Structură, Extindere și Rol în Politicile Europene

Statele membre UE

Prof. coord. Albu Daniela

Antimir Albert-Ștefănuț

Cîmpeanu Dimitrie Sebastian

Gonțescu Anisia

Rotaru Andrei

Zaharia Petru

Scurtă istorie a Uniunii Europene

• 1957 – Nașterea UE�📌 Tratatele de la Roma creează Comunitatea Economică Europeană (CEE), bazată pe cooperare economică.
• 1993 – UE ia naștere oficial�📌 Tratatul de la Maastricht transformă CEE în Uniunea Europeană (UE) și introduce planuri pentru moneda euro.
• 2004 – Cea mai mare extindere�📌 10 țări aderă, printre care Polonia, Ungaria, Cehia și state baltice.
• 2007 – România și Bulgaria aderă�📌 UE ajunge la 27 de membri.
• 2020 – Brexit�📌 Regatul Unit părăsește UE, fiind primul stat care iese din Uniune.

​

Fondatorii UE (1957)

Statele care au fost membre fondatoare ale Comunității Economice Europene (CEE), precursorul Uniunii Europene, prin semnarea Tratatului de la Roma:

1. Belgia
2. Franța
3. Germania (Republica Federală Germania)
4. Italia
5. Luxemburg
6. Olanda

​

​

Motivele fondării:

• Prevenirea unui nou război – După Al Doilea Război Mondial, țările europene căutau pace și stabilitate.
• Cooperare economică – Crearea unei piețe comune pentru cărbune și oțel (CECO, 1951) și ulterior a CEE (1957) pentru dezvoltare economică.
• Întărirea Europei în fața SUA și URSS – Uniunea a fost un mod de a face Europa mai competitivă la nivel global.

Procesul de fondare:

• 1951 – Crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO).
• 1957 – Semnarea Tratatelor de la Roma, care au dus la formarea Comunității Economice Europene (CEE) și EURATOM.
• 1 ianuarie 1958 – CEE devine oficial operațională, punând bazele Uniunii Europene de azi.

​

Extinderea 1973

1. Danemarca
2. Irlanda
3. Regatul Unit (a fost membru din 1973 până în 2020, când a părăsit UE prin Brexit)

Motive specifice ale aderării:

• Regatul Unit:
• Dorea acces la piața comună europeană după ce inițial fusese respinsă (Franța s-a opus în anii ’60).
• Își dorea o economie mai puternică și stabilă după declinul imperiului colonial.
• Irlanda:
• Dependentă economic de Regatul Unit, dar căuta diversificare și noi oportunități comerciale.
• Beneficii economice și modernizarea agriculturii prin fondurile europene.
• Danemarca:
• Avea legături comerciale puternice cu Regatul Unit și a vrut să mențină accesul la piața europeană.
• Modernizarea economiei și sprijin pentru sectorul agricol.

Procesul de aderare:

• 1961 și 1967 – Regatul Unit încearcă să adere, dar este respins de Franța.
• 1969 – Franța își schimbă poziția, iar negocierile reîncep.
• 1972 – Referendum în Danemarca (63% pentru) și Irlanda (83% pentru).
• 1 ianuarie 1973 – Regatul Unit, Irlanda și Danemarca devin oficial membre ale UE.

​

Extinderea 1981

1. Grecia

​

Motive specifice ale aderării:

• Poziție strategică în Balcani și Mediterana – Grecia a fost prima țară din sud-estul Europei care a aderat, având un rol cheie în echilibrul geopolitic al regiunii.
• Relația cu Turcia și Cipru – Grecia a căutat sprijin diplomatic în cadrul UE pentru conflictele cu Turcia și situația Ciprului.
• Modernizarea economiei după o perioadă de dictatură – Grecia avea nevoie de o tranziție rapidă, în timp ce România și Bulgaria au avut un proces mai lung post-comunist.
• Turism și comerț maritim – Grecia a beneficiat enorm de liberalizarea pieței europene, în special pentru turism și transport maritim.

Procesul de aderare:

• 1975 – Grecia depune cererea de aderare.
• 1976-1979 – Negocieri pentru alinierea la standardele economice și politice ale UE.
• 1979 – Semnarea Tratatului de Aderare.
• 1 ianuarie 1981 – Grecia devine oficial membră a UE.

​

Extinderea 1986

1. Spania
2. Portugalia

​

Motive specifice ale aderării:

• Spania: După dictatura lui Franco (1939-1975), aderarea a fost văzută ca o oportunitate de democratizare și dezvoltare economică.
• Portugalia: După Revoluția Garoafelor (1974), țara dorea stabilitate politică și sprijin economic.
• Ambele țări: Acces la piața unică, atragerea investițiilor străine și modernizarea infrastructurii.

Procesul de aderare:

• 1977 – Spania și Portugalia depun cererea de aderare.
• 1980-1984 – Negocieri pentru alinierea economiei și legislației la standardele UE.
• 1985 – Semnarea Tratatului de Aderare.
• 1 ianuarie 1986 – Spania și Portugalia devin oficial membre ale UE.

​

Extinderea 1995

1. Austria
2. Finlanda
3. Suedia

​

Motive specifice ale aderării:

• Austria: Acces la piața unică și consolidarea legăturilor economice cu restul Europei.
• Suedia: Beneficii economice și comerciale, menținând însă o poziție neutră în politica externă.
• Finlanda: Asigurarea securității economice și politice, având în vedere apropierea de Rusia.

Procesul de aderare:

• 1989-1991 – Primele discuții privind integrarea europeană.
• 1993 – Tratatul de la Maastricht stabilește criteriile stricte pentru aderare.
• 1994 – Referendumuri în fiecare țară: Austria (66,6% pentru), Finlanda (56,9% pentru), Suedia (52,3% pentru).
• 1 ianuarie 1995 – Austria, Suedia și Finlanda devin oficial membre ale UE.

​

Extinderea 2004 (cea mai mare extindere a UE, cu 10 noi state membre):

• Cipru
• Cehia
• Estonia
• Letonia
• Lituania

​

​

Motive aderării la UE:

• Țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania): Dorința de securitate și independență față de Rusia.
• Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria: Modernizarea economiei și consolidarea democrației după comunism.
• Slovenia: Prima fostă republică iugoslavă care a aderat, dorind stabilitate și dezvoltare economică.
• Malta și Cipru: Acces la piața unică și sprijin economic, în special pentru turism și comerț.

Procesul de aderare:

• 1990-1993 – Primele acorduri cu UE după căderea comunismului.
• 1998-2002 – Negocieri oficiale pentru alinierea la standardele europene.
• 2003 – Semnarea Tratatului de Aderare la Atena.
• 1 mai 2004 – Cele 10 țări devin oficial membre ale UE.

​

• Malta
• Polonia
• Slovacia
• Slovenia
• Ungaria

Extinderea 2007

1. Bulgaria
2. România

​

Motivele aderării României și Bulgariei la UE:

• Modernizarea infrastructurii – Aderarea a permis accesul la fonduri UE pentru drumuri, căi ferate și rețele energetice.
• Reforma agriculturii – Ajutorul financiar prin Politica Agricolă Comună a fost crucial pentru modernizarea agriculturii.
• Combaterea corupției – UE a impus reforme stricte în justiție pentru a lupta împotriva corupției.
• Creșterea nivelului de trai – Integrarea a dus la salarii mai mari, investiții și îmbunătățirea serviciilor publice.
• Îmbunătățirea relațiilor internaționale – Aderarea a consolidat poziția României și Bulgariei pe scena europeană.

Procesul de aderare:

• 1995 – România și Bulgaria au depus cererea de aderare la UE.
• 1999 – Recunoașterea oficială ca state candidate.
• 2000-2004 – Negocieri intense pentru alinierea la standardele UE.
• 2005 – Semnarea Tratatului de Aderare.
• 1 ianuarie 2007 – România și Bulgaria devin oficial membre ale UE.

​

Extinderea 2013

1. Croația

​

Motivele aderării Croației la UE:

• Reconstrucția post-război – După destrămarea Iugoslaviei și Războiul de Independență (1991-1995), aderarea la UE a oferit sprijin pentru refacerea economică și socială.
• Stabilitate regională – Integrarea în UE a fost văzută ca un pas spre reconcilierea cu fostele state iugoslave și menținerea păcii în Balcani.
• Turism și economie – Croația, având un sector turistic important, a beneficiat de eliminarea barierelor economice și de creșterea numărului de turiști din UE.
• Aderarea la spațiul Schengen și zona euro – Un obiectiv pe termen lung a fost integrarea în aceste structuri europene (realizat în 2023).
• Creșterea investițiilor străine – Stabilitatea oferită de UE a atras mai multe companii și investitori străini.

Procesul de aderare:

• 2003 – Croația a depus cererea oficială de aderare.
• 2005 – Începerea negocierilor cu UE.
• 2011 – Semnarea Tratatului de Aderare.
• 2012 – Referendum în Croația: 66,7% au votat pentru aderare.
• 1 iulie 2013 – Croația devine oficial al 28-lea stat membru al UE.

​

Motivele Brexit-ului:

• Suveranitate națională – Dorința de a lua decizii interne fără influența UE.
• Controlul imigrației – Restricționarea liberei circulații și reducerea numărului de migranți.
• Contribuțiile financiare – Regatul Unit dorea să oprească plățile mari către bugetul UE.
• Birocrația UE – Percepția că Uniunea impunea prea multe reguli și restricții.
• Identitate națională – Sentimentul că Marea Britanie este diferită de restul Europei și trebuie să fie independentă.

Rezultatul referendumului (23 iunie 2016):

• 51,9% au votat pentru ieșirea din UE.
• 48,1% au votat pentru rămânere.

Finalizarea Brexit-ului:

• Procesul a durat aproape 4 ani.
• Regatul Unit a părăsit oficial UE pe 31 ianuarie 2020.

​

In 2020 Regatul Unit paraseste UE (BREXIT):

Diversitatea culturală și lingvistică

Uniunea Europeană este un mozaic de culturi, tradiții și limbi, ceea ce o face una dintre cele mai diverse organizații din lume. Această diversitate este una dintre marile sale bogății.

Limbi oficiale

• UE are 24 de limbi oficiale, fiecare stat membru având dreptul să-și promoveze limba națională. De exemplu:
• Franceza în Franța și Belgia.
• Germana în Germania și Austria.
• Italiana în Italia.
• Poloneza în Polonia.
• Româna în România.
• Limbi mai puțin vorbite, precum irlandeza sau malteza, sunt, de asemenea, recunoscute oficial.
• UE promovează multilingvismul, iar cetățenii au dreptul să comunice cu instituțiile UE în oricare dintre limbile oficiale.

Patrimoniu cultural

• UE găzduiește peste 400 de situri UNESCO, inclusiv:
• Colosseumul din Roma (Italia).
• Castelul Bran din România.
• Alhambra din Spania.
• Acropolele din Grecia.
• Fiecare stat membru are un patrimoniu cultural unic, de la muzee și galerii de artă la festivaluri și tradiții locale.

​

​

Economia UE

Uniunea Europeană este una dintre cele mai puternice economii din lume, având un impact major asupra comerțului global și al dezvoltării economice.

PIB și comerț

• UE are un PIB combinat de peste 15 trilioane de euro, fiind a doua cea mai mare economie din lume după SUA.
• Este cel mai mare bloc comercial din lume, reprezentând aproximativ 15% din comerțul global.
• Principalele parteneri comerciali ai UE sunt SUA, China și Regatul Unit.

Moneda euro

• Euro este moneda oficială a 20 de state membre (Zona Euro), inclusiv:
• Germania.
• Franța.
• Italia.
• Spania.
• Țările de Jos.
• Euro este a doua cea mai utilizată monedă în comerțul internațional după dolarul american.
• Beneficiile euro: stabilitate economică, reducerea costurilor de tranzacție și facilitarea comerțului între statele membre.

Principalele sectoare economice

1. Industria:
• UE este un lider global în producția industrială, inclusiv în domenii precum:
• Automobile (Germania, Franța, Italia).
• Tehnologie (Finlanda, Irlanda).
• Modă (Italia, Franța).
2. Agricultura:
• UE este unul dintre cei mai mari producători agricoli din lume, datorită Politicii Agricole Comune (PAC).
• Principalele produse: cereale, lactate, vin, fructe și legume.
3. Turismul:
• UE este cea mai populară destinație turistică din lume, atrăgând peste 500 de milioane de turiști anual.
• Destinații populare: Franța, Spania, Italia, Grecia și Croația.
4. Tehnologia și inovația:
• UE investește masiv în cercetare și dezvoltare, prin programe precum Horizon Europe.
• Țări precum Germania, Finlanda și Estonia sunt lideri în inovație tehnologică.

Beneficiile statelor membre Uniunii Europene

Libera circulație și oportunități

Posibilitatea de a călători, studia și lucra în toate

statele membre.

​

Drepturi și protecție pentru cetățeni

Standarde ridicate privind drepturile muncitorilor, protecția consumatorilor și egalitatea de șanse.

Dezvoltare economică și sustenabilitate

Acces la fonduri europene,

stabilitate economică și politici ecologice.

Valori comune și etică Promovarea democrației, drepturilor omului și incluziunii sociale în toate statele membre.

SINTEZĂ

În concluzie, statele Uniunii Europene se unesc printr-o serie de principii fundamentale care promovează pacea, prosperitatea și stabilitatea în regiune. Aceste principii sunt susținute de valori comune, cum ar fi respectul pentru drepturile omului și statul de drept, iar beneficiile pentru cetățeni sunt semnificative, incluzând libertatea de mișcare, accesul la educație, muncă și protecție socială. Uniunea Europeană continuă să reprezinte un model de cooperare internațională pentru a asigura un viitor comun prosper și sustenabil.

BIBLIOGRAFIE

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu_ro

​

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/eu-countries_ro

​

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/languages_ro

​

https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro_ro

​

​

​

​