evoluții în diferite contexte sociale Ale muzicii

Tema războiului în muzică

Prezentare generală

Conflictele și muzica

Instrumente muzicale

• Atât armatele grecești, cât și cele romane au folosit instrumente de alamă și percuție, strămoșii cornului și tube - pentru a transmite informații despre mars atât în câmp și în zona strategică.
• Armatele grecești din campanie angajau muzicieni pentru a distra trupele prin cântece, recitări poetice și ode menite să amintească soldaților valoarea eroilor trecuți.
• De-a lungul timpului, diversele armate naționale ale Europei și-au standardizat ordinele transmise muzical într-un set de apeluri sonore. Manuale de muzică militară de la mijlocul secolului al XVI-lea conțin culegeri de piese precum Marș, Alarmă, Asalt și Retragere fiecare soldat fiind instruit cum să le identifice și să le transpună în acțiuni specifice.

Funcțiile muzicii în război

În tratatul său Arta războiului, in 1521 Niccoló Machiavell descrie că modul în care generalul emite ordinele cu trompeta, deoarece tonul străpungător și volumul său mare îi permiteau să fie auzit deasupra câmpului de luptă. Trompetele de cavalerie aveau timbre distinct diferite, astfel încât apelurile lor să nu fie confundate cu cele din infanterie.

Tobele și flautele erau cele mai utile în ce privește disciplina în marș și în timpul manevrelor de infanterie pe câmpul de luptă. O astfel de obișnuință a fost respectată sute de ani, astfel încât una dintre cele două forțe de luptă nu atacă inamicul decât dacă este îndemnat de sunetul de trompetă.

De multe ori, armata adverse învăța semnalele sonore și le intona în timpul luptei, încercând astfel sa descurajeze să inducă în eroare inamicul.

FORȚA MANIPULATOARE A MUZICII

• În timp ce tehnologia a eclipsat nevoia de muzică ce însoțea mișcarea pe câmpul de luptă, ea a rămas un mijloc eficient prin care statele puteau manipula moralul, energiile și atitudinile armatelor sau chiar ale întregii populații.

​

• Germania nu s-a sfiit să profite la rândul ei de ceea ce moștenise:un tezaur de cultură muzicală, produs de o linie neîntreruptă de genii muzicale, de la Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, L.v. Beethoven, Franz Schubert, Robert Schumann, Johannes Brahms și Richard Wagner până la Anton Bruckner.

​

• Nimic totuși nu a generat un ecou mai mare decât povestea dramatică care înconjoară crearea și sub asediu al Simfoniei a VII-a de Dmitri Șostakovici, supranumită Leningrad. Om fragil, compozitorului i s-a spus că cel mai mare serviciu al său pentru Patria Mamă va fi să continue să-și practice arta, în loc să slujească în armată. Simfonia dedicată orașului Leningrad care a fost supus celui mai înspăimântător și mai îndelungat asediu al timpurilor moderne a rămas etalon în tot ce privește muzica anilor de război.

​

CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, including icons by Flaticon, and infographics & images by Freepik.

​

MUZICA – ARMĂ DE RĂZBOI

• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când radioul și cinematograful au devenit tehnologii mature, omniprezente, a devenit posibil ca guvernele să folosească arta muzicii în serviciul lor. Acela a fost momentul în care muzica clasică a fost mobilizată ca armă de război.

​

• Fiecare națiune luptătoare avea muzicieni dispuși să contribuie cu ce au putut la efortul de război. În Statele Unite, de la Frank Sinatra până la Leopold Stokowski a susținut concerte de tip War Bands și au realizat înregistrări exclusiv pentru forțele armate.

​

• În sec. XX artști precum Pete Seeger, Bob Dylan, Joan Baez sau John Lennon, îngrijorați de pericolul declanșării unui război nuclear și al deselor conflicte armate au inclus în repertoriul lor lucrări cu puternic mesaj antiprotestatar. Aceste piese au fost adoptate de militanții antirăzboi din întreaga lume.

Muzica Românească

• Muzica nu poate fi despărţită de istoria patriei sale. Incă din sec XV a Jean de Wawrin vorbeşte în Cronica sa (1448) despre oştile româneşti însoţite de “buciume şi trâmbiţe”, cu care se anunţa deschiderea luptei. Alături de tradiţionala muzică militară (cu grupul de trâmbiţaşi, surlari, buciumaşi, cimpoieşi), în oraşe activau turnerii şi heralzii, instrumentişti care anunţau populaţiei diferite evenimente: calamităţi, sosirea solilor sau apropierea trupelor inamice.
• Abia în sec.XX muzica românească își definește limbajul. Apar astfel genuri muzicale cu character patriotic prezentate de compozitori dedicați exclusiv acestui gen.
• În perioada ocupației comuniste muzica a fost deseori folosită ca armă de manipulare a populației, practică ce era extinsă în toate țările comuniste.
• Revoluția din 1989 a reprezentat momentul în care, odată cu transformările politice muzica a devenit limbajul cel mai accesibil poporului pentru a-și transmite trăirile.

• Les Miserables
• Schindler s list
• French suite
• The last of the mohicans
• Last Deffence
• Full metal jackets
• Centurion
• Alexander

​

​

• The Pacific war
• The gladiator
• The Patriot
• Pearl Harbor
• Enemy at the gates
• Pompeii
• Padmaavat
• Das boot
• ​

Lista pieselor audiate în material

• Tema principală ”The Schindler s list” – John Williams
• Uvertura ”Cavaleria Ușoară” - Franz von Suppe
• Simfonia a VII-a ”Leningrad” – Dimitri Șostacovici
• Imagine – John Lennon
• Drum bun – Muzica Ștefan Nosievici vers Vasile Alecsandri
• Vino Doamne – Vali Sterian
• Tema principală ”The last of the mohicans” - Trevor Jones și Randy Edelman