2 of 29

1.1 Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din textele literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;

1.2 Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;

1.3 Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;

1.4 Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse;

1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii;

COMPETENȚE CARE VIZEAZĂ LECTURA

3 of 29

SI.A.7	Cerința	Detalierea punctajului
	Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte	- precizarea oricărei diferențe de limbaj – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea unei trăsături a limbajului utilizat în fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct	- precizarea aspectului vizat de cerință (de exemplu: limbaj popular/regional/expresiv; limbaj specializat/tehnic/științific/ neologic/standard etc.) - prezentarea trăsăturii, prin valorificarea unor strategii de parafrazare și explicare + valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text; - corectitudinea exprimării, ortografie, punctuație; - enunț/enunțuri, cu respectarea limitei de minimum 30 de cuvinte;

4 of 29

DILEME, INTERPRETĂRI...S.I.7

1. La precizarea diferenței de limbaj se punctează orice răspuns dat de elev? (de exemplu: greșeli de exprimare în textul literar /corectitudine în al doilea, morfologic, trimiteri la tipare textuale sau orice alt tip de diferențe)
2. La prezentarea unei trăsături a limbajului cum punctăm, dacă elevul nu precizează clar diferența, dar are o încercare?
3. Dacă prezintă teoretic limbajele, dar nu se raportează corespunzător la textele date, cum se punctează?
4. Orice valoare este și temă a textului?
5. Prezentarea unui element de conținut comun poate fi relevantă și dacă elevul un aspect secundar/ de detaliu?
6. E suficient dacă pentru textul 1 se folosește expresia limbaj literar?
7. Se acceptă aproximarea terminologiei cu confuzii sau suprapuneri semantice de tipul limbaj- registru stilistic etc.

5 of 29

SI.A.8	Cerința	Detalierea punctajului
	Ce simte băiatul înaintea plecării la Socola? Justifică-ți, în 50 ‒ 100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1.	Justificarea răspunsului la întrebarea dată- 6 puncte - menționarea răspunsului la întrebarea dată- 1 punct Justificarea răspunsului menționat, prin referire la una dintre emoțiile prezente în text, justificare adecvată- 1 punct, încercarea de justificare- 0 puncte ) - 1 punct valorificarea textului dat – 2 puncte ( valorificare adecvată -2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct	Cum motivează / demonstrează? - Precizarea unei trăiri, a unei stări , a unei reacții cauzate de plecarea la Socola, fără obligativitatea exprimării opiniei. - justificarea răspunsului la întrebarea dată presupun dezvoltarea/comentarea răspunsului, prin referirea clară la una dintre emoțiile prezente în text. - Justificarea se va realiza prin valorificarea unei secvențe relevante din text, pe baza unor strategii de parafrazare și/ sau explicare. - corectitudinea exprimării, ortografie, punctuație; - enunț/enunțuri, cu respectarea limitei de minimum 50 de cuvinte;

6 of 29

Cum (ne) argumentăm?

7 of 29

SI.A.9	Cerința	Detalierea punctajului
	Asociază fragmentul din opera literară „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.	-Asocierea fragmentului din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune 6 puncte -numirea unei valori identificate- 1 punct − precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct	− numirea unei valori identificate în textul dat, indiferent dacă e una morală sau culturală (de exemplu: familia/educația/tradițiile) -1 punct - Precizarea unei cărți și a autorului ei pe baza unei valori identificate − prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text, prin valorificarea unor strategii de parafrazare și explicare, comentare. - corectitudinea exprimării, ortografie, punctuație; - enunț/enunțuri, cu respectarea limitei de minimum 50 de cuvinte;

8 of 29

Cum (ne) e nouă...9?

9 of 29

EN 2024

Asociază fragmentul din opera literară „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

EN 2023

Asociază fragmentul din ,,Limir- împărat” de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Asociază fragmentul din ,,Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

EN 2022

10 of 29

GENEROZITATE

INTERES

SPRIJIN

PRIETENIE

ALTRUISM

DEMNITATE

POLITEȚE

PUNCTUALITATE

BUNE MANIERE

RESPECT

VALORI MORALE

OSPITALITATE

COMPASIUNE

CARITATE

TOLERANȚĂ

DONAȚIE

BINEFACERE

BUNĂTATE

ONESTITATE

DREPTATE

ADEVĂR

ÎNCREDERE

CINSTE

LEGĂTURĂ

UNITATE

COOPERARE

VOLUNTARIAT

SOLIDARITATE

11 of 29

VALORI CULTURALE

EDUCAȚIA

FAMILIA

LIBERTATEA

APRECIEREA DIVERSITĂȚII CULTURALE/ INTERCULTURALI-

TATEA

DREPTATEA/ ADEVĂRUL/ JUSTIȚIA

RESPECTUL FAȚĂ DE TRADIȚII

ARTA/ FRUMOSUL

DRAGOSTEA/ ADMIRAȚIA PENTRU NATURĂ

BUCURIA DEPĂȘIRII UNEI SITUAȚII DIFICILE

12 of 29

DILEME, INTERPRETĂRI...S.I.9

1. Aș asocia/asociez?!
2. Asocierea textului se poate face și cu texte de graniță (jurnale, memorii)?
3. Dacă la asociere a precizat titlul cărții, dar a a greșit scrierea numelui autorului, cum se punctează?
4. Valoarea comună poate fi înlocuită cu un element tematic/ideatic oarecare?

13 of 29

Competențe generale și specifice

PROGRAMA DE GIMNAZIU

CLASA a VIII-a

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;

2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ;

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;

3.1. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite ;

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional;

5.2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare;

14 of 29

TEXTUL ARGUMENTATIV

Caracteristici
Structura textului argumentativ
Elemente conectoare
Etapele redactării unui text argumentativ

Definiția argumentării

Erori în redactarea textului argumentativ

15 of 29

Ce este textul argumentativ?

⮚Argumentarea este un discurs prin care se susţine sau se demonstrează un punct de vedere privitor la o anumită temă.

⮚Scopul este de a convinge/ a persuada în mod logic interlocutorul de valabilitatea opiniei exprimate.

⮚Textul argumentativ este specific domeniului științific și didactic, dar se folosește și în stilul jurnalistic.

16 of 29

Pașii obligatorii ai argumentării

⮚Paşii obligatorii (etapele) sunt: să susții, să dovedești, să întărești.

⮚Un text este argumentativ dacă are formulate explicit o teză şi cel puţin un argument (un dat) care s-o justifice.

⮚SCOPUL:

⮚De a convinge interlocutorul în legătură cu valabilitatea opiniei formulate.

18 of 29

În opinia mea, părinții nu pot lua exclusiv decizii importante pentru viitorul unui copil, acesta având uneori propria opțiune.

19 of 29

Demonstrarea- prezentarea argumentelor care susțin opinia personală

20 of 29

Pe de o parte, familia, mama și tata, vor să decidă destinul copilului lor, alegându-i profesia pe care o consideră cea mai bună. De multe ori, părinții se bazează pe experiența personală de viață și își doresc un viitor mai bun pentru copiii lor, o viață mai prosperă. Un bun exemplu ne oferă textul suport ,, Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Mai ales mama lui Nică, fiind foarte ambițioasă, a hotărât ca fiul ei să meargă la Socola, la Iași, pentru a se face preot. Deși copilul se împotrivește, mama îi răspunde ,, cu nepăsare”, cerându-i să nu se mai sclifosească. Mai mult,îl convinge și pe tată să-și lase fiul să învețe la Iași, pentru a fi mai târziu ,, sprijin pentru iștialalți“.

Pe de altă parte, un copil poate fi destul de matur, încât să-și poată alege cu luciditate profesia viitoare, devenind conștient de viitorul său. Capacitatea de a opta singur pentru un anumit drum are legătură cu exemplele din familie sau din sfera acestuia, cum ar fi cercul de prieteni sau persoane demne de urmat. Un exemplu elocvent îl întâlnim în lucrarea ,, Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade. Tânărul licean este foarte ambițios și decide mai întâi să scrie un roman pentru a câștiga admirația profesorilor. Ulterior, idealul său va fi și mai înalt: să devină un om de știință de talie mondială și un scriitor extraordinar, obiective reușite. Iată cum un tânăr și-a croit în mod strălucit o carieră

21 of 29

CONCLUZIA

În concluzie, părinții pot decide viitorul unui copil, dar în unele situații copilul însuși își poate hotărî destinul.

22 of 29

ELEMENTE CONECTOARE

23 of 29

Pentru un text argumentativ de nota 10, NU UITA!

24 of 29

ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA TEXTULUI ARGUMENTATIV

25 of 29