ACTIVITATE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ, 28 APRILIE 2026��Conținuturile din domeniul LIMBA ROMÂNĂ - Elemente de construcție a comunicării� � în programa școlară de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, 2026-2027 *�

Profesor Tatiana Ghiță

Inspector,

profesor Anca Iuga

Notă de prezentare

• Programa contribuie la implementarea, la nivel curricular, a Profilului de formare al absolventului și asigură coerența dintre predare, învățare și evaluare în logica dezvoltării competențelor. În acest sens, disciplina Limba și literatura română contribuie, în principal, la formarea următoarelor competențe-cheie:
• (1) competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
• (2) competența de sensibilizare și de exprimare culturală;
• (3) competența personală, socială și a învăța să înveți;
• (4) în subsidiar, competența digitală.

​

• * Prezenta programă școlară de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este proiectată în acord cu prevederile Planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, cu o alocare de 3 ore/săptămână (TC), indiferent de profil, de filieră sau de specializare, cu excepțiile prevăzute la specializări Științe sociale (3+1CS) și Filologie (3+2CS).

Competențe generale

1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilității și a exprimării culturale

​

​

2. Integrarea fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale pentru dezvoltarea reflexivității și a gândirii critice

​

​

3. Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru receptarea, evaluarea și producerea mesajelor orale și scrise, prin raportare la intenția comunicativă, la contextul comunicării și la normă

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI�EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

3. Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru receptarea, evaluarea și producerea mesajelor orale și scrise, prin raportare la intenția comunicativă, la contextual comunicării și la normă��3.1. Identificarea formelor de variație lingvistică istorică și regională pentru înțelegerea contextului

• stabilirea etimologiei unor cuvinte prin recurs la dicționare, consultate în variantă clasică sau digitală
• ilustrarea tipurilor de alfabet în texte autentice, prin accesarea unei biblioteci digitale
• sesizarea schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului
• rescrierea unor enunțuri/texte scurte din limba veche în limba contemporană
• rescrierea unui fragment de text vechi în limbaj de social media sau jurnalistic actual, pentru a înțelege evoluția limbii prin analiza diferențelor
• discutarea prejudecăților și a stereotipurilor față de graiuri și dialecte, în vederea combaterii discriminării prin limbaj
• elaborarea unei hărți digitale (multimodale) cu regionalisme identificate în operele literare studiate
• analiza modului în care formele de variație regională contribuie la realizarea profilului vorbitorului
• recunoașterea elementelor de tip arhaic/regional în mesaje/postări online cu caracter umoristic, ironic sau parodic
• exprimarea opiniei despre cum ar putea arăta limba română peste un secol

3.2. Utilizarea elementelor de coeziune și coerență textuală pentru receptarea, evaluarea și�producerea de mesaje scrise și orale

• identificarea elementelor de coeziune și coerență în texte orale și scrise narative, descriptive, argumentative, explicative etc.

​

• observarea elementelor lingvistice care asigură coeziunea și coerența în forme de comunicare media (articole online, reclame, podcasturi, postări din social media) pentru a discuta diferențele de organizare textuală

​

• compararea organizării mesajului în texte diferite (de exemplu, postare/comentariu din social media vs articol online) pentru a evidenția diferențe de coeziune și coerență în funcție de gradul de elaborare a textului

​

• redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea și coerența textului

​

• analiza raporturilor sintactice de la nivelul propoziției și al frazei pentru a identifica elementele de coeziune textuală

• identificarea elementelor de referință textuală (mărci anaforice și cataforice, deictice; elipse) în diverse forme de comunicare orală sau scrisă
• evaluarea propriei producții de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) prin explicarea modului în care se asigură coeziunea și coerența textului
• reordonarea secvențelor unui text cu enunțuri/paragrafe intenționat amestecate de profesor (povestire scurtă, știre online), pentru a reconstitui logica discursului și a discuta rolul conectorilor și al referințelor textuale în asigurarea coerenței
• analiza unui șir de comentarii online sau a unui chat de grup pentru a observa cum se construiește coerența conversațională, identificând reluările, elipsele, mărcile de referință textuală (anaforice, cataforice și deictice)
• corectarea în pereche a unui text (de tip chat, comentariu online sau mesaj vocal transcris) în care elevii identifică rupturi de coerență și lipsa elementelor de coeziune, urmată de realizarea unei versiuni îmbunătățite justificând modificările făcute

​

3.3. Elaborarea mesajelor orale și scrise respectând normele limbii române standard, prin�controlul conștient al formelor de exprimare

• planificarea și susținerea unei prezentări orale pe o temă dată, pornind de la textele literare studiate
• transformarea unui text scris în discurs oral, pentru a dezvolta abilități de adaptare a structurilor sintactice din limba scrisă la discursul oral
• recunoașterea abaterilor de la normă în conversații cotidiene sau în forme de comunicare media în vederea îmbunătățirii modului propriu de redactare
• elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail
• rescrierea unei știri ca o postare în social media
• crearea unor povestiri/postări online/dialoguri pentru diferite categorii de public
• completarea unei fișe de (auto)evaluare a discursului oral pe baza unor criterii privind dicția, intonația, claritatea și adaptarea la public a mesajului
• completarea unei fișe de (auto)evaluare a textului scris pe baza unor criterii privind respectarea normelor de ortografie și punctuație, claritatea, coerența și coeziunea mesajului

​

3.4. Utilizarea responsabilă și reflexivă a mediilor digitale și a inteligenței artificiale ca�instrumente de producere și receptare a mesajelor orale și scrise

• consultarea variantelor digitale ale unor dicționare pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însușirii normei academice
• folosirea de biblioteci digitale sau arhive online pentru a identifica surse relevante
• susținerea unor prezentări orale pe suport digital, cu accent pe structurarea informației, pe claritatea mesajului și pe respectarea normelor limbii standard
• organizarea ideilor și a informațiilor din texte prin scheme, prin diagrame sau prin hărți conceptuale realizate cu aplicații digitale dedicate
• elaborarea unei instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială pentru a obține un răspuns
• rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligență artificială
• evidențierea elementelor de coeziune și coerență sau a particularităților lexicale ale unui text scurt, folosind un instrument digital
• crearea de texte multimodale utilizând instrumente digitale variate, pe baza unor texte literare și/sau nonliterare
• scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activitățile de receptare și producere de texte, cu accent pe limitele acestora și pe rolul judecății umane în redactarea unui text

Conținuturi

Conținuturi��

Domenii de conținut

Evoluția limbii române

Sugestii metodologice

• Predarea limbii române va urmări integrarea cunoștințelor despre structura limbii în activități de comunicare reală, orală și scrisă, relevante pentru viața socială și academică a elevilor, precum și pentru formarea conștiinței lor culturale.
• Accentul se va pune pe utilizarea limbii în context autentice, nu pe descrierea abstractă a sistemului lingvistic. Se recomandă adaptarea metalimbajului la nivelul clasei, cu accent pe funcționalitate, nu pe memorarea definițiilor.

Sugestii metodologice

Domeniul de conținut limba română include:

• a. Resurse conceptuale (componenta teoretică) – exprimate printr-un set de concepte de bază, utilizate pentru înțelegerea și explicarea funcționării și a variației limbii, în vederea conștientizării formelor și a funcțiilor acesteia. Prin componenta teoretică se urmărește dezvoltarea metalimbajului și a capacității elevilor de a observa și de a explica fenomene lingvistice. Aceste concepte nu constituie obiect al evaluării ca atare, ci sunt valorificate ca instrumente de sprijin în activitățile de receptare și de producere, de analiză și de revizuire a mesajelor. Se recomandă integrarea lor în prezentarea și în interpretarea fenomenului lingvistic, în activitățile consacrate înțelegerii textului literar și nonliterar etc.

​

• b. Componenta discursivă, pragmatică și sociolingvistică – referitoare la utilizarea limbii în contexte de comunicare variate, prin raportare la normă și la convențiile pragmatice și sociolingvistice, la formularea corectă a enunțurilor adaptate scopului/contextului comunicării, la folosirea strategiilor de comunicare adecvate. Aceasta se evaluează prioritar integrat, prin performanțele discursive ale elevilor, și complementar, prin activități centrate asupra unor acte de vorbire uzuale, strategii de adecvare a discursului la interlocutor și la context etc.

​

• c. Componenta reflexivă (bazată pe resursele conceptuale și manifestată prin componenta discursivă, pragmatică și sociolingvistică) – referitoare la capacitatea elevilor de a evalua propriile alegeri lingvistice și pe ale altora, de a conștientiza relația dintre alegerile lingvistice, contextele sociale și semnificații. Această dimensiune este vizată prioritar de evaluarea formativă, precum și de evaluări bazate pe chestionare de reflecție, de autoevaluare etc

Sugestii metodologice

• Utilizarea instrumentelor digitale și a aplicațiilor de inteligență artificială în activitățile de învățare se va realiza în scop formativ, pentru dezvoltarea competenței lingvistice, a competențelor digitale și a gândirii critice.
• În ceea ce privește evaluarea, se recomandă diversificarea metodelor și a formelor acesteia, cu accent pe evaluarea formativă, continuă, menită să sprijine învățarea, urmată de un feedback clar, descriptiv, care să ofere informații despre rezultatele elevilor, precum și soluții și direcții despre cum și-ar putea aceștia forma sau dezvolta competențele evaluate. În acest sens, este necesară corelarea competențelor specifice cu rezultatele evaluării, pentru a se putea urmări și analiza progresul fiecărui elev. De asemenea, este important ca, în evaluarea la clasă, profesorul să îmbine metodele și instrumentele tradiționale de evaluare cu cele complementare, precum observarea sistematică, proiectul, investigația, autoevaluarea și interevaluarea etc. În cadrul evaluărilor scrise, se recomandă ca itemii să fie variați (obiectivi, semiobiectivi și subiectivi) și gradați ca nivel de dificultate și de complexitate, astfel încât să se evalueze procese cognitive variate, de la simple la complexe, în acord cu competențele specifice prevăzute în programă.
• La liceu, accentul general va cădea în mod explicit pe strategiile și pe formele de comunicare prin care se asigură dezvoltarea personală și, în perspectivă, inserția socială a elevului.

Exemple de strategii/activități didactice pentru formarea și dezvoltarea competenței lingvistice:�

• analiză funcțională a textelor (corelată cu CS3.2, CS3.3)

Elevii analizează texte din contexte reale (presă, e-mail, texte digitale) pentru a identifica relația dintre structurile lingvistice, organizarea informației și adecvarea mesajului la scopul comunicării.

• redactare și revizuire a textului (corelate cu CS3.2, CS3.3)

Elevii redactează și revizuiesc texte aparținând unor tipuri discursive variate (text narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ etc.), concentrându-se asupra coeziunii, a coerenței, a organizării informaționale și a respectării normei, prin autoevaluare și evaluare intercolegială.

• rescriere și reformulare contextualizată (corelate cu CS3.2)

Elevii reformulează enunțuri sau texte prin modificarea topicii sau a structurii discursive, analizând efectele de sens și rolul structurilor sintactice în construcția mesajului.

• conștientizarea variației lingvistice și a normei (corelată cu CS3.1, CS3.3)

Elevii compară variante lingvistice aparținând unor zone diferite, pentru a înțelege dinamica limbii și pentru a identifica în mod conștient norma în contexte de comunicare.

​

Exemple de strategii/activități didactice pentru formarea și dezvoltarea competenței lingvistice:�

• comunicare orală ghidată (corelată cu CS3.3)

Elevii planifică și susțin intervenții orale, adaptate contextului și publicului, completând fișe de (auto)evaluare și jurnale de reflecție privind claritatea, coerența și adecvarea discursului.

• formulare și reformulare a instrucțiunilor (corelate cu CS3.4)

Elevii formulează și reformulează instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială, analizând comparativ răspunsurile obținute din perspectiva informației și a preciziei.

• realizarea unui vlog/podcast (corelată cu CS3.3, CS3.4)

Elevii scriu un scurt scenariu de tip vlog sau podcast educațional pe o anumită temă, pe care apoi îl înregistrează cu scopul de a observa diferențele generate de trecerea de la scris la oral. Elevii pot rescrie succesiv scenariul, astfel încât vlogul sau podcastul să reflecte firescul unui discurs oral.

​

Mulțumim pentru atenție!