Moștenirea. Dispoziții generale

• Articolul 953 Noțiune
• Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă.
• ATENȚIE! Doar la persoana fizică!
• Articolul 955 Felurile moștenirii
• (1) Patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament (moștenirea testamentară).
• (2) O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentară, iar cealaltă parte prin moștenire legală.
• Data deschiderii moștenirii este data decesului persoanei despre a cărei moștenire este vorba

Clasele de moștenitori

Clasa I descedenții

Rezervatari

Sezinari

Pot veni la moștenire în nume propriu, prin retransmitere sau prin reprezentare

Au obligația la raport

Clasa a II-a ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați

Ascendenții privilegiați

Rezervatari

Sezinari

Pot veni la moștenire numai în nume propriu

Nu au obligația la raport

Colateralii privilegiați

Pot veni la moștenire în nume propriu, prin retransmitere sau prin reprezentare

Nu au rezervă, sezină și nici obligație la raport

​

Clasa a III- a ascendenții ordinari și clasa a IV-a colateralii ordinari

Nu sunt rezervatari

Nu sunt sezinari sezinari

Pot veni la moștenire doar în nume propriu, nu și prin reprezentare

Nu au obligația la raport

Principiile devoluțiunii succesorale legale

• 1. Moștenirea se deferă în ordinea claselor de moștenitori (excepție în cazul dezmoștenirii unui moștenitor rezervatar și situația soțului supraviețuitor)
• 2. Prioritatea gradului de rudenie:
• Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat (excepție clasa a II-a și reprezentarea succesorală)
• 3. Împărțirea pe capete:
•  Între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal (excepție împărțirea pe tulpini în cazul reprezentării și împărțirea pe linii în clasa doua, în cazul moștenitorilor care vin pe linii diferite – frații vitregi.

Reprezentarea succesorală

• Art.965 Cod civil - prin reprezentare succesorală, un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat la data deschiderii moștenirii.
• ATENȚIE!!
• Renunțătorul nu poate fi reprezentat, deci dacă un succesibil din clasa I sau colateral privilegiat din clasa a II-a (singurele categorii care pot fi reprezentate) renunță la moștenire, nici descendenții lor nu pot veni la moștenire prin reprezentarea lor.
• Moștenitorul dezmoștenit (în viață) nu poate fi reprezentat decât dacă se încadrează în condițiile legale, adică este nedemn sau decedat. În plus, trebuie să fie și un moștenitor rezervatar, altfel, eventualii reprezentanți nu ar avea ce culege, antecesorii lor neavând beneficiul rezervei.

Renunțătorul nu poate fi reprezentat

• - din motive subiective (de exemplu, relațiile dintre defunct și moștenitor, fiu sau frate, sunt atât de degradate încât acesta nu dorește să primească nimic de la defunct),
• - moștenirea este insolvabilă, iar în acest caz nici descendenții renunțătorului nu ar avea de câștigat venind prin reprezentare la o astfel de moștenire.
• - renunțarea la o succesiune poate avea ca scop fraudarea creditorilor renunțătorului. În acest caz, potrivit art. 1122 Cod civil, creditorii pot solicita instanţei de judecată revocarea renunţării, în termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renunţarea. Admiterea acțiunii în revocare produce efectele acceptării moștenirii de către succesibilul debitor, dar numai în privința creditorului reclamant și în limita creanței acestuia, astfel că descendenții renunțătorului tot nu ar fi favorizați prin reprezentare. –
• - pentru a favoriza anumiți comoștenitori, iar într-o astfel de situație, aplicarea reprezentării ar lipsi de efecte voința renunțătorului și ar putea produce neînțelegeri între renunțător și comoștenitori, dsar și între renunțător șidescendenții săi.

Domeniul de aplicare al reprezentării

• Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului (clasa întâi de moștenitori) și descendenții fraților sau surorilor defunctului (din clasa a doua de moștenitori).
• Reprezentarea operează în toate cazurile în care sunt îndeplinite condițiile pentru intervenirea ei, aplicarea fiind imperativă și neputând fi înlăturată prin voința defunctului.
• Faptul că reprezentarea operează imperativ nu lipsește pe reprezentanți de dreptul lor de opțiune succesorală, dimpotrivă chiar, în cazul în care reprezentatul are mai mulți descendendenți de același grad, fiecare poate opta diferit, adică să accepte sau nu moștenirea la care ar avea dreptul să vină prin preprezentare. Dacă unul sau unii renunță la moștenirea respectivă, ceilalți reprezentanți vor primi cote majorate.

​

Reprezentarea succesorală – condiții

• Condițiile în care operează reprezentarea succesorală vizează reprezentatul și reprezentantul.
• Condițiile în persoana reprezentatului
• Reprezentatul trebuie să fie decedat sau nedemn.
• În ceea ce privește persoana lipsită de capacitate de exercițiu, poate fi reprezentat atât moștenitorul decedat la data deschiderii moștenirii (predecedat defunctului), cât și cel care a decedat în același timp cu defunctul, în aceeași împrejurare sau împrejurări diferite.
• Nedemnul poate fi reprezentat și dacă este în viață (și dacă este decedat) și indiferent dacă este aplicabilă nedemnitatea de drept sau cea judiciară.
• Reprezentatul, dacă nu ar fi fost decedat sau nedemn, să fi putut culege moștenirea, adică locul său să fie util (să nu fi renunțat la moștenire, să nu fie dezmoștenit de defunct (cu mențiunile arătate referitor la rezervă), să nu fie înlăturat de altă clasă sau de un grad mai apropiat de defunct).

Reprezentarea succesorală – condiții:

​

• Condițiile în persoana reprezentantului
• Reprezentantul trebuie să îndeplinească toate condițiile generale pentru a-l moșteni pe defunct, mai exact trebuie să aibă capacitate succesorală la data decesului lui de cuius, să aibă vocație succesorală față de acesta, să nu fie nedemn sau dezmoștenit de acesta și să nu fi renunțat la moștenirea defunctului.
• În schimb, reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat sau a renunțat la moștenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoștenit de el, pentru că reprezentantul vine prin reprezentare la moștenirea defunctului și nu la cea a reprezentatului, deci condițiile generale pentru a moșteni trebuie să fie îndeplinite față de defunct.

​

Reprezentarea succesorală

• Reprezentarea succesorală operează chiar dacă reprezentatul este nedemn față de reprezentat, a renunțat la moștenirea reprezentatului sau a fost dezmoștenit de acesta
• Defunct
• I
• Reprezentat (copilul sau fratele defunctului)
• I dezmoștenire, renunțare, nedemnitate (nu afectează)
• Reprezentant (nepotul defunctului, copilul copilului sau al fratelui defunctului)

Exemplu – excepție de la al treilea principiu – împărțirea pe tulpini

• Defunctul are trei copii. C1 are doi copii (N1 și N2), C2 are un copil (N3), iar C3 are trei copii (N4,N5,N6).
• Situații: Cei trei copii în viață și fără nedemnitate – se împarte egal la trei, pe capete
• Toți copiii renunță la moștenirea lui D, averea se împarte egal între cei 6 nepoți, pe capete
• C3 este predecedat lui D sau nedemn, C1 și C2 primesc câte o treime, iar N4, N5 și N6 câte 1/6 fiecare, Ei vor veni la moștenire prin reprezentarea părintelui lor predecedat sau nedem și vor împărți egal între ei partea ce revenea acelei tulpini, adică antecesorului/părintelui lor

Speță

• Speță D are doi fii, F1 și F2 care au, fiecare câte un copil N1 și N2. Prin testament, D îl dezmoștenește pe F1.
• Cum se va împărți averea lui D dacă toți succesibilii acceptă moștenirea și îndeplinesc condițiile generale pentru a moșteni?
• Dar dacă F1 ar fi decedat anterior lui D?

​

• Defunct
• I I
• I I
• F1 F2
• I I
• N1 N2
• F1 dezmoștenit și în viață sau dezmoștenit și decedat înaintea lui D

Rezolvare speță

• Toți moștenitorii lui D sunt moștenitori din clasa I, însă F1 și F2 sunt rude de gradul 1 cu defunctul, iar nepoții de fiu, N1 și N2 sunt rude de gradul al 2 lea cu defunctul.
• Dacă D l-a dezmoștenit pe F1, iar acesta acceptă moștenirea, solicitând și să i se atribuie rezerva, el va culege doar aceasdtă parte a moștenirii.
• Cota sa legală în lipsa dezmoștenirii era de ½ din masa succesorală. Rezerva este de jumătate din aceasta, deci F1 va culege ¼, iar F2 va culege restul de ¾ din moștenire.
• Dacă F1 ar fi decedat anterior lui D și se păstra dezmoștenirea, rezerva de ¼ care i revenea lui F1 putea fi culeasă de N1 care putea veni la moștenire prin reprezentarea părintelui său predecedat.
• Dacă nu exista dezmoștenirea, iar F1 era decedat înaintea lui D, moștenirea se împărțea egal între F2 și N1 (acesta venind la moștenire prin reprezentarea părintelui său predecedat).

Exemple

D decedează și are trei copii, C1, C2 și C3, fiecare având la rândul său copii. C1 are doi copii, pe N1 și pe N2, iar C2 are trei copii, pe N3, N4 și N5, iar C3 are doar un copil, pe N6.

• Dacă la deschiderea moștenirii lui D C1 și C2 sunt decedați, averea e culeasă de:
• C3 care ia o treime și de descendenții lui C1 și C2 care vor vor împărți egal între ei câte o treime
• descendenții lui C1 vor primi câte 1/6 rezultat din împărțirea egală, la doi, a cotei de 1/3, adică 1/3:2=1/3x1/2=1/6;
• descendenții lui C2 vor lua fiecare câte 1/9 rezultat din împărțirea egală, la trei, a cotei de 1/3, adică 1/3:3=1/3x1/3=1/9

Exemplu. continuare

• Dacă la deschiderea moștenirii lui D toți cei trei fii ai săi sunt decedați, averea se va împărți tot pe tulpini și va fi culească de nepoți. Aceștia nu vor culege egal, pe capete, ci pe tulpini,
• Este important să observăm că, deși în acest caz vin la moștenire doar descendenți de gradul doi, ei nu vin în nume propriu, ci tot prin reprezentare pentru că ea operează întotdeauna când sunt îndeplinite condițiile legale. Chiar și atunci când, de exemplu, fiecare copil al defunctului ar avea același număr de copii (nepoți ai defunctului) și deci cotele lor ar fi identice indiferent dacă vin prin reprezentare sau în nume propriu, trebuie să reținem reprezentarea pentru că există cel puțin două efecte ale reprezentării care impun aplicarea regulilor acestei instituții.
• Primul efect se referă la situația în care unul dintre nepoți renunță la moștenirea defunctului sau este el însuși decedat sau nedemn fără moștenitori. În acest caz, fiind aplicabile dispozițiile referitoare la reprezentare, cota lui va mări drepturile fraților săi, deci va rămâne în aceeași tulpină și nu se va împărți între toți nepoții, cum s-ar întâmpla dacă aceștia ar fi venit în nume propriu la moștenire.
• Al doilea efect are în vedere raportul donațiilor. Nepoții care vin la moștenire prin reprezentare sunt obligați să raporteze donațiile primite de autorii lor de la defunct, obligație care nu există dacă ar veni în nume propriu (art.1149 alin.3 Cod civil).

​

Efectele reprezentării succesorale:

​

​

• Efectul general al reprezentării succesorale este împărțirea moștenirii pe tulpini (și nu pe capete cum este regula),
• Efectul particular al reprezentării succesorale presupune că, copiii nedemnului concepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la moștenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moștenit prin reprezentarea nedemnului, dacă vin la moștenirea lui în concurs cu alți copii ai săi, concepuți după deschiderea moștenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Raportul se face numai în cazul și în măsura în care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului ar depășit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.

​

Exemplu – efectul special al reprezentării succesorale

• Exemplu
• D are doi copii, C1 și C2. La data decesului lui D, în anul 2020, C1 care este nedemn are un copil, pe N1. Moștenirea lui D se va împărți egal între C2 și N1 care va veni la moștenire prin reprezentarea tatălui său nedemn. În urma dezbaterii moștenirii, lui N1 îi revin bunuri în valoare de 10000 de lei. În anul 2023, C1 mai are un fiu care, nefiind născut în 2020 nu a putut participa la moștenirea lui D.
• C1 decedează în 2024 și lasă o avere compusă din bunuri în valoare de 50000 lei și nu are nicio datorie.
• La moștenirea lui C1 vor veni N1 și N2, dar în aplicarea art.969 Cod civil, N1 va fi obligat să raporteze (să aducă la masa succesorală a lui C2) bunurile în valoare de 10000 lei primite din moștenirea lui D (raportul se face, de regulă, prin echivalent). Ca urmare, masa succesorală după C1, întregită cu bunurile raportate de N1, va avea o valoare de 60000 de lei și se va împărți egal între cei doi fii ai lui C1, adică între N1 și N2. N2 va primi bunuri în valoare de 30000 de lei, iar N1 doar bunuri în valoare de 20000 de lei la care se vor adăuga bunurile de 10000 lei primite din moștenirea lui D și astfel se va crea egalitate între cei doi copii ai lui C1, atât cel conceput la data deschiderii moștenirii lui D, cât și cel conceput după această data, primind părți egale.

​

Probleme din grile

​

• ATENȚIE! Sora sau fratele defunctului fac parte din clasa a II-a de moștenitori, iar sora/fratele mamei defunctului (sau tatălui acestuia) fac parte din clasa a IV-a de moștenitori, la fel fratele unui bunic al defunctului (clasa a IV-a)

​

• Reprezentarea succesorală funcționează NUMAI în clasele I și II (la colateralii privilegiați). Niciodată în alte clase sau categorii, deci nu acționează în clasa colateralilor ORDINARI

Probleme din grile

​

• Fiul unui unchi este văr primar cu defunctul și colateral ordinar, deci NU POATE VENI PRIN REPREZENTAREA PĂRINTELUI SĂU, unchiul defunctului

​

• În linie colaterală, vocația succesorală există doar până la gradul IV de rudenie, ca urmare, cei care sunt rude în gradul V cu defunctul (și sunt descendenți ai fraților sau surorilor defunctului), nu pot veni la moștenire prin reprezentare
• Reprezentarea operează în virtutea legii, fără a fi necesară o manifestare de voință în acest sens din partea reprezentantului (totuși el trebuie să accepte moștenirea defunctului).

Grile

​

​

• 1. În materia moștenirii legale, poate fi reprezentat:
• A. colateralul privilegiat de gradul al IV-lea;
• B. fratele mamei defunctului;
• C. descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii.
• (admitere INM și în magistratură, 2015)
• 2. Potrivit regulilor devoluțiunii legale, în cazul în care moștenirea este acceptată de vărul primar V (copilul unchiului predecedat U1) și de unchiul U2, moștenirea va fi culeasă de:
• A. vărul primar V împreună cu unchiul U2, în cote egale;
• B. vărul primar V, în întregime;
• C. unchiul U2, în întregime.
• (admitere INM și în magistratură, 2016)

​

Răspunsuri grile

• 1. A. greșit, nu poate fi pentru că descendentul lui e rudă de gradul Y cu defunctul
• B. Nu pentru că e din clasa a IV-a
• C. corect.

​

• 2. răspuns corect C
• Ne aflăm în clasa a IV –a și nu operează reprezentarea, deci unchiul rudă de gradul 3 ia totul, înlăturând pe vărul primar care e rudă de gradul IV.

​