Islanda
Material de prezentare realizat în cadrul proiectului 2021-EY-PMIP-0001
cu sprijin financiar al Mecanismului Financiar al SEE 2014-2021
Sun Voyager
Unde se alfă Islanda?
Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Are o populație de 357.050 de locuitori pe o suprafață de 103.000 km², ea fiind astfel țara cu cea mai rarefiată populație din Europa.
Geografia Islandei
Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.
Repere istorice
Insula a fost guvernată ca o comunitate independentă(d) de către parlamentul local, Althingul, una din cele mai vechi adunări legislative din lume care încă funcționează. După o perioadă de frământări, Islanda a intrat sub dominație norvegiană în secolul al XIII-lea. Formarea Uniunii de la Kalmar în 1397 a unificat regatele Norvegiei, Danemarcei și Suediei. Islanda a intrat și ea odată cu Norvegia în acea uniune, dar la dizolvarea ei prin ieșirea Suediei în 1523, Islanda a intrat sub control danez. Regatul Danez a introdus luteranismul în Islanda în 1550.
În urma Revoluției Franceze și a Războaielor Napoleoniene, s-a conturat lupta Islandei pentru independență, care a culminat cu obținerea independenței în 1918 și înființarea Regatului Islandei, având ca șef de stat monarhul Danemarcei(d), stat cu care se afla în uniune personală. Pe durata ocupației Danemarcei(d) în al Doilea Război Mondial, Islanda a votat cu majoritate covârșitoare să devină republică în 1944, punând astfel capăt ultimelor legături formale rămase cu Danemarca.
Până în secolul al XX-lea, Islanda s-a bazat mai ales pe pescuit și agricultură. Industrializarea pescăriilor și Planul Marshall implementat după al Doilea Război Mondial au adus prosperitate și Islanda a devenit una dintre cele mai bogate și mai dezvoltate țări din lume. În 1994, Islanda a devenit parte a Zonei Economice Europene, ceea ce a susținut diversificarea economiei și serviciilor financiare.
Repere culturale
Cultura islandeză își are rădăcinile în tradițiile germanice nordice Majoritatea islandezilor sunt urmașii coloniștilor germanici și celtici.
Limba islandeză, o limbă germanică de nord, a evoluat din nordica veche și este strâns înrudită cu feroeza și cu dialectele norvegiene vestice.
Moștenirea culturală a țării cuprinde bucătăria tradițională, literatura și saga medievale.
Literatura
Islandezii sunt avizi consumatori de literatură, având cele mai multe librării pe cap de locuitor din lume.
Literatura islandeză este una bine cunoscută, în special operele literare denumite saga și edda, scrise în Evul Mediu. Secolele de izolare au contribuit la izolarea culturii nordice.
Cele mai celebre opere literare clasice islandeze sunt cele din Saga Islandezilor, opere epice în proză a căror acțiune este plasată în epoca colonizării Islandei.
Arte plastice
Pictura islandeză contemporană este de regulă considerată a fi început cu operele lui Þórarinn Þorláksson(en) care, după o pregătire formală în domeniul artelor plastice primită în anii 1890s la Copenhaga, a revenit în țară pentru a picta și pentru a-și expune operele începând cu 1900 și până la moartea sa în 1924, ilustrând aproape exclusiv peisajele islandeze. Câțiva alți artiști islandezi au studiat la acea vreme la Academia Regală Daneză de Arte Frumoase(en), între care Ásgrímur Jónsson, care împreună cu Þórarinn a creat o ilustrare distinctivă a peisajelor islandeze într-un �stil romantic naturalist.
Artă contemporană: Urban Nation
Muzică
Muzica tradițională islandeză este de factură bisericească. Imnurile religioase, dar și laice, sunt o formă deosebit de bine dezvoltată a muzicii, datorită lipsei de instrumente muzicale de pe insulă de-a lungul istoriei.
Alte tradiții vitale ale muzicii islandeze sunt baladele epice în versuri cu aliterații, denumite rímur
Muzica contemporană islandeză constă dintr-un grup mare de formații, de la grupuri de pop-rock ca Bang Gang https://youtu.be/2Cry7XSOk9k, Quarashi https://youtu.be/QEMzLlUkRUs și Amiina https://youtu.be/ttS3WlF9yv4 până la cântăreții solo de balade ca Bubbi Morthens https://youtu.be/BRbcBp1NJS0 și Björgvin Halldórsson https://youtu.be/hUmvT57_kiU
Arta actorie
Guðrún S. Gísladóttir actoriță din filmul Sacrificiul al lui A. Talkovkij
Filmat parțial în Islanda
Friðrik Þór Friðriksson, regizor, nominalizat Oscar cu filmul Copii naturii
Bucătăria
Mare parte din alimentele tradiționale islandeze se bazează pe pește, carne de oaie și produse lactate, fără a utiliza aproape deloc condimente și ierburi. Din cauza climei insulei, fructele și legumele nu sunt de regulă o componentă a meselor tradiționale, Carnea de papagal de mare este considerată o delicatesă locală adesea pregătită la grătar.
Micul dejun constă de regulă din clătite, cereale, fructe și cafea, prânzul putând lua forma unui smörgåsbord. Principala masă a zilei pentru islandezi este cina, la care de regulă se consumă pește sau carne de oaie ca fel principal.
Sportul
Sportul constituie o importantă parte a culturii islandeze, populația fiind în general activă. Are condiții excelente pentru practicarea schiului, pescuitului, snowboardingului, cățăratului pe gheață și pe stâncă, deși alpinismul și drumețiile sunt preferate de publicul larg.
Principalul sport tradițional din Islanda se numește Glíma(en) și este o formă de lupte cu origini probabil medievale.
Sporturi populare sunt fotbalul, atletismul, handbalul și baschetul. Handbalul este adesea numit ca sport național,
Patrimoniul material
Muzeul de Arte Hafnarhús
Biserica evanghelică Hallgrímskirkja
HARPA: sală de concert
Muzeul Apei
Patrimoniul natural
Laguna Albastră
Parcul Național VATNAJOKULL: patrimoniu UNESCO