1 of 9

Obligațiile legale și deontologice ale jurnaliștilor la reflectarea cazurilor de violență împotriva copiilor

Sesiunea VI

2 of 9

Colectarea informației

Putem începe de la:

​

A aduna mai multe „istorii” de violență ale copiilor, pentru a analiza modul în care statul a răspuns la respectivele cazuri în regim obișnuit, dar și în situații de criză (situația pandemică COVID-19 de exemplu);

​

​

A face analize periodice ale datelor statistice publicate de autorități ori a solicita periodic date de la diverse instituții abilitate cu protecția copilului;

​

​

A analiza periodic numărul condamnărilor pentru violență față de copii și tipurile de pedepse aplicate abuzatorilor;

​

A discuta cu reprezentanții organizațiilor statale și neguvernamentale specializate în domeniu pentru a identifica problemele existente.

​

3 of 9

Colectarea informației

  • Analiza comparativă a datelor
  • Analiza studiilor naționale și internaționale
  • Solicitarea informațiilor de la toți actorii responsabili
  • Elaborarea listei serviciilor disponibile la zi
  • Analiza programelor eficiente de prevenire a violenței față de copii.

4 of 9

Cum decidem dacă subiectul merită mediatizat

​

  • Analizăm dacă mediatizarea subiectului este în interesul superior al copilului/ grupurilor de copii

​

  • Stabilim echilibrul dintre daunele care pot fi aduse copilului și plusvaloarea pe care o va aduce acest material fie copilului, fie abordării sistemice a cazurilor

​

​

Dacă există riscul că, deși vor fi respectate toate măsurile de protecție a identității copilului, mediatizarea cazului va avea un impact negativ asupra acestuia, cel mai indicat este să se renunțe la realizarea materialului și să fie abordată o altă strategie de reflectare a problemei identificate în respectivul caz.

​

5 of 9

De ce să nu intervievăm copiii-victime?

  • Îi putem revictimiza, înrăutățindu-le starea psiho-emoțională;

​

  • Există riscul declanșării unei crize emoționale pe care jurnalistul nu va ști cum să o gestioneze;

​

  • După difuzarea interviului, copilul ar putea fi expus persecuțiilor din partea agresorului/unor membri ai familiei, rudelor/prietenilor abuzatorului.

6 of 9

Consimțământul informat

Dacă adolescenții/adolescentele care au fost supuși/supuse unor situații grave de violență sau reprezentanții lor legali, solicită mediatizarea istoriei lor, inclusiv insistă să vorbească despre aceasta, trebuie să ne asigurăm că acordul lor este unul informat.

​

Consimțământul poate fi considerat informat doar atunci când copilul/reprezentantul legal al acestuia înțelege pe deplin consecințele deciziei de a-și face public cazul/de a oferi interviu și își dă acordul liber, fără a fi forțat, fără a-l obține prin înșelăciune, denaturare a informațiilor oferite sau prin oferirea unor beneficii.

​

7 of 9

Repere pentru intervievarea copilului în cazul consimțământului informat al acestuia

  • Încurajați-l să vorbească cu un psiholog pentru a-și înțelege motivația
  • Discutați cu psihologul copilului cu privire la posibilele trăiri emoționale ce pot apărea în cadrul interviului
  • Informați-l despre riscurile mediatizării și despre faptul că veți procesa informațiile și imaginile.
  • Semnați cu el și reprezentantul legal acordul informat
  • Dacă reprezentantul legal insistă, dar copilul nu vrea sau este reticent, renunțați la realizarea materialului.

​

  • Explicați-i copilului în ce mod veți utiliza informația și ce schimbări ați putea promova
  • Stabiliți cu el locul unde veți realiza interviul și anunțați-l că oricând poate solicita o pauză dacă nu se simte bine sau are orice altă nevoie;
  • Evitați întrebările centrate pe detaliile circumstanțelor în care s-a produs abuzul;
  • Manifestați empatie, dați-i senzația că îl ascultați și îl credeți.
  • Transmiteți-i mesajul că nu este vinovat pentru ce i s-a întâmplat.

​

​

​

​

​

8 of 9

Procesarea materialului colectat

  • Se vor blura imaginea feței copilului/membrilor familiei/ rudelor/ specialiștilor din localitate și a altor părți specifice ale corpului acestora.
  • Se va schimba sunetul vocii
  • Se vor acoperi cu mozaic sau alte semne grafice informațiile ce pot duce la identificarea copilului în copiile documentelor ce vor fi prezentate în materialul jurnalistic;
  • Se va evita publicarea pasajelor din rapoartele de evaluare psihologică/de expertiză a copilului.

​

AȘA NU

9 of 9

Limbajul corect�

  • Fără calificative, fără exagerări și fără accent pe detalii personale și „picante”;
  • Termeni cât mai exacţi, în conformitate cu legislația în vigoare: a lovit-o/l-a lovit, a abuzat-o/l-a abuzat sexual etc.;
  • Termenul „copil” în loc de „minor;
  • Ori „abuz”, ori „violență (au același sens);
  • „Audiere” în loc de „interogare”;
  • Abuzator sexual în loc de pedofil

​

AȘA NU

AȘA DA