Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a XII-a în anul școlar 2024-2025, în învățământul liceal
DISCIPLINA - GEOGRAFIE
CUPRINS
1.1. Aspecte introductive – specificul disciplinei GEOGRAFIE, în Curriculumul național, predată la clasa a XII-a
Învățământul preuniversitar continuă în clasa a XII-a, din perspectiva geografiei, cu o privire generală asupra problemelor geografice fundamentale ale României în contextul Uniunii Europene și al Europei.
Studierea acestei discipline școlare (care a înlocuit Geografia României – probleme fundamentale) se bazează pe competențele dobândite anterior și realizează trecerea de la problemele geografice fundamentale ale lumii contemporane, în care accentul este pus pe sistemul mondial actual, cu exemple din spațiul extra-european, la o structură care are în centrul ei geografia Europei, a României și a Uniunii Europene.
1.1. Aspecte introductive – specificul disciplinei GEOGRAFIE, în Curriculumul național, predată la clasa a XII-a
1.2. Rolul disciplinei de studiu la profilul de formare al absolventului
Profilul de formare al absolventului funcționează ca o busolă pentru întregul sistem educațional, în care elementele continuumului predare-învățare-evaluare conlucrează pentru realizarea idealului educațional definit în lege. În profilul de formare al absolventului se regăsesc următoarele atribute prioritare: comunicativ, colaborativ, rezilient, creativ, prospectiv, responsabil, reflexiv, autonom, etic.
Studiul geografiei asigură traseele educaționale multiple din învățământul liceal, în acord cu nevoile, interesele, potențialul și opțiunile elevilor, o perspectiva reală a continuării educației sau a integrării pe piața muncii.
Importanța deosebită a disciplinei Europa – România – Uniunea Europeană este demonstrată de carac-terul modern, transdisciplinar dar și de posibilitatea de formare a unor competențe ce se regăsesc în profilul de formare al absolventului.
1.3. Statutul disciplinei în ansamblul curriculumului național
În cadrul curriculumului național disciplina Europa-România-Uniunea Europeană are un rol deosebit de important definit prin următoarele aspecte științifice și metodice:
- înțelegerea și analiza aspectelor geografice ale sistemului Europa – România – Uniunea Europeană;
- perceperea interacțiunilor dintre aspectele geografice fizice, umane și economice ale Europei-Româ-niei-Uniunii Europene, cu accent pe dezvoltarea abilităților analitice și critice;
- crearea și formarea de atitudini, abilități și comportamente ce pot fi utilizate de către absolvenții de liceu pe parcursul vieții.
Structura curriculumului
problemele fundamentale de geografie ale Europei, României și ale Uniunii Europene sunt abordate în mod unitar, iar în cadrul fiecărei probleme, se face trecerea de la aspectele generale ale continentului, la cele ale țării, se realizează corelații între România, Uniunea Europeană, Europa și lumea contemporană, prin raportarea permanentă a conținuturilor la niveluri diferite de generalizare
Elementele principale ale curriculumului de Geografie pentru clasa terminală a învățământului liceal sunt evidențiate de următoarele aspecte:
1.5. Planificarea calendaristică: instrument de lucru pentru profesori
Proiectarea didactică
activitate necesară și obligatorie la care cadrul didactic se raportează permanent, pentru a se asigura că ritmul de parcurgere al conținuturilor învățării este cel propus, pentru a realiza acele reorganizări de activități și resurse cerute de realitatea clasei
Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa școlară și presupune următoarele etape:
Planificarea calendaristică
document administrativ alcătuit de profesor care asociază într- un mod personalizat elemente ale programei școlare (competențe specifice, conținuturi, activități de învățare) cu alocarea timpului considerată optimă de către acesta pe parcursul anului școlar
Se recomandă ca planificarea calendaristică să cuprindă următoarele elemente:
�Unitatea de învățare – este identificată de profesor în programa școlară;
Observații – se menționează aspecte specifice care țin de aplicarea planificării calendaristice
Proiectul unității de învățare
Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică flexibilă, cu următoarele caracteristici:
Pentru realizarea proiectului unității de învățare se recomandă utilizarea următoarelor elemente:
1.6. Evaluarea inițială a competențelor elevilor la începutul clasei a XII-a
La debutul anului școlar, profesorul realizează evaluarea inițială, cu roluri multiple:
EXEMPLU TEST DE EVALUARE INIȚIALA (REPERE PG. 9-11)
1.7. Activități de învățare și instrumente de evaluare utile în dezvoltarea competențelor specifice: exemplificări
Activitățile de învățare propuse în prezentul material (Geografie - Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a XII-a în anul școlar 2024-2025) au, pe de o parte, respectând principiul continuității, rol de asigurare a direcției de dezvoltare a competențelor specifice cărora le sunt subordonate prin continuarea din clasa a XI-a, tranzitând la un nivel superior, pe de altă parte, ca și în anii precedenți, au caracter de recomandare și de orientare pentru profesori. Profesorii de geografie au libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare propuse, sau de a elabora activități de învățare variate, astfel încât să asigure parcurgerea unui demers didactic adecvat specificului disciplinei și particularităților colectivelor de elevi, să proiecteze și să realizeze parcursuri de învățare individualizate
Dacă profesorul alege un exemplu propus în reperele metodologice, este necesară adecvarea activității de învățare la demersul didactic în cadrul căruia se urmărește operarea cu un anumit conținut selectat din programa școlară, în funcție de specificul conținutului respectiv, asigurându-se în acest fel contextualizarea predării-învățării.
Dacă profesorul alege un exemplu propus în reperele metodologice, este necesară adecvarea activității de învățare la demersul didactic în cadrul căruia se urmărește operarea cu un anumit conținut selectat din programa școlară, în funcție de specificul conținutului respectiv, asigurându-se în acest fel contextualizarea predării-învățării.
2. Recomandări privind planificarea calendaristică pentru anul școlar 2024 – 2025
2.1. Repere privind organizarea și desfășurarea instruirii la clasa a XII-a, în anul școlar 2024 -2025. Context educațional actual
Această structură educațională (Europa – Uniunea europeană – România) se îndepărtează sensibil de reproducerea miniaturizată a unor capitole și teme aparent „academice”, derivate ca atare din corespondentul lor din geografie ca știință, foarte mult practicată până acum. În cazul țărilor ofertate pentru studiu, respective țările vecine României și principalele țări membre ale Uniunii Europene, sugerarea unor proiecte sau lucrări independente pentru prezentarea unor aspecte din fiecare țară ar putea fi încă, la acest nivel, de interes sau pentru anumite secvențe, ar putea fi utilizate fișe de activitate independentă. Pentru înțelegerea realității și pentru explicarea acesteia se recomandă utilizarea unor ilustrări cartografice și grafice intuitive, referitoare la Europa, România și U.E.
2.2 Recomandări generale privind elaborarea și personalizarea planificării
CLASA a XI-a
(profilurile și specializările cu o oră pe săptămână)
MODEL PLANIFICARE
2.3. Recomandări generale privind proiectarea unităților de învățare. Exemplu de proiectare
Pentru unitatea de învățare de mai jos – Europa si România-Geografie fizică, s-a realizat o modalitate minimală de proiectare a conținuturilor. Pentru formarea/dezvoltarea competențelor specifice asumate prin programa școlară și susținute cu activitățile de învățare propuse, s-au adăugat resurselor materiale și resurse digitale necesare în sistemul de învățare blended-learning. Modalitățile de creare a materialelor didactice necesare pentru desfășurarea secvențelor de lecție în sistem blended-learning se realizează prin:
a) transferul documentelor existente pentru educația de tip tradițional în format digital și transformarea acestora, astfel încât să satisfacă cerințele unui astfel de demers, prin intermediul aplicațiilor și instrumentelor informatice integrate în cadrul platformelor educaționale utilizate pentru învățare: Microsoft Teams, Google Meet, Zoom etc.;
b) transformarea materialelor existente astfel încât activitatea didactică să fie una dinamică, prin utilizarea unor instrumente și aplicații de pe platformele educaționale utilizate prin care se va efectua o conversie într-un format specific educației de tip Blended Learning.
MODEL PROIECT UNITATE DE INVATARE
SECȚIUNEA 2
Orientarea procesului educativ la disciplina GEOGRAFIE, în vederea atingerii de ținte și obiective stabilite prin documente de politică educațională/metodologii
A.1. Competențe generale/Competențe specifice/Conținuturi/Activități de învățare
Competențe generale
Competențe specifice
Conținuturi
Activități de învățare
EXEMPLU
Competențe generale
Competențe specifice
Activități de învățare
A.2. Conținuturi/Competențe specifice/Activități de învățare (EXEMPLU)
A.3. Sugestii metodologice
GEOGRAFIA - România – Uniunea Europeană – Europa. Probleme fundamentale, studiată în clasa a XII – a, domeniu educațional ce reprezintă partea finală a sistemului de instruire din ciclul superior al liceului, se constituie într-o ofertă de conținuturi care completează, într-o dezvoltare logică pe verticală, studiul Geografiei în învățământul liceal, punând la dispoziția elevului contextul educațional optim pentru înțelegerea cadrului național și european de evoluție la nivel individual și la nivelul comunității umane din care face parte.
Opțiunile metodologice ale profesorului de geografie referitoare la elaborarea activităților de învățare pentru fiecare activitate didactică trebuie orientate/conturate/definite din mai multe perspective: asigurarea rigurozității sub raportul realizării/formării/dezvoltării competențelor specifice, prin selectarea responsabilă și organizarea într-o structură logică, într-un mod constructiv a conţinuturilor; selectarea creativă și adecvarea metodelor didactice la specificul disciplinei, la particularitățile individuale și de grup ale elevilor; alegerea/elaborarea/adaptarea instrumentelor de lucru puse la dispoziția elevilor, astfel încât aceștia să capete abilități și deprinderi esențiale pentru devenirea lor ca membri ai comunității naționale și europene.
Exemplu de formare/dezvoltare a competenței specifice 3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice și cartografice adecvate, pentru interpretarea și exprimarea realității geografice a Uniunii Europene și a unor țări din componența acesteia.,
în cadrul activității de învățare Analiza reprezentărilor grafice și cartografice pentru selectarea corectă a informațiilor caracteristice cadrului natural/uman al Uniunii Europene și a unor țări din componența acesteia (ca parte a unui complex de activități de învățare care se finalizează cu un produs al învățării)
Conținut: Elemente de geografie umană ale Europei și ale României - „populația și caracteristicile ei geodemografice;”
B. Recomandări privind evaluarea în mediul on-line a performanțelor școlare și a competențelor școlare prin raportarea la prevederile Metodologiei – cadru specifice, aprobate prin OME nr. 3750/28.02.2023
Din perspectiva disciplinei GEOGRAFIA - România – Uniunea Europeană – Europa. Probleme fundamentale, studiată în clasa a XII-a, prin competențele specifice care trebuie formate în corelație cu domeniile de conținut ofertate, evaluarea online, alături de evaluarea clasică, deschide noi posibilități în vederea menținerii atractivității disciplinei pentru elevi și a motivării acestora pentru învățare, fiind în concordanță cu interesul crescut al generațiilor actuale de elevi pentru instrumentele digitale. În acest context profesorul de geografie are oportunitatea de a continua bunele practici din clasa a XI-a, fiind provocat în același timp, să-și valorizeze creativitatea proiectând activitatea de evaluare în noua paradigmă în care poate combina diferite metode, tehnici și instrumente de evaluare adaptate pentru GEOGRAFIA - România – Uniunea Europeană – Europa. Probleme fundamentale, studiată în clasa a XII-a, selectate din mediul virtual, prin aplicarea cărora poate obține informații relevante pentru nivelul de competență al elevilor. O combinație între evaluarea clasică și evaluarea în mediul virtual, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile colectivelor de elevi, poate constitui premisă pentru lărgirea perspectivei celor implicați privind rolul evaluării în continuumul predare-învățare-evaluare.
C. Exemple de abordări multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, având în vedere integrarea unor teme prioritare vizând: educația privind mediu și schimbările climatice, educația culturală, mondializare
III.1. Importanța/Aportul/Promovarea disciplinelor opționale, care completează curriculumul obligatoriu
SECȚIUNEA III
Curriculumul la decizia școlii constituie o ofertă educațională care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, a unor performanțe diferențiate, a nevoilor comunității locale. Acesta cuprinde discipline opționale ofertate la nivel național și/sau discipline opționale ofertate la nivelul unităților de învățământ, numite generic opționale. Ținând cont de faptul că geografia este disciplină la alegere pentru proba E)d) a examenului de Bacalaureat național și că în cadrul planului cadru pentru clasa a XII-a numărul de ore ofertat este de 1 oră în trunchiul comun și, la unele specializări, 1 oră în zona de curriculum diferențiat, majoritatea elevilor optează pentru opționalul de tip aprofundare. Acesta se axează pe studiul acelor conținuturi care necesită un interval mai mare de timp pentru însușirea lor
III.2. Geografia în cadrul examenului național de bacalaureat
1. Impactul geografiei asupra succesului elevilor la examenul național de bacalaureat
2. Activitățile de învățare remediale pentru pregătirea examenului de bacalaureat național
III.3. Sugestii pentru realizarea unor activități de învățare în „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”
Programul „Săptămâna verde” Programul „Săptămâna verde” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și se desfășoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unități de învățământ, conform prevederilor ordinului ministrului educației privind structura anului școlar, valabil în anul școlar respectiv. Participarea la programul „Săptămâna verde” este obligatorie atât pentru elevi, cât şi pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ. Categorii de activități: • Vizite tematice • Activități tematice / educaționale în natură • Activități de ecologizare • Activități- concurs/ workshops / prezentări în școală • Activități practice/experimentale realizate în școală • Lecții tematice • Excursii tematice Se recomandă, de asemenea:
Programul național „Școala altfel” În anul școlar 2024-2025, prioritățile Programului național „Școala altfel” se stabilesc și au rolul de a contribui la dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru: • prevenirea consumului de alcool, droguri și alte substanțe psihoactive în rândul copiilor și tinerilor; • prevenirea și reducerea faptelor de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică în rândul copiilor și tinerilor; • reacții adecvate în situații de urgență: accidente, cutremur, incendiu, pandemie etc., inclusiv noțiuni de prim-ajutor. • prevenirea și reducerea faptelor de discriminare în funcție de statutul social, economic sau cultural, naționalitate, etnie cetățenie, greutate, dizabilitate, vârstă în rândul copiilor și tinerilor; • reducerea obiceiurilor alimentare nesănătoase, sedentarismului și utilizării excesive a tehnologiei, potrivit Ministerului Educației.
SECȚIUNEA IV
SECȚIUNEA V