5 of 21

Cultura, după Dicţionarul de Sociologie Larousse:

Termenul apare la sfârşitul secolului al XI-lea. El desemnează în special o bucată de pământ lucrate pentru a produce vegetale şi devine anonim cu agricultura (culturi destinate alimentaţiei, cultură furajeră, policultură). La mijlocul secolului al XVI-lea, sensul figurat al culturii spiritului începe să fie utilizat de umaniştii Renaşterii. În secolul al XVIII cultura devine devine un simbol al Luminilor; Hobbes desemna deja prin ‘‘cultură’’ munca de educare a spiritului îndeosebi în timpul copilăriei. Omul cultivat are gust şi raţiune, rafinament şi bune maniere. În secolul al XIX-lea, cuvîntul ‘‘cultură’’ (Kultur, în germană) are ca sinonim termenul ‘’civilizaţie’’ (concept preferat de francezi). Însă, în timp ce E.B Tyler (1871) defineşte cultura prin dezvoltarea mentală şi organizaţională a societăţilor, ca fiind ‘‘acel întreg complex care include cunoştiinţele, credinţele religioase, arta, morala, obiceiurile şi toate celelalte capacităţi şi obiceiuri pe care omul le dobândeşte în calitate de membru al societăţii’’, antropologia culturală americană, cincizeci de ani mai târziu, insistă pe dezvoltarea materială şi tehnică şi pe transmiterea patrimoniului social. Potrivit culturaliştilor, cultura, ca mod de viaţă al unui popor, este o achiziţie umană relativ stabilă, dar supusă unor schimbări continue, care determină cursul vieţilor noastre fără a se impune în gândirea conştientă.

Sensul modern al termenului se referă la modalităţile de difuzare a cunoaşterii în societăţile aflate într-o transformare rapidă şi la obiectele simbolice produse de o societate pentru vehicularea valorilor. Atenţia este îndreptată înspre mituri, noţiuni, imagini şi modele răspândite în unele grupuri sociale (cultură populară, cultură de elită) şi prin anumite canale de difuzare a cunoaşterii: cultura de masă este transmisă de media şi totodată se adresează unui public larg.

Legată de sociologia cunoaşterii, sociologia culturii se referă la creatorii operelor simbolice prin care se exprimă reprezentările lumii, raportul operelor şi autorului cu societatea în care acţionează, sistemul de producere a lucrărilor spiritului şi domeniul ideologic în care se situează emiţătorii şi receptorii operelor culturale.

6 of 21

Cultura, după Septimiu Chelcea şi Rodica Atanasescu-Ţugui

Ansamblu structurat al rezultatelor materiale şi spirituale ale activităţii de schimbare şi adaptare a mediului natural şi social la nevoile, trebuinţele şi aspiraţiile oamenilor; sistemul integrat al comportamentelor sociale, al modului de simţire şi gândire învăţat şi transmis prin mecanisme nebiologice din generaţie în generaţie în cadrul societăţilor sau comunităţilor umane determinate; totalitatea experienţelor umane de transformare a lumii şi de autotransformare, fizică şi psihică.

7 of 21

Cultura,după Mircea Agabrian:

Încercând o sinteză a definiţiilor şi explicaţiilor date mai sus conceptului de cultură, precum şi a celor alte peste o sută de definiţii inventariate de către doi cercetători americani (Kroeber şi Kluckhohn, 1952), subliniem că orice încercare de acest gen trebuie să aibă în vedere faptul că cultura:

este un produs specific uman al interacţiunii sociale;
oferă modelele sociale acceptate de membrii societăţii;
este cumulativă şi transmisă din generaţie în generaţie;
este un determinat de bază al personalităţii;
este semnificativă pentru că este simbolică;
depinde funcţionarea continuă a societăţii dar este independentă de orice individ sau grup.

8 of 21

Componentele culturii:

materială: toate creaţiile concrete şi tangibile ale societăţii: oale de lut, bijuterii, arme, etc.;
nematerială:
cunoştinţele şi opiniile (părerile);
valorile;
normele cu obiceiurile şi moravurile (tabuurile), legile;
semnele şi simbolurile: semnele, simbolurile, limba, gesturile.

9 of 21

Structura culturii:

componenta ideatică: se referă la totalitatea ideilor, a unităţilor de semnificaţie (propoziţii cu semnificaţie), care sunt vehiculate într-o societate dată;
componenta obiectuală: se referă la toate tipurile de produse culturale care au o dimensiune tangibilă şi există într-un spaţiu fizic strict determinat;
componenta normativă se referă la totalitatea regulilor pe care oamenii le respectă într-o societate.

10 of 21

Cultura ‘‘ideală’’ şi ‘‘reală’’

IDEALUL - ele precizează ceea ce societatea consideră că oamenii ar trebui să facă, ceea ce se aşteaptă din partea lor.

‘‘Normele nu ar trebui confundate cu comportamentul. Normele precizează comportamentul cuvenit din punct de vedere social, care poate sau nu poate fi manifestat. Ele sunt pătrunderi valoroase în formele de acţiune pe care societatea le consideră oportune, dar ele nu garantează că acele acţiuni sunt cu adevărat efectuate’’.

Norman Goodman

11 of 21

Diversitatea în cadrul unei societăţi

12 of 21

Cultura

Subcultura

Contracultura

după Alfred Bulai

13 of 21

Element cultural - cea mai simplă componentă a unei culturi (exemplu: o melodie, o normă de salut, etc.).

14 of 21

Complexe culturale - elementele funcţionează într-o cultură doar într-o manieră integrată (exemplu: dansul care reuneşte muzica, versuri, norme, o anume îmbrăcăminte, etc.)

15 of 21

Subcultura:

‘‘Culturi care aparţin unor comunităţi care utilizează cultura de bază majoritară, dar care şi-au dezvoltat şi anumite complexe culturale proprii’’.

Exemplu:

comunităţi profesionale: medicii - formule de comunicare proprii, un anumit stil de viaţă;
comunităţi ce au valori, norme, stiluri proprii de viaţă: rockerii.

16 of 21

Contracultura:

‘‘Complexele culturale ale unei subculturi au un corespondent în cultura dominantă, faţă de care se află într-o relaţie polară (fiind opuse acestora)’’.

Exemplu:

grup deviant;
secte religioase.

17 of 21

Relativism cultural

Etnocentrism

Xenocentrism

după Alfred Bulai

18 of 21

Etnocentrism

Când oamenii tind să considere produsele din propria cultură ca fiind superioare celor din alte culturi.

19 of 21

Xenocentrism

Atitudinea oamenilor potrivit căreia produsele culturale ale unei culturi străine sunt superioare propriei culturi.

20 of 21

Bibliografie şi webografie:

***, 1996, Dicţionar de sociologie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti;

Agabrian, Mircea, 2003, Cultură şi structura socială în Agabrian, Mircea, Sociologie generală, pp. 88-128, Editura Institul European, Iaşi;

Bulai, Alfred, 2009, Cultura în Bulai, Alfred, Concepte fundamentale în sociologie, pp. 53-68, Editura Paideia, Bucureşti;

Chelcea, Septimiu, Atanasescu-Ţugui, Rodica, 1987, Cultură şi Civilizaţie, în Neculau, Adrian (coord), Comportamente şi Civilizaţie. Mică enciclopedie pentru tineret, pp. 15-30, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

Goodman, Norman,1992, Cultura în Goodman, Norman, Introducere în sociologie, pp. 48-63, Editura Lider, Bucureşti;

Szczepanski, Jan, 1972, Cultura în Szczepanski, Jan, Noţiuni elementare de sociologie, pp.57-47, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

www.unsplash.com

21 of 21

Ce puteți face cu ea? O puteți:

Distribui – copia și redistribui în orice mediu sau format
Adapta – remixa, transforma și construi pe baza operei cu orice scop, chiar şi comercial

Sub următorii termeni:

Atribuire — Trebuie să acorzi creditul potrivit, să faci un link spre licență și să indici dacă s-au făcut modificări. Poți face aceste lucruri în orice manieră rezonabilă, dar nu în vreun mod care să sugereze că licențiatorul te sprijină pe tine sau modul tău de folosire a operei.

Partajare în Condiții Identice — Dacă remixezi, transformi, sau construiești pe baza operei, trebuie să distribui contribuțiile tale sub aceeași licență precum originalul.

Fără restricții suplimentare — Nu poți impune termeni juridici sau măsuri tehnologice care restricționează din punct de vedere legal acțiunile altor utilizatori care sunt permise de către licență.

Termenii Licenței CC BY-CA