ANALIZA DATELOR DIGITALE CURS 1

28 februarie 2022

Analiza Datelor Digitale

​

Gândirea critică şi gândirea creativă - Gândirea deterministică şi gândirea statistică – Testarea ipotezelor

​

CURS 3

​

S.l. dr. ing. Eduard ZADOBRISCHI

Media Digitală

An II

Creativitatea poate fi antrenată!!

2

Pălăria albă – evaluarea obiectivă a situațiilor:

fapte,cifre, informații.

​

• Direcția în care merg este corectă? Mă aflu în locul nepotrivit? Pun întrebările greșite?

• Ce pot face diferit? Există și altceva la care să mă raportez? Care sunt punctele slabe?

• Oare se merită? Pentru cine există există acest interes? Poate fi realizat? Pentru că se poate……

Pălăria verde – ipoteze fantastice,

^{brainstorming}

• Ce s-a facut? Ce mai trebuie făcut? Cum procedăm?

De Bono: Metoda celor 6 pălării gânditoare

Pălăria roșie – se referă la emoții, la senzații și la intuiții

Pălăria neagră – gânduri negative, critică,

tot ceea ce

poate merge prost.

Pălăria galbenă – oportunități, gânduri

pozitive, optimism

Pălăria albastră – permite observații asupra gândurilor și corectarea lor.

•Arhive, Rapoarte, Media, Articole, Cărți, Biografii, Imagini, Audio & Media Digitală

• •Există alternative? Noi metode sau instrumente?
• O direcție nouă? O nouă viziune asupra poziției tale?

3

Majoritatea oamenilor poartă una sau două “pălării” când ar trebui să ne folosim toate cele 6 moduri de procesare a informaţiei şi să nu le confundăm între ele.

Ne ajută privim o problemă din diverse perspective, să înţelegem mai bine punctele celorlalţi de vedere şi să generăm idei noi.

​

Cele 6 moduri de procesare a informației:

• Vizual;
• Auditiv;
• Kinestezic;
• Logic;
• Emoțional;
• Spiritual.

Continuă către studiu cu privire la NLP

1. Vizual:

• Creați materiale vizuale atractive, cum ar fi broșuri, postări pe rețelele sociale și reclame video, care să prezinte beneficiile cremei anti-îmbătrânire.
• Utilizați infografice pentru a explica ingredientele și modul de acțiune al cremei.

2. Auditiv:

• Creați un podcast sau un interviu cu un dermatolog care să vorbească despre beneficiile cremei anti-îmbătrânire.
• Utilizați testimoniale video de la clienți mulțumiți pentru a crește credibilitatea produsului.

3. Kinestezic:

• Oferiți mostre gratuite ale cremei anti-îmbătrânire în magazine sau la evenimente speciale.
• Creați un tutorial video care să demonstreze modul de aplicare a cremei.

4

4. Logic:

• Prezentați date și statistici care să demonstreze eficacitatea cremei anti-îmbătrânire.
• Creați o pagină de web cu informații detaliate despre produs.

5. Emoțional:

• Creați o campanie de marketing care să se concentreze pe beneficiile emoționale ale utilizării cremei anti-îmbătrânire, cum ar fi creșterea încrederii în sine și îmbunătățirea stării de spirit.
• Utilizați un limbaj emoțional și imagini care să evoace sentimente pozitive.

6. Spiritual:

• Conectați produsul cu o viziune mai largă asupra lumii, cum ar fi ideea de a îmbătrâni frumos și cu încredere.
• Susțineți o cauză socială legată de frumusețe și bunăstare.

Care sunt avantajele unei astfel de abordări?

Evoluțiile posibile ale produsului în funcție de SCOP

5

Nevoia clienților

Descrierea clienților

Simplu

roșu

robust,

cu roți

Ce a dezvoltat la final?

Ceea ce se aștepta producătorul să facă.

Ceea ce a descris designerul.

Ce înțelege inginerul?

Monitorizarea SCOPULUI proiectului pe durata de implementare

6

Nevoile clientului

Specificații

Ce s-a realizat?

​

Erori în specificații

Reziduri

Nemulțumire

Adecvat

Calitate

Hazard

Supracalitate

Circuitul judecătoresc

Timpul necesar și abilitatea managementului � de a influența rezultatul proiectului

7

Fazele unui proiect

ridicat

Index

al atenției

și al influenței

​

Atenția și timpul

acordate proiectului

scăzut

Studiu Cunoștințe

Investigarea Conceptului

Proiectul inițial

Dezvoltarea

Prototipului

Testarea

Abilitatea de a influența rezultatul

Elaborarea tezei

îmbunătățirea ^{/ documentației}

10 cauze de eșec ale proiectelor (în general)

8

1. Planificare deficitară
2. Resurse inadecvate
3. Lipsa susținerii managementului
4. Comunicare deficitară
5. Conflicte între persoane
6. Definire deficitară a rolurilor și responsabilităților
7. Obiective neclare
8. Ignorarea semnalelor de atenționare
9. Așteptări nerealiste
10. Motive tehnice.

Originile incertitudinii

9

Fenomenul nu este determinist

Erori de măsurare aleatoare, zgomot, incertitudine, dezamăgire.

Aspectele pe care am putea să le știm în principiu, dar nu le știm de exemplu, din cauza limitărilor de costuri, timp, conduc către o gestionare a incertitudinii.

Putem cuantifica incertitudinea folosind PROBABILITATEA?

Chiar dacă experimentul are un REZULTAT ALEATORIU (de exemplu: cap/coadă) sau EVENIMENTE (subansambluri ale tuturor rezultatelor).

Clasificarea evenimentelor

​

a) sigur - evenimentul apariției uneia din fețele 1,2,3,4,5,6 ale unui zar;�b) imposibil - evenimentul apariției feței 7 la aruncarea unui zar;�c) aleator - evenimentul apariției feței 3 la aruncarea unui zar.

Frecvența unui eveniment

Probabilitatea unor evenimente aleatoare

În cazul unui număr n suficient de mare de experimente în care evenimentul E apare de m ori, frecvența relativă m/n poate fi considerată valoarea probabilităților. Această valoare se numește probabilitatea (statistică a) evenimentului E și se notează P(E); �

Interpretarea probabilității

10

1. Frecvență relativă

A, B, ... sunt rezultatele unui experiment repetabil

​

​

​

​

2. Probabilitate subiectivă

A, B, ... sunt ipoteze (afirmații care sunt adevărate sau false)

​

​

• Ambele interpretări sunt în concordanță cu axiomele Kolmogorov.
• Interpretarea frecvenței este adesea cea mai utilă, dar probabilitatea subiectivă poate fi văzută ca o abordare naturală în multe cazuri (diagnostic medical, de exemplu)

Probabilitate condiționată, independență

11

Probabilitatea condiționată a lui A divizibil cu B

(cu P(B) ≠ 0):

​

Spre ex. aruncarea zarurilor :

Subseturi A, B independent if: Obs. Dacă A, B independent - și P expune că A este intersectat cu B.

N.B. nu confundați cu submulțimile disjunse, adică

• Care este valoarea cunoștințelor că B a avut loc?
• Cum reduce incertitudinea despre A?
• Cum modifică probabilitatea evenimentului A?

Teorema lui Bayes

12

Din definiția probabilității condiționate avem,

​

dar

, astfel

Bayes’ theorem

​

​

Publicat pentru prima dată (postum) de reverendul Thomas Bayes (1702-1761)

​

Un eseu spre rezolvarea unei probleme în doctrina șanselor, Philos. Trans. R. Soc. 53

(1763) 370; retipărit în Biometrika, 45 (1958) 293.

și

Legea probabilității totale

13

Se consideră o submulțime B a spațiului eșantion S,

B ∩ A_i

A_i

B

S

împărțit în submulțimi disjunse Ai

astfel încât ∪_i A_i = S,

→

→

→

legea probabilității totale

Teorema lui Bayes devine

Un exemplu folosind teorema lui Bayes

14

Să presupunem că probabilitatea (pentru oricine) de a avea COVID este:

← probabilități anterioare, adică înainte de orice test efectuat

Luați în considerare un test SARS CoV 2: rezultatul este + sau -

← probabilitățile de a identifica (in)corect o persoană infectată

← probabilitățile de a identifica (in)corect o persoană neinfectată

Să presupunem că rezultatul tău este +. Cât de îngrijorat ar trebui să fii?

P (COVID) = 0.001

P (no COVID) = 0.999

P ( + | COVID) = 0.99

P ( - | COVID) = 0.01

P ( + | no COVID) = 0.03

P ( - | no COVID) = 0.97

http://covid19.usv.ro/covid-quiz/

Exemplu de teoremă a lui Bayes (continuare)

15

Probabilitatea să fii bine este ridicată.

Punctul tau de vedere: daca am un test pozitiv, am COVID

Punctul de vedere al medicului dumneavoastră: 25% dintre oameni ca acesta vor avea COVID;

← probabilitate posterioară

Probabilitatea de a avea COVID primim a + rezultatul este

P ( + | COVID) * P (COVID)

P (COVID | +) = -

P ( + | COVID) * P (COVID) + P ( + | no COVID) * P (no COVID)

0.99 * 0.001

= -

0.99 * 0.001 + 0.03 * 0.999

= 0.2477

Statistica Bayesiană − filozofie generală

16

În statistica bayesiană, utilizați probabilitatea subiectivă pentru ipoteze:

probabilitate posterioară, adică

după ce vedem datele.

probabilitate anterioară, adică

înainte de a vedea datele.

probabilitatea datelor presupunând ipoteza H (probabilitatea).

normalizarea presupune suma peste toate ipotezele posibile.

Teorema lui Bayes are un caracter „dacă-atunci”: dacă probabilitățile tale anterioare au fost  (H), atunci spune cum ar trebui să se schimbe aceste probabilități în modul de vizualizare al datelor.

​

Fără prescripție generală pentru informații anterioare (subiectivă!)

Exerciții practice pentru gândirea critică și creativă:��

17

1. Analiza unui articol de știri:

�

Subiect: Creșterea prețurilor la energie

�

Articol: "Creșterea prețurilor la energie: cauze și consecințe" (Digi24, 16 noiembrie 2023)

�

1. Identificarea sursei și verificarea credibilității:

​

• Digi24 este o sursă de știri bine-cunoscută și de încredere din România.
• Are o echipă de jurnaliști profesioniști cu o vastă experiență.
• Site-ul web al Digi24 este bine organizat și ușor de navigat.
• Articolele sunt bine scrise și informative.

b. Evaluarea titlului și subtitlului:

​

• Titlul este clar și concis: "Creșterea prețurilor la energie: cauze și consecințe".
• Subtitlul oferă informații suplimentare: "Ce factori au dus la scumpirea energiei și ce impact are aceasta asupra economiei și populației".

18

c. Analiza conținutului:

​

• Articolul prezintă o analiză detaliată a cauzelor și consecințelor creșterii prețurilor la energie.
• Sunt identificate mai multe cauze, cum ar fi:
• Creșterea cererii globale de energie
• Reducerea producției de energie din surse regenerabile
• Războiul din Ucraina
• Sunt prezentate consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie.
• Sunt citate surse de încredere, cum ar fi experți economici și oficiali guvernamentali.

d. Identificarea eventualelor părtiniri:

​

• Articolul pare a fi obiectiv și neutru.
• Sunt prezentate opinii din diverse perspective.
• Nu sunt identificate părtiniri evidente.

e. Formularea concluziilor:

​

• Creșterea prețurilor la energie este o problemă complexă cu multiple cauze și consecințe.
• Această problemă are un impact semnificativ asupra economiei și populației.
• Sunt necesare soluții urgente pentru a atenua impactul negativ al creșterii prețurilor la energie.

Brainstorming pentru rezolvarea unei probleme�

19

Problemă: Lipsa de motivație pentru a face sport

�

• Să mă înscriu la o sală : Aș avea acces la echipamente diverse și la cursuri cu instructori.
• Să fac sport cu un prieten: Ne-am putea motiva reciproc și ne-am putea distra împreună.
• Să îmi stabilesc obiective realiste: Aș putea începe cu obiective mici și ușor de atins, crescând treptat dificultatea.
• Să îmi fac un playlist energic: Muzica potrivită mă poate ajuta să mă simt mai motivat.
• Să îmi recompensez progresul: Aș putea să îmi ofer mici recompense pentru fiecare obiectiv atins.
• Să fac sport în natură: Aerul curat și soarele mă pot ajuta să mă simt mai bine.
• Să ascult podcasturi motivaționale: Aș putea afla despre beneficiile sportului și despre poveștile de succes ale altor persoane.
• Să mă alătur unui grup de alergare sau de fitness: Aș putea găsi sprijin și motivație de la alți oameni care au aceleași pasiuni.
• Să îmi fac un jurnal de antrenament: Aș putea urmări progresul meu și m-aș putea motiva cu privire la reușitele anterioare.

Analiza ideilor:

​

• Unele idei sunt mai ușor de implementat decât altele.
• Unele idei sunt mai costisitoare decât altele.
• Unele idei sunt mai distractive decât altele.

20

Selectarea ideilor:

​

• Să mă înscriu la o sală de sport: Această idee este ușor de implementat și îmi oferă acces la o varietate de echipamente.
• Să fac sport cu un prieten: Această idee este distractivă și mă poate ajuta să mă motivez.
• Să îmi stabilesc obiective realiste: Această idee este importantă pentru a evita frustrarea și pentru a menține motivația.

Plan de acțiune:

​

• Să mă înscriu la o sală de sport: Voi face un tur al sălilor de sport din zona mea și voi alege una care îmi place.
• Să fac sport cu un prieten: Voi vorbi cu prietenii mei și voi vedea cine este interesat să facă sport împreună.
• Să îmi stabilesc obiective realiste: Voi stabili un obiectiv mic pentru prima săptămână, cum ar fi să fac sport de două ori pe săptămână timp de 30 de minute.

 Testarea unei ipoteze�

21

Ipoteză: Plantele cresc mai bine în lumină naturală decât în lumină artificială.

�

Predicție:

​

• Plantele expuse la lumină naturală vor crește mai înalte decât cele expuse la lumină artificială.
• Plantele expuse la lumină naturală vor avea mai multe frunze decât cele expuse la lumină artificială.
• Plantele expuse la lumină naturală vor fi mai verzi decât cele expuse la lumină artificială.

Variabile:

​

• Variabila independentă -  Tipul de lumină (lumină naturală vs. lumină artificială);
• Variabila dependentă - Creșterea plantelor (înălțime, număr de frunze, culoare);
• Variabile controlate - Tipul de plantă, cantitatea de apă, temperatura, umiditatea.

Experiment:

​

• Se vor selecta 20 de plante de același tip și se vor împărți în două grupe:
• Grupa 1: expusă la lumină naturală (pe pervaz)
• Grupa 2: expusă la lumină artificială (lampă fluorescentă)
• Se vor uda toate plantele cu aceeași cantitate de apă în mod regulat.
• Se va măsura înălțimea, numărul de frunze și culoarea frunzelor plantelor la începutul experimentului și din nou după 4 săptămâni.

22

Colectarea și analiza datelor:

​

• Se vor crea tabele pentru a înregistra datele pentru fiecare grupă de plante.
• Se vor calcula mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă dependentă.
• Se vor utiliza teste statistice pentru a compara rezultatele celor două grupe.

Concluzii:

​

• Se va compara creșterea plantelor din cele două grupe.
• Se va determina dacă există o diferență semnificativă statistic între creșterea plantelor expuse la lumină naturală și cea a plantelor expuse la lumină artificială.
• Se va accepta sau respinge ipoteza pe baza rezultatelor experimentului.

Gândirea deterministă vs. Gândirea statistică��

23

• Gândirea deterministă:

​

• Consideră că orice eveniment are o cauză specifică și previzibilă.
• Se bazează pe o idee(cauza și efectul).
• Este utilă în contexte precum:
• Proiectarea de mașini și sisteme;
• Investigații criminale;
• Diagnosticarea medicală.

• Gândirea statistică:

​

• Recunoaște rolul probabilității și al variabilității în evenimentele din lume.
• Se bazează pe analiza datelor și pe identificarea tendințelor.
• Este utilă în contexte precum:
• Luarea de decizii în afaceri;
• Previziunea meteo;
• Cercetarea științifică.

Exemplu practic - Gândirea deterministă

24

• Un mecanic care repară un motor folosește gândirea deterministă pentru a identifica problema și a o remedia.

​

• Mecanicul știe că anumite simptome au anumite cauze.

​

• De exemplu, dacă un motor nu pornește, mecanicul poate verifica bateria, bujiile sau alte componente pentru a identifica problema.

Exemplu practic - Gândirea statistică

25

• Un meteorolog folosește gândirea statistică pentru a prezice vremea.

​

• Meteorologul analizează datele despre temperatură, presiune, precipitații și alte variabile pentru a identifica tendințe.

​

• De exemplu, dacă un meteorolog observă o presiune atmosferică scăzută și o umiditate ridicată, poate prezice o probabilitate mare de ploaie.

Concluzii

26

• Ambele tipuri de gândire, deterministă și statistică, sunt utile în diferite contexte.

​

• Este important să alegeți tipul de gândire potrivit pentru a rezolva o problemă specifică.

​

• Abilitatea de a utiliza ambele tipuri de gândire vă poate ajuta să luați mai bune decizii și să vă înțelegeți mai bine lumea din jurul vostru.

Testarea ipotezelor��

27

• Ce este o ipoteză?
• O afirmație care poate fi testată prin observație sau experiment.
• O predicție despre cum se va comporta un fenomen în anumite condiții.

• Ce este testarea ipotezelor?
• O metodă științifică de a obține dovezi care să susțină sau să infirme o ipoteză.
• Implică:
• Formularea unei predicții clare și testabile.
• Proiectarea unui experiment atent.
• Colectarea și analizarea datelor.
• Tragerea concluziilor valide.

Formularea unei predicții

• Trebuie să fie clară și concisă.
• Trebuie să fie testabilă prin observație sau experiment.
• Trebuie să fie derivată din ipoteză.

28

• Ipoteză: Plantele cresc mai bine în lumină naturală decât în lumină artificială.

​

• Predicție: Plantele expuse la lumină naturală vor fi mai înalte decât cele expuse la lumină artificială.

Proiectarea unui experiment

​

• Trebuie să elimine variabilele confuze.
• Trebuie să includă un grup de control.
• Trebuie să fie repetat de mai multe ori pentru a verifica rezultatele.

• Experiment:

​

• Se vor selecta 20 de plante de același tip.
• 10 plante vor fi expuse la lumină naturală (pe pervaz).
• 10 plante vor fi expuse la lumină artificială (lampă fluorescentă).
• Se va măsura înălțimea plantelor la începutul și la sfârșitul experimentului.

Colectarea și analizarea datelor

​

• Se vor înregistra datele pentru fiecare grup de plante.
• Se vor calcula mediile și abaterile standard.
• Se vor utiliza teste statistice pentru a compara rezultatele.

Tragerea concluziilor

​

• Se vor compara rezultatele grupurilor.
• Se va determina dacă există o diferență semnificativă statistic.
• Se va accepta sau respinge ipoteza pe baza rezultatelor.

Importanța testării ipotezelor

​

• Ne permite să obținem dovezi științifice pentru a susține sau infirma o ipoteză.
• Ne ajută să înțelegem mai bine lumea din jurul nostru.
• Ne permite să luăm decizii mai bune bazate pe dovezi.

29

Exerciţiul 1

(Temă pentru acasă): Afişul tău publicitar

Scrieţi într-o pagină povestea acestui nasture. Spre exemplu, cine a fost stăpânul lui, cum era, de la ce haină este el, cum era haina (culoare, măsură, stofă), s-a întâmplat cu haina, etc.

Exerciţiul 2

(Temă pentru acasă): Afişul tău publicitar

Pregătiţi în format digital un afiş publicitar în format A3 despre dumneavostră.

​

Exerciţiul 3

(Temă pentru acasă): Infograf despre valori

Pregătiţi un infograf digital în format A3 despre valori (general umane, naţionale, personale)

30