1 of 26

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI IMPACTUL ASUPRA VIEȚII

CRISTINA-MARIA SÎRBU

Resursă educaţională deschisă pentru tratarea diferenţiată la clasă

2 of 26

Schimbările Climatice și Impactul asupra Vieții

O explorare științifică a cauzelor, efectelor și soluțiilor pentru cea mai mare provocare de mediu a epocii noastre

3 of 26

Ce sunt schimbările climatice?

Schimbările climatice reprezintă modificări pe termen lung ale temperaturilor și tiparelor meteorologice. Aceste schimbări pot fi naturale, dar din anii 1800, activitățile umane au fost principalul motor al schimbărilor climatice, în principal din cauza arderii combustibililor fosili, care produce gaze cu efect de seră.

4 of 26

Cauze naturale vs. cauze antropice

Cauze naturale

  • Variații în energia solară
  • Erupții vulcanice
  • Schimbări în orbita Pământului
  • Variații naturale ale ciclului carbonului

Cauze antropice

  • Arderea combustibililor fosili
  • Defrișări masive
  • Agricultură intensivă
  • Procese industriale poluante

5 of 26

Gazele cu efect de seră

1

Dioxid de carbon (CO₂)

Provine din arderea combustibililor fosili, defrișări și procese industriale

2

Metan (CH₄)

Emis prin agricultură, creșterea animalelor și exploatarea combustibililor fosili

3

Protoxid de azot (N₂O)

Rezultat din utilizarea îngrășămintelor și procese industriale

6 of 26

Efectul de seră și încălzirea globală

Efectul de seră este un proces natural prin care gazele din atmosferă captează căldura Soarelui și o mențin pe Pământ. Fără acest efect, temperatura medie a Pământului ar fi cu aproximativ 33°C mai scăzută. Însă activitățile umane au intensificat acest efect, ducând la încălzirea excesivă a planetei.

7 of 26

Creșterea temperaturii globale

Temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1°C față de nivelurile preindustriale. Douăzeci din ultimii 22 de ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată.

8 of 26

Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării

318

Gigatone de gheață

Pierdute anual din calotele polare și ghețari

3.6

mm/an

Rata de creștere a nivelului mării

19.5

cm

Creșterea nivelului mării din 1900

9 of 26

Fenomene meteorologice extreme

Fenomene în creștere

  • Valuri de căldură prelungite
  • Secete severe
  • Precipitații intense
  • Uragane și furtuni tropicale mai puternice
  • Incendii de vegetație mai frecvente

Schimbările climatice determină fenomene meteorologice mai intense și mai frecvente. În ultimele decenii, frecvența dezastrelor naturale legate de vreme s-a triplat.

Aceste evenimente extreme afectează milioane de oameni în fiecare an, provocând pagube materiale uriașe și pierderi de vieți omenești.

10 of 26

Impactul asupra ecosistemelor terestre

Schimbările climatice perturbă ecosistemele terestre prin modificarea ciclurilor sezoniere, deplasarea arealelor speciilor și perturbarea relațiilor predator-pradă. Multe plante și animale nu se pot adapta suficient de rapid la aceste schimbări.

Păduri

Incendii mai frecvente, boli și dăunători în expansiune

Zone montane

Retragerea habitatelor alpine și pierderea speciilor unice

Zone aride

Deșertificare accelerată și pierderea vegetației

11 of 26

Impactul asupra ecosistemelor marine

Principalele efecte

  • Acidifierea oceanelor
  • Creșterea temperaturii apei
  • Albirea coralilor
  • Schimbarea distribuției speciilor
  • Perturbarea lanțurilor trofice

Oceanele au absorbit peste 90% din căldura suplimentară generată de gazele cu efect de seră și aproximativ 30% din CO₂ produs de activitățile umane. Acest lucru duce la acidifierea apei și la stresul termic pentru organismele marine.

Până în 2050, peste 90% din recifele de corali ar putea dispărea din cauza temperaturii ridicate a apei.

12 of 26

Biodiversitatea în pericol

Rata actuală de extincție este de 100-1000 de ori mai mare decât rata naturală de dispariție a speciilor. Schimbările climatice sunt unul dintre principalii factori care contribuie la această criză a biodiversității.

1M

Specii

Amenințate cu dispariția la nivel global

50%

Din specii

Își modifică distribuția geografică

4.5°C

Încălzire

Ar putea duce la extincții în masă

13 of 26

Impactul asupra agriculturii și securității alimentare

Temperaturi extreme

Afectează dezvoltarea plantelor și reduce productivitatea culturilor

Modificări ale precipitațiilor

Secete și inundații afectează culturile și infrastructura agricolă

Dăunători și boli

Expansiunea speciilor dăunătoare și apariția de noi boli ale plantelor

Insecuritate alimentară

Scăderea producției agricole duce la creșterea prețurilor și foamete

14 of 26

Impactul asupra resurselor de apă

40%

Din populația globală

Se confruntă cu lipsa apei potabile

2.7B

Oameni

Vor suferi de lipsă de apă până în 2025

20%

Scădere

A apei disponibile per persoană până în 2050

Schimbările climatice modifică ciclul hidrologic, afectând disponibilitatea și calitatea resurselor de apă dulce. Topirea ghețarilor, secetele și precipitațiile extreme perturbă sistemele de aprovizionare cu apă, intensificând competiția pentru această resursă vitală.

15 of 26

Impactul asupra sănătății umane

Efecte directe

  • Stres termic și deshidratare
  • Boli cardiovasculare și respiratorii
  • Traumatisme cauzate de evenimente extreme

Efecte indirecte

  • Expansiunea bolilor transmise de vectori
  • Malnutriție din cauza insecurității alimentare
  • Probleme de sănătate mintală
  • Strămutarea populațiilor

16 of 26

Migrația climatică

Schimbările climatice forțează din ce în ce mai mulți oameni să-și părăsească locuințele din cauza condițiilor de mediu deteriorate. De la inundații și secete până la creșterea nivelului mării, aceste fenomene determină migrații interne și internaționale.

200M

Refugiați climatici

Estimați până în 2050

17M

Persoane strămutate

Anual din cauza dezastrelor climatice

1B

Oameni expuși

La risc de strămutare până în 2100

17 of 26

Impactul economic al schimbărilor climatice

Fără acțiuni decisive, costurile economice ale schimbărilor climatice ar putea atinge 20% din PIB-ul global până la sfârșitul secolului.

18 of 26

Soluții: Atenuare și adaptare

Atenuare

Măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și limitarea încălzirii globale

  • Tranziția către energie regenerabilă
  • Eficiență energetică
  • Transport sustenabil
  • Reîmpăduriri

Adaptare

Măsuri pentru a face față efectelor schimbărilor climatice deja în curs

  • Sisteme de avertizare timpurie
  • Infrastructură rezistentă la climă
  • Gestionarea apei
  • Culturi rezistente la secetă

19 of 26

Acordul de la Paris

Acordul de la Paris din 2015 reprezintă primul tratat global juridic obligatoriu privind schimbările climatice. Până în prezent, 195 de țări l-au semnat, angajându-se să limiteze încălzirea globală la mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale, urmărind chiar limita de 1,5°C.

1

2015

Adoptarea Acordului de la Paris

2

2016

Intrarea în vigoare a acordului

3

2020

Începerea implementării acordului

4

2023

Prima evaluare globală a progreselor

20 of 26

Tranziția energetică

Energie solară

Costurile au scăzut cu 85% din 2010, făcând-o cea mai ieftină sursă în multe regiuni

Energie eoliană

Capacitate globală de peste 650 GW, acoperind 5% din cererea mondială de electricitate

Hidroenergie

Cea mai mare sursă de energie regenerabilă, generând 16% din electricitatea mondială

Stocare energie

Tehnologii de stocare esențiale pentru integrarea surselor regenerabile intermitente

21 of 26

Transport sustenabil

Vehicule electrice

Reducerea emisiilor cu până la 70% comparativ cu vehiculele convenționale

Transport public

Un autobuz plin poate înlocui 40-50 de mașini pe șosele

Mobilitate activă

Mersul pe jos și cu bicicleta reduc emisiile și îmbunătățesc sănătatea

22 of 26

Agricultura sustenabilă

Practici agricole durabile

  • Agroecologie și permacultură
  • Agricultură de precizie
  • Rotația culturilor
  • Reducerea deșeurilor alimentare
  • Sisteme agrosilvice

Agricultura generează aproximativ 19-29% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, dar poate deveni și parte din soluție.

Practicile agricole durabile pot reduce emisiile, stoca carbon în sol și crește reziliența la efectele schimbărilor climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară.

23 of 26

Soluții bazate pe natură

Reîmpăduriri

Pădurile pot absorbi până la 2 miliarde de tone de CO₂ anual

Restaurarea zonelor umede

Protejează împotriva inundațiilor și stochează carbon

Infrastructură verde urbană

Reduce efectul de insulă de căldură și îmbunătățește calitatea aerului

Gestionarea solului

Solurile sănătoase pot stoca de 3 ori mai mult carbon decât atmosfera

24 of 26

Contribuția individuală

Alimentație sustenabilă

Reducerea consumului de carne, alegerea alimentelor locale și de sezon, minimizarea deșeurilor alimentare

Transport ecologic

Utilizarea transportului public, mersul pe jos sau cu bicicleta, limitarea zborurilor

Economisirea energiei

Izolarea locuinței, utilizarea aparatelor eficiente energetic, optarea pentru energie regenerabilă

Consum responsabil

Cumpărarea produselor durabile, repararea în loc de înlocuire, reducerea plasticului de unică folosință

25 of 26

Cercetări românești în domeniul schimbărilor climatice

Contribuții notabile

  • Studii despre impactul schimbărilor climatice asupra Deltei Dunării
  • Cercetări privind adaptarea agriculturii la noile condiții climatice
  • Modelarea fenomenelor meteorologice extreme în regiunea Carpaților
  • Monitorizarea biodiversității în contexul încălzirii globale

Institute și cercetători

  • Administrația Națională de Meteorologie
  • Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului
  • Universitatea din București - Facultatea de Geografie
  • Academia Română - Institutul de Geografie

26 of 26

Bibliografie

Cărți și articole științifice

  • Ionescu, Alexandru (2018). Schimbările climatice în România: Impact și strategii de adaptare. Editura Academiei Române.
  • Popescu, Maria și Dumitrescu, Ion (2020). Efectele încălzirii globale asupra ecosistemelor din Carpați. Revista de Ecologie, 15(2), 78-92.
  • Georgescu, Mihai (2019). Delta Dunării în contextul schimbărilor climatice. Editura Universității din București.

Rapoarte și resurse online

  • Popa, Cristina (2021). Agricultura românească și provocările climatice. Institutul de Cercetări Agronomice.
  • Stanescu, Radu și colab. (2022). Strategii de atenuare a schimbărilor climatice în România. Ministerul Mediului.
  • Vasilescu, Elena (2020). Impactul economic al schimbărilor climatice în regiunea Sud-Est. Academia de Studii Economice.