ROLUL ALBINELOR
CA INDICATOR DE MEDIU
Prof. Cristian Chelaru
Marele om de ştiinţă Einstein afirma: “Daca albinele ar dispărea, nu ne-ar mai rămâne de trăit decât patru ani”.
Castele albinelor
Anatomia și fiziologia albinei
Înmulțirea albinelor
Cum se obține mierea?
Alte produse ale stupului
Polenul
Lăptișorul de matcă
Propolisul
Dăunătorii albinelor
În calitate de indicator al poluării mediului, albinele dau dovadă de un şir de capacităţi specifice: sunt foarte sensibile la unii poluanţi, au proprietatea de a acumula poluanţii în ţesuturile lor sau a le concentra în produsele proprii.
Întrucât albinele sunt extrem de sensibile la pesticide acestea pot fi folosite ca indicatori de reacţie prin determinarea acţiunii toxicantului asupra biosistemului.
Aproape toate sectoarele de mediu (solul, vegetaţia, apa, aerul) sunt vizitate de albina meliferă. În rezultat, în stup sunt aduse cele mai diverse produse (nectar, polen, propolis, apă ş.a.), iar odată cu produsele – şi poluanţii întâlniţi în cale.
Albinele - indicator al poluării mediului
Se presupune că posibilii factori care au cauzat dispariţia coloniilor ar fi: pesticidele, virusurile, stresul, agricultura intensivă, radiaţiile electromagnetice, schimbările climatice s.a.
Conceptul de biomonitorizare şi eficienţa biomonitorizării prin intermediul albinelor
Actualmente, problemele ecologice se bucură de o atenţie deosebită. În multe ţări ale lumii, în ultimul timp se pune accentul pe conceptul de biomonitorizare a mediului cu ajutorul albinelor.
Adică, prin evaluarea stării de sănătate a coloniilor de albine şi a calităţii unor parametri fizico-chimici ai produselor obţinute, s-ar putea estima gradul de poluare a mediului ambiant în diferite zone: terenuri agricole, zone industriale, zone de agrement, oraşe etc
În calitate de indicator al poluării mediului, albinele dau dovadă de un şir de capacităţi specifice: sunt foarte sensibile la unii poluanţi, au proprietatea de a acumula poluanţii în ţesuturile lor sau a le concentra în produsele proprii.
Întrucât albinele sunt extrem de sensibile la pesticide acestea pot fi folosite ca indicatori de reacţie prin determinarea acţiunii toxicantului asupra biosistemului.
Aproape toate sectoarele de mediu (solul, vegetaţia, apa, aerul) sunt vizitate de albina meliferă. În rezultat, în stup sunt aduse cele mai diverse produse (nectar, polen, propolis, apă ş.a.), iar odată cu produsele – şi poluanţii întâlniţi în cale.
Circuitul poluanţilor şi metalelor grele în lanţul trofic
Utilizarea pesticidelor în agricultură poartă un caracter global. În agricultura României dar și din întreaga lume, deceniile de aplicare intensivă a pesticidelor (1970-1990) au condus la poluarea solurilor, resurselor acvatice, plantelor agricole şi tehnice care, în consecinţă, au dăunat mult sănătăţii omului.
Trăsătura distinctivă a pesticidelor
este stabilitatea lor chimică extraordinară
(DDT, lindan s.a.), rezistă în stratul arabil
de sol şi peste 30- 40 de ani după utilizare, lăsând grave urme de contaminare şi persistând, de asemenea, în produsele agricole.
Cu toate că majoritatea metalelor, în anumite concentraţii, sunt necesare organismelor vii. Însă conţinutul lor excesiv în sol are drept consecinţă faptul că metalele grele se acumulează în plante, de la care, prin lanţul trofic, se transmit albinelor.
De exemplu :
Aer – sol – plante – om
Aer – sol – plante – animale – om
Aer – sol – plante – albine – produse apicole – om
Deci, atât pesticidele, cât şi metalele grele se concentrează la fiecare nouă verigă a lanţului, astfel încât la capătul lanţului concentraţia lor creşte de sute şi chiar mii de ori comparativ cu cea de la începutul lanţului.
CONCLUZII
Folosirea albinei melifere în calitate de bioindicator al mediului prezintă un avantaj, deoarece permite:
- estimarea calităţii mediului ambiant al diferitelor zone antropice din ţară;
- cunoaşterea gradului de puritate şi a stării de conservare şi regenerare a diferitelor spaţii geografice;
- delimitarea zonelor cu niveluri diferite de securitate bio şi planificarea utilizării terenurilor prin analiza indicatorilor de risc ai mediului;
- derularea unor cercetări ştiinţifice privind corelarea poluanţilor în lanţul trofic al naturii;
- utilizarea acestor studii pentru a sprijini certificatele de calitate, atât pentru produsele alimentare, cât şi pentru proiectele turistice orientate.
O cantitate esenţială de pesticide (pînă la 95%) pătrunde în organismul uman cu produsele alimentare şi apa, şi doar cîteva procente cu aerul inspirat.
Din sol, pesticidele nimeresc în iarba pe care o pasc animalele şi apoi în corpul acestora, în fructele şi legumele consumate de către om.
PREVENIREA POLUĂRII ORGANISMULUI UMAN CU
POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
Luând în considerare, că impactul mediului ambiant asupra organismului uman este inevitabil, se impune necesitatea efectuării măsurilor de asanare, îndreptate spre reducerea riscului de acţiune a substanţelor toxice prin diminuarea conţinutului lor în organism.
Procedee de diminuare a cantităţii de poluanţi organici persistenţi în organismul uman
1. Modul sănătos de viaţă
La formarea modului sănătos de viaţă este necesar de a evita maximal factorii de risc exogeni, care pot fi modificaţi în dependenţă de voinţa omului (tabacismul, consumul exagerat de alcool, sedentarismul, obezitatea, alimentaţia neraţională, colesterolemie, etc.). Unul din factorii cei mai importanţi ai modului sănătos de viaţă este alimentaţia sănătoasă.
2. Dieta, alimentele şi alimentaţia
Este necesar folosirea în dieta alimentară a unei cantităţi sporite de legume şi fructe proaspete, care nu au fost prelucrate termic, având proprietatea de absorbţie a substanţelor toxice care ulterior sunt eliminate prin sistemul gastrointestinal.
Este important de a păstra un echilibru nutriţional pentru o bună funcţionare a organismului şi pentru eliminarea toxinelor prin intermediul ficatului. În afară de aceasta, în produsele de origine vegetală se conţin vitamine, macro- şi microelemente, acizi organici, fitoncide şi alte substanţe biologic active esenţiale pentru organism.
3. Sfaturi utile pentru pregătirea alimentelor
Pregătirea produselor alimentare cu conţinut mărit de grăsime pe calea fierberii poate cauza micşorarea conţinutului nu doar a poluanţilor din grupa POP, dar şi a altor xenobiotici, de exemplu conţinutul în alimente al benz(a)pirenului, substanţă chimică toxică, cu proprietăţi mutagene şi cancerigene, care poate provoca la om apariţia patologiilor oncologice pulmonare.
Un rol nu mai puţin important în contextul dat îl are cererea de către consumator a prezenţei certificatului igienic la produsul alimentar solicitat, cât şi a informaţiei despre procentul de grăsime a produsului, prezenţa diferitelor suplimente, data de producere şi expirare, ţara de origine, etc
4. Practicarea sportului
Exerciţiile fizice sunt foarte importante pentru detoxifierea organismului şi necesare pentru un stil de viaţă sănătos (plimbările regulate la aer curat, înotul, etc.). Activitatea fizică îmbunătăţeşte abilitatea organismului de a elimina toxinele.
5. Hidratarea organismului
Este necesar a consuma zilnic cantităţi suficiente de apă şi alte lichide necesare pentru activitatea normală a tractului digestiv. Pentru antrenarea tuturor organelor de excreţie a organismului (rinichi, ficat, vezica biliara, plămîni, intestine, piele) se întrebuinţează sucuri de legume, sucuri de fructe, apă plată, minim 2 litri în 24 ore.
6. Administrarea vitaminelor şi microelementelor
Una din acţiunile substanţelor toxice constă în cauzarea deficitului de vitamine şi substanţe minerale în organism (vitamina C, grupa vitaminelor B).
Corectarea insuficienţei acestor substanţe se face în baza utilizării în alimentaţie a produselor de origine vegetală. La recomandările medicilor de familie pot fi administrate complexe de vitamine şi minerale.
Albina vă mulțumește și dăruiește!