT OPERAȚIONAL
REGLEMENTARE SPECIFICĂ
07
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
01
ROLUL P.U.G.
ASIGURĂ DEZVOLTAREA ECHITABILĂ ȘI ECHILIBRATĂ A UNUI TERITORIU COMPLEX
08
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
01
ROLUL P.U.G.
INSTRUMENT DE GESTIUNE TERITORIALĂ
09
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
01
ROLUL P.U.G.
SE BAZEAZĂ PE COOPERARE ȘI COLABORARE MULTI-SCALARĂ ȘI A ENTITĂȚILOR
10
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
01
CARTIERELE ORAȘULUI
ROLUL P.U.G.
INIȚIAZĂ MODULE DE GESTIUNE ȘI CONTROL
11
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
02
ETAPELE P.U.G.
12
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
13
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
ELABORĂRII PUG
02
ETAPELE
Reactualizarea P.U.G. Chișinău 2025-2026 trebuie să fie bazată pe evaluarea critică a implementării P.U.G. Chișinău 2007.
OBIECTUL ANALIZEI: ORAȘUL CHIȘINĂU. Municipiul și localitățile din componența se analizează din punct de vedere al contextului funcțional și teritorial, nu ca obiect direct al reglementării P.U.G.-ului vizat prin contract.
Principiul de bază: studiile de fundamentare ale P.U.G. Chișinău 2025-2026 sunt realizate ca suport pentru reactualizarea P.U.G. 2007, nu ca fundament pentru un P.U.G. nou. Accentul cade pe continuitate, trasabilitate, corecții justificate și fundamentate și asumare profesională din partea actorilor relevanți implicați.
Toate studiile de fundamentare sunt realizate prin raportare la obiectivul real al contractului: reactualizarea P.U.G.-ului aprobat în 2007 pentru orașul Chișinău. În consecință, analiza și recomandările studiilor nu urmărește proiectarea unui P.U.G. nou, ci evaluarea critică a implementării documentului existent și formularea de recomandări justificate pentru actualizarea lui.
Deși obiectul reactualizării îl reprezintă P.U.G.-ul orașului Chișinău, studiile de fundamentare trebuie să analizeze suficient relațiile funcționale dintre oraș și suburbii, respectiv localitățile din componența municipiului, prin:
Fiecare analiză realizată prin studiile de fundamentare respective trebuie să producă recomandări clare și utile pentru reactualizarea P.U.G.-ului, nu simple observații generale:
TRASABILITATE: PUG 2007 → SITUAȚIA EXISTENTĂ → STUDIU
Aceasta este axa centrală a analizei pentru fiecare studiu de fundamentare în parte. Fiecare studiu trebuie să demonstreze firul logic dintre documentul existent, transformările apărute în timp și concluziile propuse în prezent.
1
ASPECTE RELEVANTE
14
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
DIAGNOSTIC
PROPUNERI
SUBURBII + PRETURI
SUBURBII + PRETURI
MĂSURI URBANISTICE VERIFICABILE
15
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
3.
DATE FURNIZATE DE DIRECȚII ȘI INSITUȚII LOCALE ȘI CENTRALE
DIRECȚIA GENERALĂ LOCATIV-COMUNALĂ ȘI AMENAJARE P.M.C.
AGENȚIA SERVICII PUBLICE R.M.
(Date statistice RSP 2025)
DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE, TINERET ȘI SPORT
(Informații servicii publice)
Î.M. ASOCIAȚIA DE GOSPODĂRIRE A SPAȚIILOR VERZI
I.P. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI APLICATIVE ÎN AGRICULTURĂ
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
(Bonitatea solurilor)
AGENȚIA PENTRU GEOLOGIE ȘI RESURSE MINERALE
(Fondul de Stat de Informații)
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE MOLDOVEI
TERMOELECTRICA
INSTITUTUL DE GEOLOGIE ȘI SEISMOLOGIE (IGS)
Î.M. REGIA AUTOSALUBRITATE P.M.C.
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Î.M. REGIA TRANSPORT ELECTRIC P.M.C.
Î.M. PARCUL URBAN DE AUTOBUZE P.M.C.
4.
AVIZE
DGLCA
Î.M. AGSV
DIRECȚIA GENERALĂ CULTURĂ ȘI PATRIMONIU CULTURAL
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE
S.A. APĂ-CANAL CHIȘINĂU
BNS
IGSU
5.
RECOMANDĂRI / PROPUNERI (fișă propuneri)
DGLCA
Î.M. AGSV
INCE
PRETURI
MINISTERUL MEDIULUI
MINISTERUL MEDIULUI
DETS (preturi)
PRIMĂRIA CRUZEȘTI, DURLEȘTI, STĂUCENI
GRĂTIEȘTI,
2025/2026
2026
2026
16
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
ANALIZE TERITORIALE
NECESITĂȚILE ȘI DOLEANȚELE LOCUITORILOR
Studiul măsoară percepțiile, nevoile și prioritățile locuitorilor municipiului Chișinău privind dezvoltarea urbană, și completează analiza tehnică a celorlalte studii de fundamentare cu dimensiunea experienței cotidiene și a legitimității sociale.
Rolul său în arhitectura P.U.G. este triplu: legitimarea priorităților tehnice printr-un mandat social explicit, ierarhizarea intervențiilor în funcție de intensitatea percepută a problemelor, și calibrarea teritorială a politicilor pe baza analizei diferențiate pe sectoare.
În august și septembrie 2025, Primăria Municipiului Chișinău a invitat locuitorii să spună ce cred despre orașul lor: ce funcționează, ce nu, și cum ar trebui să arate Chișinăul peste 15–20 de ani. Chestionarul a fost completat de 394 de persoane.
87% | Traficul din zona în care locuiesc este o problemă gravă Jumătate dintre respon denți au menționat traficul ca principala problemă a orașului, iar 87% îl resimt ca grav chiar în cartierul lor. |
84% | Sunt nemulțumit de prețul locuințelor și al chiriilor Este cel mai prost evaluat aspect din tot chestionarul — doar 2% dintre respon denți s-au declarat mulțumiți. |
83% | Mașinile parchează oriunde, inclusiv pe trotuare Aproape nouă din zece persoane semnalează același lucru: lipsa unor reguli aplicate pentru parcare afectează deplasarea tuturor, inclusiv a șoferilor. |
70% | Orașul nu este potrivit pentru persoanele cu dizabilități Trotuare inaccesibile, treceri neamenajate, clădiri publice greu de accesat — o problemă care va deveni tot mai importantă pe măsură ce populația îmbătrânește. |
60% | Nu simt că pot participa cu adevărat la deciziile orașului Și 56% cred că implicarea lor nu ar avea impact real. Este constatarea care justifică de ce această consultare trebuie să arate rezultate concrete. |
56% | Poluarea aerului este o problemă gravă unde locuiesc Cel mai afectat sector este Rîșcani, cu 68%. Zgomotul este semnalat de 48%, iar depozitarea necorespunzătoare a gunoiului de 49%. |
Ce îi deranjează cel mai mult pe chișinăuieni
cifrele de mai jos arată direcții și priorități clare, dar nu proporții exacte la nivelul întregii populații
17
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
ANALIZE TERITORIALE
NECESITĂȚILE ȘI DOLEANȚELE LOCUITORILOR
Ce funcționează bine — pentru că și asta contează
✓ | Iluminatul public — 58% evaluări pozitive Cel mai bine evaluat serviciu public al orașului, apreciat inclusiv în suburbii. |
✓ | Viața culturală — 57% evaluări pozitive Teatre, muzee, evenimente — o resursă pe care locuitorii o recunosc și o folosesc. |
✓ | Rețelele de apă, canalizare și energie — 51% evaluări pozitive Utilitățile de bază sunt percepute ca funcționale și stabile, spre deosebire de gestionarea deșeurilor. |
Nu toate răspunsurile au fost critice. Trei domenii au primit evaluări majoritar pozitive:
Nu toate cartierele au aceleași probleme
Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani — orașul congestionat
Trafic intens, lipsă de parcări, poluare și zgomot. Centrul are cel mai bun acces la servicii, dar resimte cel mai intens disconfortul circulației. Rîșcani are cele mai proaste evaluări pentru calitatea aerului din tot municipiul.
Ce s-a propus: decongestionare, benzi dedicate transportului public, plantare de arbori și parcuri de proximitate.
Botanica — orașul echilibrat, dar sub presiune
Locuitorii apreciază peste medie spațiile verzi, parcurile și facilitățile sportive. Traficul, parcarea și prețul locuirii rămân însă evaluate negativ.
Ce s-a propus: protejarea caracterului rezidențial prin reguli clare de înălțime și densitate, plus conectarea spațiilor verzi existente într-o rețea.
Suburbiile — liniștite, dar izolate
Iluminatul, utilitățile și curățenia sunt evaluate pozitiv. Dar 51% semnalează acces limitat la transport public și 45% la școli și grădinițe. Dintre navetătorii care vin zilnic în oraș, 58% o fac cu mașina personală.
Ce s-a propus: transport public extins spre suburbii, parcări park & ride la intrările în oraș și un bilet unic valabil pe tot traseul.
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
PROBLEME/DISFUNCȚII = DIAGNOSTIC
18
Deputy Mayor of Paris Jean-Louis Missika discusses infrastructure and livability in the ‘invisible city’. As Missika explains, the entirety of a city’s underground functions are invisible to an extent, yet simultaneously crucial for urban prosperity. Missika argues that projects to address problems like air pollution, housing shortages, and car traffic cannot be tackled by engineering alone. A liveable city must be centred around the people using these systems on a daily basis.
DIAGNOSTIC
19
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
SCENARII
NECESITĂȚILE ȘI DOLEANȚELE LOCUITORILOR
Cum își doresc chișinăuienii orașul peste 15–20 de ani
50% mobilitate durabilă Nu doar drumuri mai late, ci un sistem complet: transport public, piste, mers pe jos | 37% râul Bîc și spații verzi Revitalizarea Bîcului și parcuri în toate cartierele, nu doar în centru | 30% servicii aproape de casă Acces rapid la școli, medici și servicii publice de calitate |
28% oraș durabil și rezilient Eficiență energetică și adaptare la schimbările climatice | 27% legături cu suburbiile Chișinăul și localitățile din jur, planificate împreună | 26% fostele zone industriale Reconversia platformelor neutilizate în cartiere și spații noi |
Observația cea mai importantă a studiului
Locuitorii fac o distincție clară între ce îi deranjează acum și cum își doresc orașul în viitor. Pe termen scurt cer drumuri și parcări; pe termen lung cer mobilitate durabilă și un oraș mai verde.
Aceasta nu este o contradicție, ci o așteptare rezonabilă: soluțiile de urgență nu trebuie să compromită obiectivele pe termen lung. Un P.U.G. bine făcut le sincronizează.
20
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6
03
STUDIILE DE FUNDAMENTARE
RECOMANDĂRI P.U.G.
NECESITĂȚILE ȘI DOLEANȚELE LOCUITORILOR
Unde s-au regăsit (sau se vor regăsi) răspunsurile în Planul Urbanistic General
Ce au cerut locuitorii | Ce prevede P.U.G. actualizat |
Mobilitate durabilă (50%) — transport public, piste, mai puțină dependență de mașină | Coridoare rapide de autobuze (BRT) cu benzi dedicate; rețea de piste velo segregate; cinci parcări park & ride la intrările în oraș; sistem de management al parcării în zona centrală |
Mașinile să nu mai parcheze pe trotuare (83%) | Normă obligatorie de locuri de parcare pentru orice ansamblu rezidențial nou; reglementarea parcării cu plată diferențiată în zonele centrale |
Revitalizarea Bîcului și spații verzi în toate cartierele (37%) | Renaturalizarea râului Bîc ca axă verde urbană; coridoare ecologice continue delimitate în planșele P.U.G.; parcuri de proximitate la maximum 10 minute de mers pe jos |
Legături mai bune cu suburbiile (27%) | Tren suburban către localitățile componente; coridoare rezervate pentru infrastructura metropolitană; mecanism de cooperare între Chișinău și primăriile din jur |
Locuințe accesibile (22%) și nemulțumirea privind prețurile (84%) | Programe de locuințe accesibile pentru tineri și familii; reabilitarea termică a blocurilor vechi; diversificarea tipurilor de locuințe construite |
Reconversia fostelor zone industriale (26%) | Transformarea platformelor industriale abandonate în cartiere mixte, cu obligația investigării solului înainte de autorizarea locuințelor |
Un oraș accesibil pentru toată lumea (70% îl consideră nefavorabil persoanelor cu dizabilități) | Proiectare integrată a infrastructurii publice; reabilitarea trotuarelor și trecerilor de pietoni; accesibilitate obligatorie în transportul public |
Transparență și participare reală (60% simt că nu pot participa) | Raport anual public de implementare a P.U.G., cu indicatori măsurabili; platformă online de urmărire a proiectelor; ateliere participative la nivel de cartier |
Ce nu a fost preluat (ce nu va fi preluat) și de ce
Nu toate solicitările pot deveni prevederi de P.U.G. Planul urbanistic reglementează utilizarea terenului și condițiile de construire — el nu poate stabili tarife de transport, nu poate angaja personal medical și nu poate schimba modul de funcționare a instituțiilor.
Solicitările privind funcționarea administrației (12%) sau calitatea serviciilor medicale au fost transmise ca recomandări către politicile sectoriale ale Primăriei, nu ca reglementări urbanistice.
Subcapitolul
P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C H I Ș I N Ă U 2 0 2 6