1 of 36

Acceptarea diversității, prevenirea hărțuirii și a violenței

Verona 14 – 19 martie 2022

Erasmus +

Liliana Comaniciu Lavinia Toader Daniel Isăilă

2 of 36

Patru adevăruri și două minciuni

Activitate de cunoaștere / spargerea gheții

Cea mai bună parte a jocului este, cu siguranță, să afli mai multe despre colegii tăi!

Exemple de afirmații:

- Am intoleranță la gluten!

- Sunt narcisit!

- Nu știu să joc șah!

- Plec să locuiesc în alt oraș, anul viitor.

- Am un tatuaj.

- Am un piercing.

- Culoarea mea preferată este negrul.

- Nu-mi place să mănânc broccoli!

- Bucătăria mea preferată cea mexicană!

  • Elevii pot sta în cerc. Toată lumea este relaxată.
  • Se decide cine începe primul. Acest jucător trebuie să facă șase afirmații despre el însuși – patru adevărate și două false.
  • La fiecare afirmație, colegii trebuie să discute și să decidă dacă este adevăr sau minciună.
  • Jucătorul spune dacă au nimerit sau nu. Apoi, se teece la următorul participant.

3 of 36

Save the Last Word for Me�Salvați ultimul cuvânt pentru mine

  • Caracteristici

Strategia de discuție Save the Last Word for Me (Salvați ultimul cuvânt pentru mine) presupune ca toți elevii să participe atât ca vorbitori activi, cât și ca ascultători activi. Se lucrează în grupuri de trei. Elevii urmează un model de împărtășire și discuție a răspunsurilor lor în urma citirii unui text. Prin crearea unei atmosfere plăcute, deschise pentru dialog, această strategie încurajează elevii rezervați să își exprime ideile. Totodată, elevii vorbăreți exersează, la rândul lor, ascultarea.

Metoda poate fi utilă când dorim ca elevii să tragă concluzii după o lectură sau vizionarea unui film.

  • Procedura

1. Selectați un text

Identificați o lectură sau un fragment video care va servi drept catalizator pentru această activitate.

2. Elevii citesc și răspund la text

Invitați elevii să citească textul selectat sau să vizioneze fragmentul video. Cereți-le elevilor să evidențieze trei propoziții pe care le consideră importante/relevante și să le scrie pe un cartonaș. Pe verso, ei ar trebui să scrie câteva fraze care să explice de ce au ales acel citat - ce a însemnat pentru ei, ce le-a amintit etc.

Este posibil să fi făcut legătura cu ceva ce li s-a întâmplat în viața lor, cu un film sau o carte pe care au văzut-o sau citit-o, sau cu ceva ce s-a întâmplat în istorie sau se întâmplă în prezent.

3. Elevii împărtășesc/comunică în grupuri

Împărțiți elevii în grupuri de câte trei și, în fiecare grup, se etichetează un elev A, unul B și celălalt C. Invitați elevii din grupa A să citească grupului lor unul dintre citatele personale. Apoi, elevii B și C discută citatul și spun ce cred ei că înseamnă acesta? De ce cred ei că aceste cuvinte ar putea fi importante? Pentru cine? După câteva minute, îi rugați pe elevii A să citească ce au scris pe spatele fișei lor (sau să explice de ce au ales citatul), având astfel „ultimul cuvânt". Procesul continuă cu elevii B care împărtășesc și apoi cu elevii C.

  • Variante

Utilizarea imaginilor: Același proces poate fi folosit cu imagini în loc de citate. Puteți să le dați elevilor o colecție de postere, picturi și fotografii din perioada de timp pe care o studiați și apoi să le cereți elevilor să selecteze trei imagini ce le ies în evidență. Pe spatele unei fișe, elevii ar trebui să explice de ce au selectat respectiva imagine și ce cred ei că reprezintă sau de ce este importantă.

Utilizarea întrebărilor: Cereți elevilor să se gândească la trei întrebări „de sondare" pe care le ridică textul. (O întrebare „de sondare" este interpretativă și evaluativă. Ea poate fi discutată și nu are un răspuns „corect" clar definit, spre deosebire de întrebările de clarificare, care sunt de obicei de natură factuală). Elevii răspund la întrebarea de pe spatele fișei lor. În grupuri mici, elevii selectează una dintre întrebările lor pentru ca ceilalți doi elevi să o discute.

Exemplu video: https://www.youtube.com/watch?v=-Ba3J2hLu7s

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

4 of 36

Save the Last Word for Me�Salvați ultimul cuvânt pentru mine

Video – Metoda, pașii de lucru:

https://www.youtube.com/watch?v=_b9PHEXik8c

2. Elevii selectează 3 cuvinte relevante /un pasaj

Dacă doriți ca elevii să comunice / să destăinuie: aplicați strategia „Salvați ultimul cuvânt“

1. Elevii citesc un text

3. Elevii scriu cuvintele / pasajul pe un cartonaș / o fișă de notițe

4. Elevii își scriu pe spatele cartonașului / fișei de notițe de ce au ales respectivele cuvinte / citat

5. Un elev citește ce a scris, iar ceilalți discută cu privire la alegerea făcută.

6. Cel care a citit spune de ce a ales respectivele cuvinte / pasaj. Are ultimul cuvânt.

7. Procesul se repetă. Toți copiii vor citi și vor avea „ultimul cuvânt“

Pas 1

Pas 2

Pas 3

Pas 4

Pas 5

Pas 6

Pas 7

Eu am ultimul cuvânt

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

Exemple pentru discipline de studiu:

TIC: „Care este cel mai important dispozitiv periferic pentru tine?

Limba germană: (îmbrăcăminte) „De ce te-ai îmbraca în galben?“

5 of 36

The fishbowl debate �Dezbaterea din acvariu

  • Caracteristici

- Strategie de dialog potrivită și pentru grupuri mari;

- Elevii sunt așezați în două cercuri – unul interior (grup de discuții) și altul exterior (observatori);

- Elevii din grupul de discuție stau în mijloc, în acvariu, dezbătând pe parcursul unui anumit timp;

- Observatorii stau în jurul lor, în tăcere, urmăresc grupul de discuții și iau notițe;

- Observatorii evaluează dinamica grupului / comunicarea / conținuturile;

- Observatorii + membrii grupului de discuție se asociază pentru a reflecta asupra dinamicii comunicării / laudă ideile / împărtășesc întrebări / corectează greșeli / aprofundează subiectele.

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

6 of 36

The fishbowl debate �Dezbaterea din acvariu

  • Când organizăm o dezbatere Fishbowl?

Metoda se poate implementa oricând pe parcursul anului. Există, totuși, trei modalități de organizare a discuțiilor în acvariu pentru a maximiza beneficiile sale educaționale și pentru a susține subiectele din curriculum.

  • Dezbaterea în acvariu ajută la dezvoltarea abilităților de discuție și de evaluare între colegi.

1. Ca activitate de după lectură

De-a lungul anului, elevii studiază multe lucrări de literatură, cum ar fi poezii, romane sau povestiri scurte. O modalitate excelentă de a vă asigura că toți elevii au citit piesa și au înțeles toate elementele literare pe care le-ați introdus este să organizați o discuție fishbowl cu întrebări specifice ca ghid.

3. Ca activitate de recapitulare la sfârșitul unității de studiu

Înainte de a le da elevilor teste sau examene finale, organizați o discuție în acvariu pentru a vă asigura că toată lumea a înțeles capitolul până la un punct în care să poată discuta în detaliu și să explice punctele principale într-un mod simplu și clar. Acest lucru îi poate ajuta, de asemenea, pe elevii care s-ar putea să fi avut dificultăți cu respectivul capitol.

2. Ca activitate de pre-scriere

Sarcinile de scriere pot fi deosebit de dificile pentru unii elevi. În loc să le cereți elevilor să cerceteze subiectele acasă sau să se pregătească individual, puteți organiza o discuție fishbowl în care elevii dvs. vor discuta punctele principale și aspectele pozitive și negative ale subiectului ales. Acest lucru poate servi ca sursă de inspirație și ca un stimulent creativ.

Exemple:

Arhitectura calculatoarelor: „Este mai important hardware-ul sau software-ul?“

Legislație rutieră: „De ce este important să respectăm semnele de circulație?"

Educație civică: „Viața la oraș sau viața la sat?“

Geografie: „Vacanțe la munte sau la mare?“

Ecologie: „Mașină / transport public / bicicletă?“

Educație antreprenorială: „De ce trebuie să știm cum se fabrică un produs?“

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

Exemple video

https://www.youtube.com/watch?v=JVCFGLVZA3w

www.youtube.com/watch?v=WDC3j9ghaYg

7 of 36

Think – Pair - ShareGândește – Împerechează - Distribuie

Think-pair-share (TPS) este o strategie de învățare colaborativă prin care elevii lucrează împreună pentru a rezolva o problemă sau pentru a răspunde la o întrebare.

Strategia presupune ca elevii

(1) să gândească individual la un subiect sau să răspundă la o întrebare;

(2) să discute cu un coleg (în pereche) cu privire la subiectul dat;

(3) să împărtășească ideile cu colegii de clasă.

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

Cum lucrăm?

Profesorul adresează o întrebare deschisă, iar elevii se gândesc în liniște timp de un minut sau două. Apoi, fiecare elev se asociază cu un coleg și discută cu privire la întrebare, timp de două până la cinci minute. În cele din urmă, întreaga clasă se angajează într-o discuție în care elevii ridică mâinile și își comunică toate gândurile și ideile pe care le-au adunat.

În cazul copiilor mici, cel mai bine este ca profesorul să modeleze tehnica cu un voluntar, astfel încât clasa să știe ce trebuie să facă. Trebuie doar să subliniați regulile acestui exercițiu cu elevii dumneavoastră. Copiii trebuie să își folosească vocea interioară, să facă cu rândul și să evite să își întrerupă partenerul. Unii profesori distribuie chiar foi de lucru, astfel încât elevii să poată nota întrebările și ideile pe care le au.

Exemplu video (sesiuni sincron și asincron): www.youtube.com/watch?v=o4QG6qR-BIE

8 of 36

Think – Pair - Share�Gândește - Împerechează - Distribuie

Studii sociale

Folosiți această strategie pentru a declanșa conversații despre programa de studii sociale deoarece multe domenii ale acestei materii se leagă de viața reală. Totodată, acest tip de activitate vă poate ajuta să vă cunoașteți clasa. Încercați să puneți întrebări precum „De ce este important ca familiile să lucreze împreună?" sau „Cum sărbătorește familia dumneavoastră sărbătorile?". Puteți conecta aceste întrebări la programa școlară, puteți afla mai multe despre elevii dvs. și le puteți oferi elevilor ocazia de a crea legături și de a învăța unii despre alții.

M

E

T

O

D

Ă

C

O

L

A

B

O

R

A

T

I

V

Ă

Literatură / Lectură

Când clasa dvs. termină o carte, folosiți Think-Pair-Share pentru a verifica înțelegerea. Pentru a înțelege toate părțile poveștii invitați-vă elevii să discute folosind cele cinci întrebări: cine, ce, când, unde și de ce. Rugați să discute despre personajul lor preferat și de ce l-a ales pe acela. Întrebați-i: „Ce s-ar întâmpla dacă ați schimba intriga poveștii? Ce s-ar întâmpla dacă...?"

Exemple de aplicare a metodei Think-Pair-Share

Matematică

Folosiți strategia Think-Pair-Share atunci când abordați probleme de cuvinte. Aceste situații complexe pot fi uneori dificil de înțeles pentru unii elevi, iar această strategie îi poate ajuta să lucreze împreună pentru a găsi răspunsul corect. De asemenea, nu vă limitați la problemele de tip cuvânt. Perechile pot revizui pașii pentru a găsi produsul sau câtul în probleme simple de înmulțire și împărțire.

Știință

Există o mare varietate de subiecte științifice pe care elevii le pot discuta. De exemplu, dacă unii elevi se străduiesc să înțeleagă procesul de creștere a plantelor, de ce nu conduceți o discuție despre cum plantele încep ca semințe mici și cresc până la maturitate?

Călătoriile spațiale sunt, de asemenea, un subiect de discuție excelent. Cât de multe știu elevii dumneavoastră despre Stația Spațială Internațională? Cum trăiesc, mănâncă și muncesc astronauții?

9 of 36

Bullying

„Dezbinați cădem, împreună rămânem. Îmbunătățirea strategiilor din școlile europene și din centrele de formare a profesorilor pentru a preveni bullying-ul și discriminarea în Europa“

GRITFIS

Proiectul GRITFIS este dezvoltat în cadrul ERASMUS+ (KA201) cu scopul de a preveni și combate bullying-ul și discriminarea în clasele a nouă centre educaționale din Grecia, Italia, Finlanda și Spania.

Înfruntând hărțuirea / Facing bullying: GRITFIS

https://www.youtube.com/watch?v=rDs0aEzhCzs

Acest documentar fictiv include mărturiile coordonatorilor centrelor spaniole asociate și experiența de formare a profesorilor participanți la IES HUELIN din Malaga, alături de o dramatizare realizată de elevii din același centru, în care sunt prezentate cele trei roluri ale acestui conflict: agresor, victimă și martori.

Bullying - reprezintă un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferite forme:

VERBAL - țipete, porecle, sarcasm, insulte, jigniri;

FIZIC - palme, loviri, îmbrânciri, bătăi;

MOBBING - agresiune verbală și emoțională a unui grup față de un individ;

RELAȚIONAL - intimidare, denigrare, izolare, manipulare;

CYBERBULLYING - trimiterea unui mesaj sau a unei imagini pe telefon sau Internet pentru a denigra imaginea unei persoane.

SOCIAL - excludere, insulte cu privire la statutul social

10 of 36

Fenomenul bullying - caracteristici

Fenomenul bullying:

  • de multe ori începe ca un joc, însă se transformă într-un abuz care poate avea efecte foarte grave; un joc în care toți jucătorii au ceva de pierdut.
  • poate avea loc oriunde – la școală, în familie, la locul de muncă.
  • Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească pe cineva.
  • Repetat – aceeași persoană este rănită mereu și mereu.
  • Dezechilibrul de forţe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Clip video: Alege să te opui bullying-ului!

www.youtube.com/watch?v=lJbhmDpj8wk

11 of 36

12 of 36

Cine este implicat în bullying

AGRESORUL vrea să fie cel mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din jurul său. Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile. De cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți. Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, exagerează în situații obișnuite.

VICTIMA (PERSOANA AGRESATĂ) este copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiţi.

SPECTATORUL SAU MARTORUL este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic.

Spectatorul însă poate avea un rol important în oprirea agresiunii. El trebuie să intervină sau să apeleze la ajutorul unui adult.

13 of 36

Diversitatea

  • Cu cât le vorbim mai deschis copiilor despre diferite culturi și persoane de diferite rase și etnii, ei vor înțelege și vor dezvolta deschiderea către alte perspective.

  • Interacțiuni pozitive timpurii cu alte grupuri rasiale și sociale contribuie la reducerea prejudecăților și încurajează prieteniile între membrii ai diferitelor grupuri.

DIVERSITATEA NE FACE

SĂ FIM UNICI!

14 of 36

Discriminarea

  • În școli trebuie organizate diferite activităti pentru combaterea discriminării, dar este foarte important, să se înțeleagă că educația fiecărui copil începe, se formează și se întreține acasă.
  • Nu este un secret faptul că mulți copii preiau și copiază comportamente de la cei care le sunt exemplu, adică de la părinți, frați, prieteni etc. Astfel, valori precum toleranța, empatia și altruismul se învață în primul rând acasă cu ajutorul, educația și îndrumarea părinților.
  • Așa cum educăm copiii să nu fure, să nu consume droguri, să nu fumeze, să nu bea alcool, trebuie să îi învățăm să nu facă discriminare și să respecte orice naționalitate, religie, sex, pentru că de aici pornește educația unei noi generații bune și frumoase.
  • Nu există naționalitate rea, există oameni needucați.
  • Lucrul cu diversitatea implică înţelegerea unor concepte precum stereotip, prejudecată sau discriminare.
  • Bullying-ul poate avea loc și în cazul discriminării.

15 of 36

Efectele negative ale discriminării

  • Este unanim acceptat că discriminarea nu are niciun efect pozitiv. Poate avea doar efecte negative asupra persoanei în cauză, care o vor afecta pe lungă durată.
  • Un efect devastator al discriminării este diminuarea nivelului stimei personale și încrederii în sine.
  • Discriminarea are un impact negativ și asupra stării sociale și a sănătății mintale a victimelor.
  • În plus, victima se poate confrunta cu:
      • performanțe scăzute;
      • lipsa motivației;
      • neimplicare și chiar cu un sentiment constant de vinovăție.

  • Aceste efecte enumerate mai sus nu vor fi vizibile imediat. Ele vor apărea în timp și vor contribui la formarea viitorului adult.

16 of 36

Măsuri de prevenire

  • Copiii să se cunoască unii pe ceilalți;
  • Mindfulness (vom prezenta pe larg);
  • Copiii să lucreze în grup;
  • Toată lumea trebuie să știe ce este bullying-ul (elevii, profesorii, părinții, comunitatea);
  • Copiii să știe cum să acționeze în caz de bullying;
  • Să aplicăm strategii astfel încât martorii să devină apărători ai victimei;
  • Să facem distincția dintre Bullying și Conflict.

Activități de prevenire a bullying-ului

  • Vizionare de filme
  • Seminarii
  • Dezbateri
  • Discuții cu persoane care au fost agresate
  • Mindfulness

Chestionar bullying

îl găsiți la finalul prezentării, ca anexă

17 of 36

  • Pe o foaie de hârtie desenați o inimă, apoi o decupați. Îndoiți pe rând, câte o parte din ea la rostirea unei expresii jignitoare, iar apoi la auzul fiecărei expresii pozitive, desfaceți pliurile.

Expresii jignitoare: ciudatul; grasul; tocilarul; săracul; ochelaristul; pârâcioasa; nu ai fost invitat; nu esti cool; plângăciosul; etc.

Afirmații pozitive: esti deștept; ești amuzant; mă simt bine cu tine; îți stă bine cu ochelarii; ești un coleg important; ești bun, etc.

Joc educativ cu inimioare

Împachetând și despachetând inima, observăm că foaia rămâne șifonată. Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Rănile fizice se vindecă mai ușor, dar cuvintele lasă urme grele, chiar și după trecerea anilor. Chiar dacă vom încerca să corectam greșeala, semnele vor rămâne. Uneori acționam din instinct si fără să gândim aruncăm cuvinte pline de ură. Mai târziu, când revenim asupra celor spuse, ne pare rău. Lucrul cel mai trist este că lăsăm răni și urme în multe inimi.

Pe baza acestui exercițiu copiii vor realiza

efectele negative ale bullyin-ului.

18 of 36

19 of 36

Luați o foaie de hârtie și urmati câteva instructiuni:

  • Îndoiți coala de hârtie în două;
  • Rupeți colțul din dreapta sus;
  • Îndoiți din nou coala;
  • Acum rupeți colțul din stânga sus;
  • Îndoiți încă o dată foaia;
  • Rupeți colțul din dreapta jos.

Acum, vă rog sa desfaceți foaia! Foile sunt rupte în moduri diferite, existând mai multe modele la participanți.

Ce observăm?...

Deși toți ați primit aceleași instrucțiuni, fiecare dintre voi le-ați pus în practică în alt mod, obținând rezultate diferite.

Jocul: puncte de vedere (hârtia)

Concluzia:

  • Sunt situații în viață când persoane diferite reacționează diferit la situații similare.
  • Acest exercițiu poate fi aplicat pentru diferite teme care țin de comunicare, acceptarea celorlalți, diferențe interindividuale, diversitate etc.
  • Ideea de bază este acceptarea diversității și valoarea egală a punctelor diferite de vedere. Este important să înțelegem că diversitatea este o cale de a învața. Ceea ce îi face pe oameni diferiți, îi fac speciali!

20 of 36

Test psiho-emoțional

Copacul Blob

Fiecare din „copacii” din copac are o dispoziție diferită și are o poziție diferită. Acestea sunt o varietate de personaje care exprimă o varietate de sentimente.

Acest test ne ajută să recunoaștem și să întărim emoțiile și, într-o oarecare măsură, să înțelegem statutul nostru social și în societate.

Arborele reprezintă un loc, un grup sau o organizație. Ar putea fi familia ta, un club, un grup de prieteni, o biserică, o școală, un birou, o companie sau organizație sau orice altceva.

Interpretarea rezultatelor o găsiți

accesând link-ul de mai jos:

21 of 36

Crearea unor medii de �învățare sănătoase

  • Elevii își asumă riscurile necesare pentru a se dezvolta atunci când se simt în siguranță și ascultați în clasă. Cu cât se simt mai în largul lor, cu atât mai mare este potențialul de succes la școală. În consecință, sala de clasă trebuie să fie un mediu sănătos.

Ce face ca o sală de clasă să fie un mediu sănătos?

  • Elevii trebuie să se vadă pe ei înșiși ca făcând parte din clasă. Ei trebuie să înțeleagă că ceea ce învață este relevant pentru viața lor și să își aprofundeze înțelegerea prin interacțiunea cu conținutul predat.

Cadrul incluziv

Elevii trebuie să simtă că fac parte din grup. Toți sunt membrii grupului, indiferent de sex, rasă, etnie, preferințe sexuale, origini religioase și statut socio-economic, sunt vitale. Participanții la clasă trebuie să încerce să se înțeleagă unii pe alții. Dacă elevii nu se simt parte a clasei, ar putea deveni ostracizați, ceea ce ar face învățarea cu atât mai dificilă.

Lecții relevante din punct de vedere cultural

Elevii trebuie să înțeleagă și să se vadă pe ei înșiși în lecție. Faptul de a avea resurse, texte și/sau experiențe focalizate asemănătoare cu propriul lor trecut sau experiențe culturale le permite elevilor să se identifice cu programa școlară. Cu lecții și resurse care rezonează cu elevii, motivația și înțelegerea vor crește. În plus, lecțiile relevante din punct de vedere cultural consolidează natura incluzivă a clasei.

Valorifică opțiunile elevilor

O componentă cheie pentru ca elevii să își asume responsabilitatea învățării lor este să fie implicați în procesul de luare a deciziilor. Dacă elevii sunt capabili să ia decizii, atunci se vor simți mai implicați în alegerile lor. Elevii se vor simți ca o parte esențială a clasei, ceea ce va duce la un mediu mai sănătos.

Dacă există o atmosferă nesănătoasă

învățarea elevilor devine mai dificilă

elevii sunt receptori pasivi de conținut

retenția și motivația sunt reduse

concentrare diminuată

22 of 36

Medii de învățare sănătoase: Motivația

Motivația în primii ani de viață este crucială. Este momentul în care avem ocazia de a-i transforma pe copii în persoane încrezătoare, rezistente și care învață pe tot parcursul vieții. Pe măsură ce copiii cresc, dorința de a descoperi și de a învăța nu mai este adesea la fel de puternică. În schimb, mulți dintre ei caută recompense externe ca un mecanism care să-i ajute să-și atingă obiectivele. Aceste două motoare ale comportamentului sunt motivația intrinsecă și extrinsecă.

Cei care sunt motivați intrinsec nu au nevoie de sancțiuni sau recompense care să îi ajute să învețe. Copiii foarte mici sunt adesea motivați în mod natural și se lasă conduși de curiozitatea lor înnăscută.

Mulți elevi se confruntă cu un declin al motivației intrinseci în timpul adolescenței.

Nu doar mediile de învățare și oferta universală disponibilă în cadrul școlilor contribuie la inspirarea motivației intrinseci - educația parentală, biologia, vârsta, sexul, bunăstarea și relațiile cu colegii, etc.

Motivația extrinsecă este definită ca fiind dorința oamenilor de a participa la activități pentru a obține ceva diferit de sarcina în sine. Printre exemplele de motivație extrinsecă se numără medaliile pentru câștigătorii unei curse, ciocolata pentru o bună prezență, pauze suplimentare pentru un comportament pozitiv, vouchere pentru cititul de plăcere sau efectuarea temelor pentru a evita o pedeapsă.

23 of 36

Când vă vedeți elevii motivați?

Când îi sprijin. Atunci când conduc o mașină și îi fac să se simtă confortabil.

Dacă au un obiectiv, de exemplu, să se pregătească pentru examene / note.

Când elevii mei lucrează pentru expoziții.

Când efortul sau munca lor sunt văzute.

Când sunt implicați în concursuri.

Când realizează ceva util, real.

24 of 36

Proiectarea unei activități / lecții

SUBIECT

activitate/lecție

Curriculum

Realitate

Elevi

Resurse

  • timp
  • spațiu
  • bani
  • instrumente
  • resurse umane (asociații, părinți, profesori, primărie)
  • vârstă
  • nivel de studiu
  • cultură
  • diversitate
  • nevoi

25 of 36

Cum facem ca ceea ce predăm �să aibă sens?

Materialul care urmează să fie reținut și învățat trebuie să aibă sens pentru copil. Îl legăm de realitate.

Prezentăm imagini cu impact

Pur și simplu a-i cere unui copil să fie atent nu va funcționa!

Stimulăm curiozitatea

Deschidem calea pentru teorie

Lăsăm elevii să-și își scrie sentimentele / gândurile

26 of 36

Profilul lingvistic

Limba italiană

(trăiește în Italia)

Limba engleză

(folosește la serviciu)

Limba spaniolă

(s-a născut în Spania)

Aplicație: Realizați-vă profilul lingvistic

27 of 36

MindfulnessAtenție deplină / conștientizare

28 of 36

Ce este mindfulness?

  • În termenii cei mai simplificați, mindfulness înseamnă să acorzi toată atenția la ceva și să nu te gândești la nimic altceva în acel moment.
  • Înseamnă să încetinești și să observi cu adevărat ceea ce faci, chiar dacă asta înseamnă doar să te concentrezi asupra respirației. A fi atent este opusul multitasking-ului.
  • Mindfulness este o tehnică de antrenare a creierului și de gestionare a emoțiilor, o modalitate de a ne readuce la experiența vieții așa cum se întâmplă.
  • Meditația mindfulness implică, de obicei, o combinație de exerciții de respirație, vizualizare, conștientizarea corpului și relaxare.

29 of 36

Ne ajută să fim mindful la școală?

Practicând mindfulness-ul, devenim mai empatici, mai prezenți și implicit calitatea relațiilor cu ceilalți și eficiența în muncă crește. Reducem multitasking-ul, ne relaxăm. Astfel, se îmbunătățește indirect și calitatea vieții persoanelor din jurul nostru, a celor cu care interacționăm.

Este benefic să împrietenim copiii cu noțiunea de mindfulness?  

Dacă ne dorim copii mai calmimai încrezători, prietenoși cu ceilalți copii, nu dependenți de atatea device-uri, putem să ne împrietenim copiii cu mindfulness-ul, prin jocuri și învățarea prin model. Copiii învață tot timpul, prin observare directă. Ei au o capacitate naturală de a se concentra pe „aici” și „acum”, în timpul activităților. 

Exemple: când desenează sau colorează, când mănâncă, când dansează, îi putem ruga să observe cum se simt, ce simt, în corp.

Corpul tau este prezent.

Este mintea ta?

TRECUT

PREZENT

VIITOR

Ești aici?

30 of 36

31 of 36

Beneficiile mindfulness-ului pentru copii

Îmbunătățește durata atenției

Gestionează stresul

Crește sentimentul de bunăstare

Crește abilitățile de comunicare

Reduce stresul

https://www.verywellfamily.com/benefits-of-mindfulness-for-kids-4769017

32 of 36

Minte plină sau Conștientizare?

33 of 36

Activități minefulness

Să înțelegem noțiunea de mindfulness: Cu ajutorul unei mingi cu sclipici putem înțeleage modul în care conștientizarea atentă ne poate ajuta să vadem clar experiența de viață interioară și exterioară.

https://www.youtube.com/watch?v=8dMiv5B7I0Y

Școli Mindful – Instruire la calsă

https://www.youtube.com/watch?v=MMK481p5wWM

Acest videoclip prezintă curriculum-ul Mindful Schools în acțiune.

Mindful Schools (http://www.mindfulschools.org) oferă cursuri pentru adulți pentru a învăța mindfulness și cum să o predea copiilor.

auz

văz

miros

gust

atingere

The 5-4-3-2-1 Method: A Grounding Exercise to Manage Anxiety

https://www.youtube.com/watch?v=30VMIEmA114

34 of 36

35 of 36

Chestionar bullying

Anexa

36 of 36

Chestionar bullying