1 of 21

SA INTELEGEM BULLYINGUL PENTRU A-L PUTEA PREVENI

Titlul proiectului: Dezvoltarea competențelor profesorilor

consilieri școlari în domeniul prevenirii bullying-ului în mediul școlar

Nr. proiect: 2020-1-RO01-KA102-079186

Atelier pentru parinti

2 of 21

Maria este nouă în clasă. Se simte singură și își dorește mult să-și facă prieteni. O altă fată o întreabă dacă poate împrumuta telefonul ei mobil pentru a-și suna părinții. Mai târziu, acea fată ţine telefonul Mariei și râde cu un grup de elevi pe hol. Fata explică faptul că a folosit telefonul Mariei pentru a publica un mesaj pe peretele ei de FB: ,,contactați-mă pentru săruturi gratuite”. Ea le arată colegilor că există deja câteva răspunsuri explicite la text din partea unor băieți care îi cer să se întâlnească cu ei. Toți elevii din grup glumesc spunând că Maria ,,acum chiar este populară”.

Eric este în aceeași clasă cu Laura. Laura, îi cere o întâlnire, dar el nu a fost interesat. De atunci, Laura și prietenele ei râd de el de fiecare dată când trece pe lângă ele. L-au întrebat cu voce tare dacă ,,preferă băieții în locul fetelor” astfel încât toată lumea să le audă. Unii dintre profesori le-au auzit și ei spunând acest lucru, dar au ignorat comentariile. O săptămâna mai târziu, Laura și prietenele ei i-au lăsat lui Eric pe bancă broșuri despre drepturile homosexualilor.

Petru este un elev cu rezultate foarte bune la învăţătură. Alți elevi îi cer tema pentru a o copia, dar el refuză întotdeauna. El are astm și acest lucru face ca să fie dificil pentru el să participe la activități sportive. Recent, a trecut printr-un atac de astm în timp ce juca fotbal. Colegii lui de echipă glumesc pe seama lui în fiecare zi și îl numesc ,,cârpă”. Unul dintre băieți l-a îmbrâncit și a căzut în genunchi în noroi și i-a făcut o poză cu telefonul mobil. Mai târziu, același băiat a încărcat pagina lui de Facebook fotografia cu Petru, cu titlul ,,Așa arată eșecul”. Unii dintre elevi din clasă deja au dat „like” folotografiei.

4 of 21

CUM DEFINIM BULLYINGUL?

Ca verb, to bully (lb. engleză) înseamnă: a intimida, a tachina, a speria, a răni, a domina, a agresa. Bullying-ul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv.
Bullyingul nu se manifestă ocazional sau ca un eveniment singular, ci se constituie ca un tipar comportamental care se repetă în timp împotriva aceleiași persoane, relevând o diferență evidentă de putere între actori.

Cea mai relevanta

trasatura caracteristica

a bullyingului

esta relatia de putere asimetrica

si dezechilibrata

Cei care agreseaza

Cei care sunt agresati

5 of 21

Forme ale bullyingului�

Bullying-ul este un comportament intenționat, de intimidare, care apare în mod repetat și are la bază o percepție a unui dezechilibru de forțe. De multe ori, victima este percepută drept vulnerabilă (provenind din alt mediu social, este percepută ca ‘diferită’ etc) și/sau având dificultăți în a face față acestui comportament. Pe de altă parte, prin intimidare bully-ul (agresorul) se simte în control.

Care sunt tipurile de bullying?

Verbal constă în: jigniri, insulte, amenințari, porecle sau denigrare.
Fizic constă în: bătăi, tras de păr, îmbrânciri, loviri șamd.
Emoțional: răspândirea de zvonuri, exluderea victimei din grupuri de socializare, încurajarea altor persoane să nu vorbească cu victima șamd.
Cyberbullying: comentarii negative online, mesaje de denigrare, trimiterea de mesaje abuzive șamd.

6 of 21

Caracteristici ale �fenomenului bullying

Fenomenul bullying are trei caracteristici:

Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească pe cineva.
Repetat – aceeași persoană este rănită mereu și mereu.
Dezechilibrul de forţe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

7 of 21

Diferenta intre bullying si alte tipuri de agresiune�

Bullying	CARACTERICTICI	Diverse conflicte, joaca “dură”, glume nepotrivite etc.
Ținta bullying-ului este de a-i răni, umili, intimida, ofensa pe ceilalți	Intenționalitate Lipsa intenționalității	Copiii/elevii interacționează, se distrează, glumesc fără ca cineva să aibă, în mod explicit și repetat, intenția de a răni, umili, intimida sau ofensa pe cineva
Între cei care interacționează există un dezechilibru al puterii, astfel, agresorul este mai puternic fizic și psihologic decât victima.	Dezechilibru al puterii Echilibru al puterii	Copiii/elevii care interacționează au relativ aceeași putere din punct de vedere fizic și psihologic
Bullying-ul apare în mod repetat și de-a lungul unei perioade de timp, agresorul având întotdeauna ca țintă aceeași victimă	Repetitivitate Lipsa repetitivității	Diversele conflicte, joaca ”dură”, glumele nu se întâmplă în mod sistematic, repetitiv, ci au caracter sporadic, contextual, implicând, de obicei, alți participanți.

8 of 21

Bullyingul ca fenomen social

agresorul

Adeptii (asistentii agresorului)

Martorii pasivi

victima

posibilii sustinatori ai victimei

9 of 21

Forme ale bullyingului (cf. Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Ordin Nr. 4343/2020)

Violenta psihologica	Violenta fizica	Violenta cibernetica (cyberbullying)	Abuz emotional	Violenta sexuala	Comportament agresiv
Vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile sau orientarea sexuală, caracteristicile personale	Se realizează prin atingeri/contacte fizice dureroase. Formele posibile de manifestare: împins, trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi, utilizarea unor obiecte ca arme etc.	Constă în acţiuni care se realizează prin intermediul reţelelor de Internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator.	Constă în expunerea repetată a unui copil la situaţii al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică: umilire verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare, terorizare, restrângerea libertăţii de acţiune, denigrarea, acuzaţiile nedrepte, discriminarea.	Constă în comentarii degradante cu conotaţii sexuale, injurii, propuneri indecente făcute victimei, atingeri nepotrivite.	Tip de comportament al unui elev, orientat în sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil sau grup de copii.

10 of 21

Consecinte ale bullyingului pe termen lung�

Agresorul este predispus la:	Victimele sunt predispuse la:	Martorii sunt predspusi la:
Comportamente antisociale Delincventa Criminalitate Tulburari psihice Lipsa comportamentului prosocial Lipsa empatiei	Depresie Stima de sine scazuta Lipsa increderii in ceilalti Lipsa motivatiei scolare Performanta academica scazuta Tulburari de somn Tulburari de alimentatie Anxietate, rusine, vinovatie Sentimente de abandon, neajutorare, excludere Probleme de sanatate mintala Ideatie suicidara, tentative de suicid	Lipsa stimei de sine Lipsa increderii in sine Lipsa increderii in ceilalti Serntimente de rusine, vinovatie, excludere, singuratate Lipsa implicarii Lipsa initiative Acceptarea violentei Acceptarea promiscuitatii

11 of 21

Mituri despre bullying:

MITUL	CONTRACARAREA MITULUI
Bullyingul este o gluma nevinovata, a existat de cand lumea si pamantul!	Uneori este dificil sa distingem intre glume bune si situatia abuziva, dar atunci cand victima incepe sa se sperie, adultii trebuie sa intervina.
Victimele sunt, de obicei, copii mai slabi de inger!	S-a dovedit ca oricine poate sa devina victima la un moment dat.
Victima o vrea, o cauta si o merita!	Nimeni nu merita sa fie victima! Acestea sunt doar scuze pentru a justifica agresiunea.
Doar victimele au nevoie de ajutor!	Toti cei implicati intr-o situatie de bullying au nevoie de ajutor.

12 of 21

Bullyingul in legislatia scolara

Ordinului Nr. 4343/2020 emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Legea Educatiei

În ceea ce-l privește pe cel care inițiază un comportament de tip „bullying”, în Ordinul MEC cu Nr. 4343/2020 nu este menționat cuvântul „agresor”, ci sintagma „elev ce manifestă un comportament agresiv”. Comportamentul agresiv „este tipul de comportament al unui elev, orientat în sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil sau grup de copii.”

Prescolar/Elev - VICTIMA	Prescolar/Elev - MARTOR
este copilul care a suferit un prejudiciu ori o atingere a vieţii, a sănătăţii sau a integrităţii sale psihice şi/sau fizice, ca urmare a unei fapte de violenţă săvârşite de altcineva, copil sau adult.	se referă la preşcolarul/elevul care a suferit indirect un abuz emoţional şi/sau psihologic, asistând la o situaţie de violenţă asupra unui alt copil

13 of 21

Prevenirea si combaterea cazurilor de bullying in scoala cf. Ordinului Nr. 4343/2020

La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, format din maximum 10 persoane: profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice- bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Instiutii implicate:

Inspectoratul Scolar Judetean
Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala
Serviciile Publice de Asistenta sociala din cadrul Primariei
Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
Politia – Biroul de Siguranta Scolara

14 of 21

Daca simtiti ca ceva nu este in regula cu copilul dumneavoastra:

Va ascultati propriul copil;
Manifestati incredere in copil si deschidere fata de situatie;
Reactionati cu calm, fara a-l judeca pentru comportamente;
Incurajati-l sa vorbeasca;
Informati unitatea de invatamant;
Mentineti un contact regulat cu unitatea de invatamant;

- Comunicati cu onestitate si fara etichete;

- Nu folositi violenta in relatie cu situatia expusa.

15 of 21

Cum as putea recunoaste daca copilul meu este victima a bullyingului?

Ii este teama sa mearga la scoala;
se simte rau dimineata;
prezinta lovituri, rani inexplicabile;
isi modifica traseul catre scoala/casa;
prezinta dezinteres si lipsa motivatiei scolare;
are tulburari de somn, tulburari alimentare;
prezinta schimbari de dispozitie, stari emotionale negative, devine trist, irascibil, interiorizat, refuza comunicarea;
cere constant mai multi bani;
se izoleaza de prieteni;
evita toaleta de la scoala;
prezinta scaderea randamentului si a performantei scolare.

16 of 21

Care trebuie să fie atitudinea părintelui când copilul se confruntă cu o situație de bullying?

Sa în serios plângerile copilului cu privire la comportamentele de hărțuire de la școală. Copiilor le este adesea teamă sau rușine să spună că sunt hărțuiți la școală, așa că, atunci când o fac, este important să fie crezuți și luați în serios.
Copiii nu se vor descurca singuri, cum credem adesea. În realitate, au nevoie de cineva care să le fie alături, să îi sprijine și să îi înțeleagă.
Oferă copilului oportunități să vorbească despre bullying. Profită de orice moment informal din timpul zilei – când urmăriți ceva la televizor, ascultați muzică, vă jucați sau vă plimbați în parc.
Fii atent(ă) la semnele care ar putea indica faptul că un copil este victimă a bullying-ului.
Anunță școala de îndată ce suspectezi că este victimă a bullying-ului.

18 of 21

Cum as putea recunoaste daca copilul meu este agresor intr-o situatie de bullying?

Isi schimba grupul de prieteni
Exprima opinii negative fata de scoala si cadre didactice
Nu se conformeaza regulilor scolare
Incearca sa iasa in evidenta cu orice pret
Vine acasa cu obiecte pe care nu le-ar fi putut cumpara
Manifesta toleranta scazuta la frustrare, izbucniri furioase inexplicabile
Refuza sa isi faca temele
Incearca sa domine, isi loveste fratii sau alti membri ai familiei.
Prezinta scaderea randamentului scolar, absenteism, abandon

19 of 21

Ce pot să fac dacă suspectez că este copilul meu cel care îi agresează pe ceilalți?

Vorbește cu copilul.
Să nu crezi că ai un copil “rău”. Prin comportamentele și atitudinea lor, copiii ne arată că ceva problematic se întâmplă.
Învață-l pe copilul tău care sunt alegerile și comportamentele pozitive, valoroase și care sunt cele negative, prin care cei din jurul nostru au de suferit.
Acordă atenție propriilor comportamente, pe care le ai ca adult, ca părinte.
Spune-i copilului tău că un astfel de comprtament este inacceptabil.
Discută cu el despre impactul negativ al bullying-ului asupra tuturor copiilor.
Vorbește cu profesorii copilului tău.
Intensifică supervizarea comportamentelor și activităților în care este implicat copilul.
Stabilește reguli clare de familie și fii consecvent cu ele.
Nu îți umili copilul doar pentru a-i arăta cum se simte o persoană când este umilită și hărțuită.
Fii alături de copilul tău în procesul de a învăța cum să își gestioneze emoțiile și impulsurile agresive, într-o manieră empatică, blândă, adecvată, care să nu rănească pe nimeni.
Petrece mai mult timp cu copilul tău. Gândește-te la activități pe care le puteți face împreună, precum sport sau diverse hobby-uri.
Apreciază momentele de generozitate și compasiune ale copilului tău față de ceilalți.

20 of 21

Ce poți face când ești martor la o situație de bullying?

Primul lucru pe care un copil martor îl poate face este să-și exprime dezacordul și să nu încurajeze bullying-ul prin râs, aplauze sau orice alt comportament care l-ar ajuta pe copilul care agresează să se simtă puternic și valorizat.
În funcție de nivelul de confort al fiecărui copil martor și de gravitatea situației respective, învață-l pe copilul tău să ofere ajutor imediat și direct copilului victimă, prin cuvinte adresate celor care îl agresează (ex.: “Opriți-vă, nu este ok ce faceți!) și copilului agresat (ex.: “Eu sunt de partea ta! Te voi ajuta!”), precum și prin comportamente de sprijin (ex.: îl ajută pe copilul agresat să își strângă lucrurile împrăștiate, să își curețe hainele sau ghiozdanul, dacă au fost murdărite, etc.).
Oferirea de sprijin copilului rănit poate continua și după încheierea propriu-zisă a incidentului, prin adresarea de mesaje de compasiune, empatie și sprijin emoțional.
In situațiile grave, este important ca fiecare copil să solicite rapid ajutor din partea celui mai apropiat adult (cadru didactic, personal administrativ)!
Indiferent de gravitatea situației, fiecare caz de bullying trebuie raportat către un adult angajat al școlii. Rolul copilului martor este esențial în sistemul de raportare, dat fiind faptul că, un copil victimă, intimidat, speriat și constant amenințat, rareori face acest lucru.