Obligațiile legale și deontologice ale jurnaliștilor la reflectarea cazurilor de violență împotriva copiilor
Sesiunea VI
Colectarea informației
Putem începe de la:
A aduna mai multe „istorii” de violență ale copiilor, pentru a analiza modul în care statul a răspuns la respectivele cazuri în regim obișnuit, dar și în situații de criză (situația pandemică COVID-19 de exemplu); |
A face analize periodice ale datelor statistice publicate de autorități ori a solicita periodic date de la diverse instituții abilitate cu protecția copilului; |
A analiza periodic numărul condamnărilor pentru violență față de copii și tipurile de pedepse aplicate abuzatorilor; |
A discuta cu reprezentanții organizațiilor statale și neguvernamentale specializate în domeniu pentru a identifica problemele existente. |
Colectarea informației
Cum decidem dacă subiectul merită mediatizat
Dacă există riscul că, deși vor fi respectate toate măsurile de protecție a identității copilului, mediatizarea cazului va avea un impact negativ asupra acestuia, cel mai indicat este să se renunțe la realizarea materialului și să fie abordată o altă strategie de reflectare a problemei identificate în respectivul caz. |
De ce să nu intervievăm copiii-victime?
Consimțământul informat
Dacă adolescenții/adolescentele care au fost supuși/supuse unor situații grave de violență sau reprezentanții lor legali, solicită mediatizarea istoriei lor, inclusiv insistă să vorbească despre aceasta, trebuie să ne asigurăm că acordul lor este unul informat.
Consimțământul poate fi considerat informat doar atunci când copilul/reprezentantul legal al acestuia înțelege pe deplin consecințele deciziei de a-și face public cazul/de a oferi interviu și își dă acordul liber, fără a fi forțat, fără a-l obține prin înșelăciune, denaturare a informațiilor oferite sau prin oferirea unor beneficii. |
Repere pentru intervievarea copilului în cazul consimțământului informat al acestuia
Procesarea materialului colectat
AȘA NU |
Limbajul corect�
AȘA NU |
AȘA DA |