CRED-Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți �– cod SMIS 118327 –

�Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

​

​

prof. Silvia Carmen DIACONU

– director Casa Corpului Didactic Botoşani

�Formarea în domeniul abilitării curriculare în România – între politici educaționale și situația actuală �

• Analiza documentelor de politici educaționale şi a concluziilor unor studii europene (CE, OECD etc.) evidențiază o importanță acordată formării profesorilor ca principală intervenție de ameliorare în planul educaţiei.

​

• La nivelul strategiilor şi documentelor naţionale, formarea profesorilor este menţionată a fi prioritară pentru aplicarea noului curriculum.

​

• Marile etape de dezvoltare a curriculumului naţional din România (programe sistemice Banca Mondială, PHARE etc.) au fost însoţite de măsuri consistente de formare a profesorilor, în vederea pregătirii acestora pentru schimbare. Toate proiectele de intervenție sistemică au inclus formarea unor grupuri numeroase de cadre didactice.

​

• Proiectele cofinanţate din Fondul Social European şi derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU au avut componente semnificative de formare a resurselor umane, dar abordările nu au fost sistematice.

​

​

Oferta Caselor Corpului Didactic privind formarea în domeniul abilitării curriculare

• Oferta de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din ultimii cinci ani a cuprins o varietate de contexte şi tematici, cu relevanţă pentru aplicarea la clasă a curriculumului şcolar.

​

• Cele mai multe programe de formare derulate de CCD (168) au avut durată medie (40-60 de ore de formare/10-15 CPT).

​

• 72% din programe constituie oferte proprii ale CCD.

​

• Formarea faţă-în-faţă este preferată în cele mai multe dintre programele de formare oferite de CCD (74%).

​

• CCD au o reţea de formatori proprii, dar apelează în aceeaşi măsură şi la formatori asociaţi.

​

• Tematicile cursurilor de formare ofertate de CCD au pus accent cu prioritate pe aspecte practice ale aplicării curriculumului la nivelul clasei (proiectare didactică; strategii de predare- învățare-evaluare).

​

• În organizarea și desfășurarea cursurilor de formare, CCD au întâmpinat o serie de dificultăți specifice, care trebuie luate în considerare în proiectarea unui demers de formare la nivel național.

​

Dificultăți întâmpinate de CCD în organizarea și desfășurarea cursurilor de formare (2013-2018)�

�Provocările curriculumului centrat pe competențe: reprezentări și așteptări ale profesorilor privind noile programe școlare�

​

• Majoritatea cadrelor didactice au experiență în aplicarea la clasă a noilor programe școlare.

​

• Peste trei sferturi dintre cadrele didactice apreciază că modelul de proiectare centrat pe competențe reprezintă o schimbare importantă la nivelul curriculumului național. În același timp, 20% (în special profesorii cu mai mulți ani de experiență în învățământ) apreciază că această schimbare este doar formală.

​

• În pondere de peste 80%, profesorii apreciază că toate componentele programelor școlare îi sprijină pentru dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor. Cele mai apreciate sunt conținuturile și activitățile de învățare. Ca urmare, putem aprecia o raportare încă tradiționalistă a profesorilor la programele școlare.

​

Motivații şi nevoi de formare ale profesorilor�

• Nevoia de resurse și mijloace didactice (nevoia de a învăța cum pot să suplinească sau să suplimenteze baza materială deficitară).
• Nevoia de competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii
• Profesorul ca agent al schimbării în educație
• Metode și tehnici moderne, aplicarea lor în situații concrete
• Starea de bine a elevului și învățarea eficientă
• Abordarea diferențiată: generația Z și provocările actuale
• Cerințe educaționale speciale

​

VERSUS

​

• Dezinteres și lipsa motivației pentru formarea profesională

  „O provocare mare este faptul că formarea este una cu număr mare de beneficiari – de masă – asociat cu neimplicare și centrată pe obținerea de beneficii secundare – diplome, puncte etc.; oamenii sunt saturați de cursuri formale… sau de exagerări în zona creativă, non-directivă”

​

​

�Oferta de formare a programului CRED: opţiuni, așteptări, provocări�

Competenţe solicitate de cadrele didactice de la programul de formare CRED

​

• centrarea pe elev
• utilizarea de resurse de învățare variate
• stabilirea de relații interdisciplinare/transdisciplinare
• capacitatea de a reflecta critic asupra calităţii propriei activităţi
• abilitatea de a împărtăși experiențele didactice cu alţi colegi
• competenţa de a gestiona eficient timpul de lucru în clasă
• abilitatea de a lectura corect noile programe școlare

​

�Aspecte punctuale așteptate de la cursul de formare CRED��competența de a învăța să înveți�abilităţi de a oferi elevilor feedback pozitiv şi de a îi evalua constructiv�abilități de a organiza, diversifica şi personaliza sarcinile de învățare și mediul de lucru��

Propuneri de module obligatorii de formare (%)�

Propuneri de module opționale de formare (%)�

Forme de organizare�

• Operarea cu instrumente electronice este familiară pentru cea mai mare parte a profesorilor.
• Peste 90% dintre profesori nu au dificultăți în accesarea unui calculator cu conexiune bună la Internet.
• Gestionarea timpului, în spațiul virtual, pare să fie, de asemenea, o provocare pentru profesori.

VERSUS

• Un curs online „este ca și cum i-am pune noi pe elevi să citească ceva de acolo și să tragă singuri concluziile”.

​

Forme de evaluare de parcurs și de evaluare finală�

Alte categorii de intervenţie din cadrul proiectului

• Revizuirea metodologiei curriculumului la decizia şcolii;
• Revizuirea metodologiei pentru învăţământ de tip „A doua şansă”;
• Crearea platformei pentru resurse educaţionale deschise (RED), cu validarea materialelor încărcate de către specialişti;
• Elaborarea unei strategii privind orele de opţional integrat, axate pe abordări inter/transdisciplinare şi pe metode adaptate acestui tip de opţional;
• Pilotarea curriculumului în vederea revizuirii periodice.