1 of 9

Obligațiile legale și deontologice ale jurnaliștilor la reflectarea cazurilor de violență împotriva copiilor

Sesiunea VI

2 of 9

Colectarea informației

Putem începe de la:

A aduna mai multe „istorii” de violență ale copiilor, pentru a analiza modul în care statul a răspuns la respectivele cazuri în regim obișnuit, dar și în situații de criză (situația pandemică COVID-19 de exemplu);

A face analize periodice ale datelor statistice publicate de autorități ori a solicita periodic date de la diverse instituții abilitate cu protecția copilului;

A analiza periodic numărul condamnărilor pentru violență față de copii și tipurile de pedepse aplicate abuzatorilor;

A discuta cu reprezentanții organizațiilor statale și neguvernamentale specializate în domeniu pentru a identifica problemele existente.

3 of 9

Colectarea informației

  • Analiza comparativă a datelor
  • Analiza studiilor naționale și internaționale
  • Solicitarea informațiilor de la toți actorii responsabili
  • Elaborarea listei serviciilor disponibile la zi
  • Analiza programelor eficiente de prevenire a violenței față de copii.

4 of 9

Cum decidem dacă subiectul merită mediatizat

  • Analizăm dacă mediatizarea subiectului este în interesul superior al copilului/ grupurilor de copii

  • Stabilim echilibrul dintre daunele care pot fi aduse copilului și plusvaloarea pe care o va aduce acest material fie copilului, fie abordării sistemice a cazurilor

Dacă există riscul că, deși vor fi respectate toate măsurile de protecție a identității copilului, mediatizarea cazului va avea un impact negativ asupra acestuia, cel mai indicat este să se renunțe la realizarea materialului și să fie abordată o altă strategie de reflectare a problemei identificate în respectivul caz.

5 of 9

De ce să nu intervievăm copiii-victime?

  • Îi putem revictimiza, înrăutățindu-le starea psiho-emoțională;

  • Există riscul declanșării unei crize emoționale pe care jurnalistul nu va ști cum să o gestioneze;

  • După difuzarea interviului, copilul ar putea fi expus persecuțiilor din partea agresorului/unor membri ai familiei, rudelor/prietenilor abuzatorului.

6 of 9

Consimțământul informat

Dacă adolescenții/adolescentele care au fost supuși/supuse unor situații grave de violență sau reprezentanții lor legali, solicită mediatizarea istoriei lor, inclusiv insistă să vorbească despre aceasta, trebuie să ne asigurăm că acordul lor este unul informat.

Consimțământul poate fi considerat informat doar atunci când copilul/reprezentantul legal al acestuia înțelege pe deplin consecințele deciziei de a-și face public cazul/de a oferi interviu și își dă acordul liber, fără a fi forțat, fără a-l obține prin înșelăciune, denaturare a informațiilor oferite sau prin oferirea unor beneficii.

7 of 9

Repere pentru intervievarea copilului în cazul consimțământului informat al acestuia

  • Încurajați-l să vorbească cu un psiholog pentru a-și înțelege motivația
  • Discutați cu psihologul copilului cu privire la posibilele trăiri emoționale ce pot apărea în cadrul interviului
  • Informați-l despre riscurile mediatizării și despre faptul că veți procesa informațiile și imaginile.
  • Semnați cu el și reprezentantul legal acordul informat
  • Dacă reprezentantul legal insistă, dar copilul nu vrea sau este reticent, renunțați la realizarea materialului.

  • Explicați-i copilului în ce mod veți utiliza informația și ce schimbări ați putea promova
  • Stabiliți cu el locul unde veți realiza interviul și anunțați-l că oricând poate solicita o pauză dacă nu se simte bine sau are orice altă nevoie;
  • Evitați întrebările centrate pe detaliile circumstanțelor în care s-a produs abuzul;
  • Manifestați empatie, dați-i senzația că îl ascultați și îl credeți.
  • Transmiteți-i mesajul că nu este vinovat pentru ce i s-a întâmplat.

8 of 9

Procesarea materialului colectat

  • Se vor blura imaginea feței copilului/membrilor familiei/ rudelor/ specialiștilor din localitate și a altor părți specifice ale corpului acestora.
  • Se va schimba sunetul vocii
  • Se vor acoperi cu mozaic sau alte semne grafice informațiile ce pot duce la identificarea copilului în copiile documentelor ce vor fi prezentate în materialul jurnalistic;
  • Se va evita publicarea pasajelor din rapoartele de evaluare psihologică/de expertiză a copilului.

AȘA NU

9 of 9

Limbajul corect�

  • Fără calificative, fără exagerări și fără accent pe detalii personale și „picante”;
  • Termeni cât mai exacţi, în conformitate cu legislația în vigoare: a lovit-o/l-a lovit, a abuzat-o/l-a abuzat sexual etc.;
  • Termenul „copil” în loc de „minor;
  • Ori „abuz”, ori „violență (au același sens);
  • „Audiere” în loc de „interogare”;
  • Abuzator sexual în loc de pedofil

AȘA NU

AȘA DA