1 of 35

Ultrasonografia �în patologia endometrului

Constanța Bodiu

medic imagist, IMSP INN “Diomid Gherman”

2 of 35

Endometrul

  • Prin USG este foarte ușor de recunoscut; el apare ca o linie mediană, cu ecogenitate mult crescută față de miometrul înconjurător
  • Pentru a studia și măsura grosimea endometrului este necesară o secțiune longitudinală prin uter și vizualizarea uterului în întregime (de la fundul uterin până la oficiul uterin)

3 of 35

Endometrul

4 of 35

Endometrul

  • Secțiunea transversală este de asemenea esențială pentru a detecta și măsura posibile formațiuni endocavitare (polipi, mioame, colecții lichidiene, IUD)
  • În cazul în care, cavitatea uterină este deformată de un nodul fibromatos, endometrul e mai greu de recunoscut; în această situație trebuie vizulizat canalul cervical și identificat mucoasa vaginală, apoi urmărim cursul longitudinal, de la orificiul cervical intern până la FU

5 of 35

Perioada prepubertară

  • Studierea endometrului este dificilă, întrucât nu e posibilă decât prin ecografie transabdominală
  • La naștere endometrul este subțire și hiperecogenic, datorită impactului cu hormonii placentari
  • După câteva săptămâni de viață, endometrul devine atrofic și apare ca o linie < 1 mm, până când începe activitatea hormonală ovariană, când începe să prolifereze și se îngroașă până începe menarha

6 of 35

  • Studiul endometrului și morfologiei, dimensiunea ovarelor, este important în această perioadî pentru diagnosticul pubertății precoce sau tardive
  • În cazul pubertății întârziate, endometrul apare atrofic; arătând o activitate ovariană săracă, pe când în cazul pubertății precoce, endometrul apare îngroșat și hiperecogenic

7 of 35

Perioada reproductivă

  • În timpul acestei perioade producția ciclică a hormonilor ovarieni determină alterări histologice ale endometrului, reprezentate ecografic prin variații în grosime și ecostructură
  • În timpul perioadei menstruale se poate vedea ecografic în cavitatea uterină un material neomogen, datorat prezenței sângelui și resturilor de țesut rezultat din dezintegrarea stratului funcțional
  • De aceea nu e recomandat ca în această perioadă a ciclului să studiem patologia endumetrului

8 of 35

9 of 35

În faza proliferativă precoce

– celulele endometriale ctresc în număr și mărime și astfel endometrul apare ca o linie mediană bine definită, mult mai ecogenă decât miometrul înconjurător

10 of 35

În faza proliferativă tardivă

Și până la prima ovulație, endometrul are aspect „trilami nar„ = 2 linii hipoecogene, delimitate de o linie hiperecogenă

11 of 35

În faza proliferativă tardivă

  • În această perioadă se poate vizualiza de asemenea o mică cantitate de mucus în canalul cervical

12 of 35

În faza secretorie

  • Endometrul apare hiperecogen sub efectul progesteronului, pierzând aspectul trilaminar

13 of 35

Perioada climacterică

  • Odată cu încetarea activității ovariene, endometrul devine subțire și atrofic; el apare ca o linie mediană, hiperecogenă foarte subțire

14 of 35

  • Grosimea normală a endometrului în postmenopauză e mai mic de 5,6 mm
  • S-a demonstrat recent că un endometru, mai gros de 6 mm, este considerat normal în menopauză, dacă femeia nu are metroragii; de aceea USG este mai utilă în menopauză pentru studierea endometrului, chiar și la pacientele asimptomatice; de asemenea este normal în această perioadă să observăm o cantitate foarte mică de fluid intracavitar: mucoasa peretelui anterior și posterior, dau impresia a două linii ce delimitează aria centrală anecogenă; în aceste situații măsurarea grosimii endometrului se face, însumând grosimea celor 2 linii

15 of 35

16 of 35

Tabel cu grosimea endometrului considerată normală

Faza proliferativă

4 – 8 mm

Faza preovulatorie

6 – 10 mm

Faza secretorie

7 – 14 mm

Faza postmenopauză

< 6 mm

17 of 35

Patologia endometrului

  • A. BENIGNĂ
  • Hiperplazia
  • Polipii
  • Miomul submucos
  • Endometrita
  • Piometrita
  • Sinechia – Sindromul Asherman

18 of 35

Hiperplazia endometrială

= alterarea structurii glandelor endometriale

  • USG: endometrul gros (> 5 mm în postmenopauză), intens hiperecogenic, în contrasy cu miometrul înconjurător
  • Uneori mici zone anecogene, chistice apar în miometru, datorită acumulării de mucus, produs de glandele hiperplaziate

19 of 35

Hiperplazia endometrială

20 of 35

Polipul endometrial

= formațiune ovoidală sesilă sau pedunculată în interiorul cavității uterine

  • Poate fi unic sau multiplu
  • Poate umple toată cavitatea uterină, făcând dificil diagnosticul cu hiperplazia și cancerul endometrial
  • Focar hiperecogen înconjurat de endometru normal

21 of 35

Polipul endometrial

22 of 35

USG este recomandată în faza prolferativă a CM, pentru ca mucoasa endometrială este subțire și endometrul înconjurător e hipoecogenic, pe când în faza luteală, endometrul are aceeași ecogenitate ca și polipul și vizualizarea e dificilă

23 of 35

  • Datorită vascularizării polipului, poate fi ușor vizualizat cu Doppler�Prin USG B-Mode se diagnostică 47% din polipi, pe când cu Doppler 77%

24 of 35

Miomul submucos

  • are ecogenitate mai scăzută decât miometrul înconjurător și poate prezenta calcificări

25 of 35

Endometrita

  • Poate avea semne USG variabile, în relație cu cauza de producere
  • În B-mode endometrul poate fi normal, dar cu Color/Power Doppler frecvent se observă creșterea vascularizației endometrului și miometrului

26 of 35

  • Mai puțin frecvent se poate observa o mică cantitate de fluid intracavitar
  • Când cavitatea endometrială este complet plină cu puroi se numește piometrie
  • Miometrul devine turtit și întins
  • Semnele clinice și laboratorul (VSH, leucocitoză și proteina C reactivă) confirmă dg. USG

27 of 35

Sinechia uterină și Sindromul Asherman

  • Apare ca un punct hiperecogenic mic în endometru
  • Sonohisterografia e utilă pentru diagnostic

28 of 35

Patologia endometrului

B. Patologia malignă a endometrului

  1. Cancerul endometrial
  2. Metastazele endometriale

29 of 35

  1. USG este un excelent test de screening la bolnavele cu metroragie în postmenopauză, fiind accesibilă, ieftină și ușor acceptată de paciente, reducând numărul biopsiilor endometriale;
  2. aceasta se recomandă când grosimea endometrului este > 5 mm la femeileîn postmenopauză ce au metroragie. De aceea USG a fost propusă ca metodă de screening pentru cancerul endometrial și la femeile asimptomatice aflate la menopauză (ce au obezitate, diabet, HTA și polip endometrial în antecedente)

30 of 35

Cancerul endometrial

  • USG poate avea aspect de neoformațiune polipoidă, cu contur neregulat localizată sau difuză; uneori singurul semn US e grosimea mare a endometrului (greu de diferențiat de hiperplazie, polipi)
  • Trebuie vizualizat ecografic: miometrul și canalul cervical (primele structuri invadate), precum și VU și rectul

31 of 35

Cancerul endometrial

32 of 35

Cancerul endometrial

33 of 35

  • Ecostructura țesutului neoplazic variază de la hiperecogenă (în G1, G2) la hipoecogenă (în G3) datorită, se pare cantității crescute de mucus produs de carcinoamele diferențiate față de cele slab diferențiate. Uneori mucusul se acumulează în cavitatea uterină
  • Power Dopplerul arată șunturi arterio-venoase, anevrismele vasculare, dar diagnosticul histologic este necesar pentru confirmare

34 of 35

Cancerul endometrial

35 of 35

Metastazele endometriale

  • Sunt cauzate de cancerele de sân, gastric, ovarian, leucemie, limfoame
  • Cavitatea uterină apare USG scleroasă și neomogenă