1 of 27

Utilizarea solului

2 of 27

Cât din suprafața Pământului credeți că este ideală pentru�CREȘTEREA PLANTELOR?

Întrebați elevii: „Cum putem hrăni peste 2 miliarde de oameni în 2050?”

Elevii vor spune probabil că trebuie să creștem / să producem mai multe alimente.

Înainte de a oferi informații suplimentare, efectuați următoarea demonstrație:

Arătați un măr și explicați că acesta reprezintă Pământul. Întrebați: „Cât din suprafața Pământului credeți că este ideală pentru creșterea plantelor?”
Întrebați „Dacă priviți un glob sau o hartă, care este culoarea principală pe care o vedeți?” (Albastru) Tăiați mărul în patru părți de dimensiuni egale. Aproape trei dintre aceste părți reprezintă terenuri acoperite de apă. Puneți deoparte aceste părți.
Sfertul de măr care a rămas reprezintă suprafața terestră, adică aceasta reprezintă 25% din suprafața Pământului.
Luați acest sfert și tăiați-l în jumătate, astfel încât să aveți două bucăți. Una dintre aceste bucăți reprezintă deșerturi, mlaștini, munți și regiuni polare; ea reprezintă o optime (12,5%) din suprafața Pământului, nu este potrivită pentru ca oamenii să trăiască sau să cultive culturi. Puneți deoparte această bucată.
Bucata rămasă reprezintă pământul pe care oamenii pot trăi. Există unele locuri în care oamenii pot trăi dar unde plantele nu pot crește.
Tăiați această ultimă bucată pe lungime în patru părți egale. Acum aveți patru bucăți de măr care reprezintă fiecare 1/32 din mărul întreg, adică fiecare reprezintă 3,1% din suprafața Pământului.
Prima bucată astfel obținută reprezintă zonele lumii cu soluri stâncoase care nu sunt potrivite pentru creșterea plantelor. Puneți deoparte această bucată.
Următoarele două bucăți astfel obținute reprezintă terenuri prea umede sau prea fierbinți pentru producția de alimente. Puneți deoparte aceste bucăți.
A patra bucată din cele rămase reprezintă zona lumii cea mai potrivită pentru dezvoltare și pentru culturi agricole.
Cele mai bune terenuri pentru agricultură sunt deseori locuri unde se dorește să se construiască orașe și case. Îndepărtați cu atenție coaja ultimei secțiuni 1/32. Această bucată mică de coajă reprezintă tot terenul de care oamenii depind pentru producerea de alimente.
Afișați slide-ul următor pentru o ilustrare suplimentară.

3 of 27

WHY IS LAND A PRECIOUS RESOURCE?

Munți, zona arctică,�Antarctica,�Deșert

Orașe sau pământ prea umed, secetos sau stâncos

Aproximativ 3% din suprafața Pământului�(sau 10% din suprafața de uscat de pe Pământ) oferă condiții ideale pentru cultivarea plantelor

Oceane, Ghețari, Lacuri,

Râuri

4 of 27

Pe măsură ce vizionați filmul, veți afla:

Urmăriți filmul Călătoria spre anul 2050: Folosirea pământului

De ce este pământul o resursă importantă?
Care sunt cele mai bune practici de management pentru a alege cum poate fi utilizat terenul?

5 of 27

DE CE ESTE PĂMÂNTUL O RESURSĂ PREȚIOASĂ?

6 of 27

DE CE TERENUL O RESURSĂ PREȚIOASĂ?

Recreere

Case și drumuri

Habitat

Afaceri și industrie

7 of 27

DE CE TERENUL ESTE O RESURSĂ PREȚIOASĂ?

Statistici privind populația:

Worldometers

8 of 27

DE CE TERENUL ESTE O RESURSĂ PREȚIOASĂ?

Statistica populației în funcție de țară :

India

China

9 of 27

DE CE TERENUL ESTE O RESURSĂ PREȚIOASĂ?

Terenul agricol:

Pe 3% din planeta Pământ (10% din uscat) sunt condiții ideale pentru creșterea plantelor (teren arabil= teren cultivabil).

Cu ajutorul celor mai bune practici de management, inovație și tehnologie, putem folosi pentru agricultură aproape 40% din totalul terenului disponibil.

.

India

China

Explicați elevilor că folosim pământul pentru multe lucruri și trebuie să facem alegeri inteligente pentru a avea grijă de pământ.

Ca rezultat al științei și inovației, aproape 40% din terenul disponibil este folosit pentru agricultură (teren disponibil = 3% din suprafața Pământ, 10% din uscat).

Creșterea animalelor pe terenuri prea deluroase sau stâncoase pentru cultivarea plantelor, creșterea grădinilor urbane și plantarea de semințelor care cresc și în condiții dificile, cum ar fi seceta, sunt toate modalități de a crește mai multe alimente pe aceeași suprafață de teren.

Puteți vedea cum este folosit terenul în diferite țări ale lumii de aici: https://ourworldindata.org/crop-yields

Imagine de la: https://ourworldindata.org/land-use-in-agriculture/

10 of 27

CUM SE APLICĂ CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT PENTRU FOLOSIREA TERENULUI?

11 of 27

Cum ne îmbunătățim alegerile legate de utilizarea solului pentru a hrăni o populație în creștere, având în același timp condiții de viață bune și un mediu sănătos?

12 of 27

CUM SE APLICĂ CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT PENTRU UTILIZAREA TERENULUI?

Îmbunătățirea habitatelor naturale

Plantați specii native și îndepărtați speciile invazive

Înlocuiți ceea ce utilizați și păstrați mediul curat.

Acționați, nu doar vorbiți despre mediu.

Ce alte idei aveți?

13 of 27

CUM SE APLICĂ CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT PENTRU UTILIZAREA TERENULUI?

Cele mai bune practici de management în ferme

Folosirea tehnologiei pentru folosi cât mai eficient apa, îngrășămintele, etc.

Îmbunătățirea sănătății solului pentru culturi mai bogate pe același teren.

.

Folosirea în mod durabil a terenului în uz.

Ce alte idei aveți?

14 of 27

CUM SE APLICĂ CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT PENTRU UTILIZAREA TERENULUI?

Gestionarea creșterii urbane

Reducerea risipei de hrană. Cumpărarea doar a alimentelor necesare.

Păstrarea zonelor urbane umede și a zonelor riverane

Construirea pe verticală a clădirilor de birouri și a caselor

Ce alte idei aveți?

15 of 27

RISIPA DE ALIMENTE

16 of 27

RISCUL DE A RĂMÂNE FĂRĂ HRANĂ

Se estimează că 1,4 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie extremă și aproximativ 870 de milioane de oameni sunt flămânzi, subnutriți sau au dificultăți în a obține alimente.
Alimentele din țările dezvoltate sunt aruncate sau consumate în exces.
Alimentele din țările în curs de dezvoltare sunt pierdute din cauza condițiilor precare de depozitare și transport.

Din toată hrana produsă pe planetă …

in hrana produsă este risipită

Foametea este adesea cauzată de risipa de alimente și de cum sunt distribuite alimentele, nu de lipsa alimentelor.

Discutați cu elevii despre riscurile de a rămâne fără hrană.

Există riscuri de a rămâne fără hrană în toate părțile lumii și, din păcate, există o amenințare importantă la care contribuim cu toții: risipa de alimente.

Din păcate, aproximativ o treime din producția de alimente la nivel mondial este irosită.

Se estimează că 1,4 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie extremă și aproximativ 870 de milioane de oameni sunt flămânzi, subnutriți și au dificultăți în a obține alimente.

În țările dezvoltate, alimentele sunt aruncate și consumate excesiv, iar în țările în curs de dezvoltare, alimentele sunt pierdute din cauza condițiilor precare de depozitare și transport.

Foametea este adesea cauzată de risipa de alimente și de cum este distribuită hrana, nu de lipsa alimentelor.

Întrebați elevii: „Cât de des aruncați mâncarea și ce altceva ați putea face ca să nu o mai aruncați?” Discutați despre modalitățile prin care elevii își pot reduce risipa personală de hrană, cum ar fi producerea sau comandarea doar a ceea ce TREBUIE să mănânce, păstrarea resturile de mâncare pentru mai târziu etc.

Agricultura durabilă este esențială în efortul global de eradicare a foametei și a sărăciei, iar reducerea risipei poate îmbunătăți durabilitatea agriculturii.

17 of 27

PRIN CE DIFERĂ

Țările în curs de dezvoltare

Față de

Țările dezvoltate

18 of 27

CE IMPACT ARE RISIPA ALIMENTARĂ ASUPRA DURABILITĂȚII ȘI FOAMETEI?

Ați văzut în magazine morcovi sau ceva similar care arată ciudat?
Dacă ai vedea un astfel de produs mai ciudat, l-ai cumpăra?

De ce da sau de ce nu?
Ai plăti același preț ca pentru unul care arată foarte bine?

19 of 27

CE IMPACT ARE RISIPA ALIMENTARĂ ASUPRA DURABILITĂȚII ȘI FOAMETEI? �

Se estimează că 1.3 miliarde de tone de alimente se risipesc.

Cum este afectat mediul înconjurător

de risipa noastră de alimente?

Combustibil și energie

Apă

Teren agricol

Substanțe nutritive

20 of 27

CONCLUZII (1)

3% din suprafața Pământului (10% din uscat) este ideală pentru cultivarea plantelor.
Majoritatea zonelor noastre urbane au fost construite pe terenuri ideale pentru cultura plantelor. Strămoșii noștri s-au așezat acolo unde puteau cultiva hrană și de acolo au început să construiască orașe.
Protejarea biodiversității și a resurselor naturale este vitală pentru supraviețuirea noastră.
Cele mai bune practici de management sunt esențiale în călătoria noastră de a hrăni în mod durabil lumea, echilibrând în același timp nevoile sociale, economice și de mediu.

21 of 27

22 of 27

CONCLUZII (2)

Peste 1/3 din hrana noastră este irosită.

Foamea este adesea cauzată de risipa de alimente și de cum sunt distribuite alimentele, nu de lipsa hranei.

Risipa alimentară scade durabilitatea datorită utilizării ineficiente a resurselor naturale, cum ar fi terenurile arabile, substanțele nutritive ale solului, apa și energia.

Risipa alimentară poate afecta negativ calitatea vieții noastre.

23 of 27

REȚINEȚI

Densitatea populației = numărul de locuitori pe km pătrat

Habitat = loc care oferă condiții corespunzătoare de viață pentru o anumită specie de plantă sau de animal

Cele mai bune practici de management = cea mai bună modalitate de a face ceva

Agricultură = știința de a cultiva pământul prin cultura plantelor și creșterea animalelor

24 of 27

ACTIVITATE SUPLIMENTARĂ – OPȚIONAL

Dezvoltați un plan prin care să convingeți clienți să cumpere un anumit aliment care nu este perfect ca formă sau mărime, dar este foarte sigur și sănătos.

25 of 27

26 of 27

DEZVOLTAT ÎN COLABORARE DE

www.Journey2050.com

27 of 27

în colaborare cu

în cadrul programului:

Această resursă a fost adaptată de

după lecţia „Utilizarea terenului”

din National Agricultural Literacy Curriculum Matrix,” (https://agclassroom.org/matrix)

în parteneriat cu