Cazuistica variată, complexă TINERI ÎN RISC

Abordare multifactorială

​

​

ARMONIZARE

​

​

​

​

Abordare integrată Echipe comunitare

​

Harta serviciilor de sprijin

​

​

Perspective explicative ale fenomenului de abandon şcolar

• Perspectiva tradiţionalistă atribuie întreaga responsabilitate a abandonului şcolar elevilor. De altfel termenul de drop-out, caracteristic acestei perspective, sugerează că decizia de renunțare, de a abandona şcoala, independentă şi definitivă, îi aparţine individului.

​

• Perspectiva excluderii atribuie responsabilitatea apariţiei abandonului şcolar factorilor socio - şcolari. Această perspectivă porneşte de la premisa că un număr relativ mare de elevi sunt „expulzaţi” din şcoală (push-out) din cauza experienţelor traumatizante de eşec şi frustrare trăite în mediul şcolar iar variabilele conexe statutului şcolar, determinat de performanţele şcolare ale elevilor, sunt văzute ca fiind simptomele şi nu cauze directe ale abandonului şcolar.

Paradigme explicative ale fenomenului de abandon şcolar

​

Paradigma psihosocială potrivit căreia persoanele care abandonează şcoala diferă de cele care îşi finalizează studiile în ceea ce priveşte unul sau mai multe atribute psihosociale sau trăsături de personalitate precum: motivaţia, inteligenţa, imaginea de sine, agresivitatea.

​

Paradigma interacţionistă interpretează abandonul ca pe o consecinţă a interacţiunii dintre caracteristicile individuale ale elevilor şi cele ale mediului educaţional, în care include actori sociali precum colegii, profesorii, părinţii ş.a.

​

Paradigma constrângerii externe potrivit căreia abandonul şcolar este un produs al presiunii unor factori de mediu pe care individul nu-i poate controla, factori precum starea de sănătate sau obligaţiile familiale şi profesionale, sărăcia.

​

Delimitări conceptuale, abordări legislative

​

​

• ROFUIP 2022 Art. 124 (1)Frecventarea învăţământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, şi la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă. (2)Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au finalizat învăţământul secundar inferior pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul „A doua şansă„

​

Delimitări conceptuale, abordări legislative

​

​

​

• Institutului Naţional de Statistică (INS) metoda intrare – ieşire din sistem; indicatorul reflectă ponderea elevilor care au ieşit din sistemul de educaţie pe parcursul anului şcolar, întrucât stabileşte un raport între efectivele de elevi de la început de an şcolar şi efectivele de elevi de la final de an şcolar.

​

​

Delimitări conceptuale, abordări legislative

​

​

• Abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație reprezintă fenomene distincte. Astfel, primul se referă la elevii care renunță să mai frecventeze școala (într-un anumit nivel de învățământ), în timp ce al doilea se referă la tinerii dintr-o anumită grupă de vârstă (18-24 de ani) care au părăsit sistemul de educație înainte de a finaliza învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de formare profesională continuă/calificare. (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011, Copiii care nu merg la şcoală)

​

Studiile, analizele, cercetările, datele statistice fundamentează implementarea de strategii, proiecte, programe de prevenire și diminuare a abandonului școlar.

​

Studii, cercetări, analize care fundamentează intervenția educațională și psihopedagogică

​

​

• Studiul privind riscul de abandon şcolar la nivelul judeţului Iaşi

​

• Studiul privind opţiunile şcolare ale elevilor din clasa a VIII-a (Simularea admiterii computerizate), în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare şi stabilirii planului de școlarizare

• Studiul privind monitorizarea inserţiei şcolare şi profesionale la nivelul judeţului Iaşi

​

​

Date statistice – Risc de abandon școlar

​

Distribuţia elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar,

octombrie 2022, pe niveluri de învăţământ

​

Date statistice – Risc de abandon școlar

​

Distribuția elevilor în risc de abandon școlar, octombrie 2022,

pe niveluri de învățământ și medii de proveniență

​

Factori de risc în abandonul școlar

​

1.Factori individuali: 1.1. Probleme medicale severe; 1.2. Cerinţe educaţionale speciale; 1.3. Comportament deviant/ violent; 1.4. Comunicare deficitară/ izolare

​

2. Factori familiali :2.1. Nivel redus de educaţie al părinţilor/ consum de alcool/ violență;

2.2. Atitudine negativă a familiei faţă de şcoală; 2.3. Familie dezorganizată

2.4. Părinţi plecaţi la muncă în străinătate/ familie monoparentală

2.5. Copii instituţionalizaţi/ în plasament; 2.6. Minorități etnice/ familii de romi

​

3. Factori şcolari :3.1. Nefrecventarea grădiniţei; 3.2. Dificultăţi de învăţare

3.3. Absenteism ridicat; 3.4. Corigenţă; 3.5. Repetenţie; 3.6. Motivaţie şcolară redusă

​

4. Factori socio- economici : 4.1. Venituri la limita subzistenţei (până în 500 roni)

4.2. Distanţă/ dificultăţi de transport; 4.3. Prestarea de activităţi lucrative în gospodărie şi în afară; 4.4. Alte situaţii (căsătorie, sarcină, anturaj, fuga de acasă, cerşetorie etc.)

​

Factori de risc ai abandonului școlar

Strategiile de prevenire a abandonului școlar vizează grupurile care sunt supuse celui mai mare risc.

​

• ����������

Strategii, soluții de prevenire a abandonului școlar

​

• Monitorizarea situaţiei elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar;
• Realizarea unor baze de date nominale cu elevii aflaţi în risc de abandon şcolar;
• Consilierea psihopedagogică a elevilor în risc;
• Monitorizarea anuală a situaţiei absolvenţilor clasei a VIIIa neînscrişi în clasa a IXa în învăţământul liceal sau profesional;
• Monitorizarea adolescentelor mame - S.O.S.! Mame minore!, construirea echipelor de suport socio-educațional pentru mamele minore, în baza parteneriatului comun CJRAE - DGASPC Iași

​

​

• ����������

Strategii, soluții de prevenire a abandonului școlar

​

• Dezvoltarea abilităţilor pentru învăţare;

​

• Optimizarea motivaţiei şcolare a elevilor aflaţi în risc de abandon;

​

• Construirea unui mediu școlar prietenos;

​

• Proiectul ”Școli prietenoase în comunități implicate” în Programul ŞCOALĂ PENTRU TOŢI (ISJ Iași, Asociația HoltIS, Fundația COTE), proiect încheiat în 2021.

​

​

• ����������

Strategii, soluții de prevenire și diminuare a abandonului școlar

​

​

• Programe de sprijin financiar prin burse oferite de persoane fizice sau juridice (“Şanse egale pentru elevii cu aptitudini înalte din medii dezavantajate” - Asociaţia ProRuralis Iaşi – ISJ Iași – Ziarul de Iași)

​

• SMART Vacanța - Școala de vară pentru facilitarea tranziţiei de la gimnaziu la liceu (CJRAE Iași)

​

Programe, proiecte şi activităţi de prevenire a abandonului

​

​

• Proiectul „Împreună pentru carieră” – promovarea ofertei educaționale liceale și profesionale în mediul rural(CJRAE)

​

• Caravana meseriilor – promovarea înv dual, proiect de parteneriat ISJ-CJRAE-Unități liceale-Operatori economici

​

• Proiectul “ Interviu cu viitorul meu!“ – promovarea meseriilor și a practicienilor (CJRAE)

​

• ����������

Strategii, soluții de prevenire și diminuare a abandonului școlar

​

​

​

• Dezvoltarea abilităţilor parentale şi atitudinilor pro-şcoală la părinţii

​

• Abilitarea cadrelor didactice pe problematica riscului de abandon şcolar

​

• Elaborarea și diseminarea de resurse educaţionale (broşuri, ghiduri, resurse educaționale deschise)

​

Proiect ME – MM - MS

​

• “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, cod: SMIS 122607, un proiect al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății și Ministerului Educației; CJRAE Iași este partener și este implicat în activitatea echipelor comunitare integrate ECI din 5 comunități rurale.

Harta serviciilor de sprijin pentru tineri