ANALIZA DATELOR DIGITALE CURS 1

28 februarie 2022

Analiza Datelor Digitale

​

Analiza clickstream. Crowdsourcing și inteligența maselor

​

CURS 5

​

S.l. dr. ing. Eduard ZADOBRISCHI

Media Digitală

An II

2

Ce este analiza clickstream?

• Analiza clickstream este procesul de colectare, agregare și analiză a datelor generate de click-urile și alte acțiuni ale vizitatorilor site-ului dvs.
• Poate dezvălui informații utile, cum ar fi sursele de trafic, cele mai populare pagini și funcții, timpul mediu petrecut pe fiecare pagină, rata de respingere, rata de conversie și etapele parcurse de utilizator.
• Analiza fluxului de click vă poate ajuta, de asemenea, să vă segmentați utilizatorii în funcție de comportamentul, preferințele și obiectivele acestora.

�

3

Cum să colectați date despre fluxul de click?

• Instrumentele de analiză web, cum ar fi Google Analytics sau Adobe Analytics, urmăresc și măsoară traficul și activitatea de pe site-ul dvs. web și oferă valori sau rapoarte privind datele din fluxul de click.
• Instrumentele Heatmap, cum ar fi Hotjar sau Crazy Egg, vizualizează datele fluxului de click pe paginile site-ului dvs. folosind culori pentru a indica intensitatea și frecvența acțiunilor utilizatorului.
• Instrumentele de înregistrare a sesiunilor, cum ar fi FullStory sau Smartlook, înregistrează și redau datele din fluxul de click ale utilizatorilor individuali de pe site-ul dvs. web, arătând exact acțiunile, mișcările și interacțiunile acestora, precum și informații despre browser, dispozitiv și locație.

4

Cum să analizați datele din fluxul de clic?

• Când ați colectat date privind fluxul de click-uri de pe site-ul dvs., trebuie să le analizați pentru a identifica problemele de utilizare și oportunitățile de îmbunătățire.
• Ar trebui să începeți prin a vă defini obiectivele și întrebările, cum ar fi ceea ce doriți să realizați și ce doriți să învățați din analiza fluxului de clicuri.
• Segmentarea utilizatorilor și a datelor pe baza diferitelor criterii, cum ar fi grupele de vârstă sau locațiile, vă poate ajuta să descoperiți modele, tendințe și anomalii care vă pot afecta experiența utilizatorului.
• În plus, vizualizarea și interpretarea datelor dvs. folosind metode precum diagrame, tabele, grafice, hărți termice sau înregistrări de sesiune vă poate ajuta să identificați problemele de utilizare și oportunitățile de îmbunătățire.

�

5

Cum să utilizați datele din fluxul de clic pentru a îmbunătăți gradul de utilizare al site-ului dvs.?

• După ce ați analizat datele din fluxul de clic și ați identificat problemele de utilizare și oportunitățile de îmbunătățire, trebuie să utilizați datele pentru a informa deciziile privind designul site-ului și conținutul.
• Datele clickstream pot fi folosite pentru a optimiza aspectul și navigarea, cum ar fi poziția, dimensiunea, culoarea, vizibilitatea elementelor, structura meniurilor și ierarhia informațiilor.
• Datele hărților termice pot arăta ce elemente atrag sau distrag atenția utilizatorilor, care sunt pe care le face clic sau ignorate și care cauzează confuzie sau frustrare.
• În plus, datele din fluxul de clic pot fi folosite pentru a optimiza conținutul și copierea, cum ar fi relevanța, calitatea și cantitatea informațiilor, tonul textului și atractivitatea imaginilor și videoclipurilor.

​

6

• Datele de analiză web pot arăta ce pagini și conținut au cea mai mare sau cea mai mică interacțiune, rată de respingere sau rată de conversie.
• În cele din urmă, datele din fluxul de click-uri pot fi folosite pentru a optimiza îndemnurile și conversiile, cum ar fi tipul, numărul, locația butoanelor și formularelor; propunere de valoare; stimulent; urgența ofertelor; uşura; viteză; securitatea procesului de checkout.
• Datele canalului pot arăta care pași sau pagini au cea mai mare sau cea mai mică rată de abandon, rata de finalizare sau venit.
• Folosind datele din fluxul de click în acest fel, puteți îmbunătăți gradul de utilizare a site-ului web și experiența utilizatorului, sporind în același timp performanța site-ului.

Cum să utilizați datele din fluxul de clic pentru a îmbunătăți gradul de utilizare al site-ului dvs.?

II

7

Cum să testați și să măsurați impactul modificărilor dvs.?

• După ce ați folosit datele din fluxul de click pentru a îmbunătăți gradul de utilizare al site-ului dvs., trebuie să testați și să măsurați impactul modificărilor dvs.
• Testarea A/B este o modalitate excelentă de a compara două versiuni ale site-ului dvs. web sau un element, cum ar fi un titlu, o imagine sau un buton, pentru a vedea care dintre ele are performanțe mai bune.
• De asemenea, puteți utiliza feedback-ul utilizatorilor pentru a colecta și analiza opiniile, preferințele și satisfacția utilizatorilor dvs.
• În plus, testarea utilizatorilor este o metodă de observare și evaluare a comportamentului, acțiunilor și reacțiilor utilizatorilor dvs. în timp ce aceștia vă folosesc site-ul web sau un anumit element.
• Datele clickstream pot fi folosite pentru a determina variabile de testare, ipoteze, obiective, segmente de utilizatori, feedback-ul vizat, definirea sarcinilor, scenariilor și întrebărilor. Există diverse instrumente pentru a vă ajuta să creați, să rulați, să distribuiți, să înregistrați și să analizați experimentele.�

8

Crowdsourcing: definiție, cum funcționează, tipuri și exemple

�

Ce este Crowdsourcing-ul?

�

• Crowdsourcingul implică obținerea de muncă, informații sau opinii de la un grup mare de persoane care își trimit datele prin internet, rețelele sociale și aplicațiile pentru smartphone.

​

• Persoanele implicate în crowdsourcing lucrează uneori ca freelanceri plătiți , în timp ce alții îndeplinesc sarcini mici în mod voluntar. De exemplu, aplicațiile de trafic precum Waze încurajează șoferii să raporteze singuri accidentele și alte incidente rutiere pentru a oferi utilizatorilor aplicației informații actualizate în timp real.

RECOMANDĂRI CHEIE

• Crowdsourcing-ul este colectarea de informații, opinii sau lucrări de la un grup de oameni, de obicei obținute prin internet.
• Munca de crowdsourcing permite companiilor să economisească timp și bani în timp ce accesează oameni cu abilități sau gânduri diferite din întreaga lume.
• În timp ce crowdsourcing caută informații sau muncă, crowdfunding caută bani pentru a sprijini persoane fizice, organizații caritabile sau companii startup.
• Avantajele crowdsourcing-ului includ economii de costuri, viteza și capacitatea de a lucra cu oameni care au abilități pe care o echipă internă nu le are.

9

Înțelegerea crowdsourcing-ului

�

• Crowdsourcing-ul permite companiilor să ofere munca oamenilor oriunde în țară sau în întreaga lume; ca urmare, crowdsourcing-ul permite companiilor să utilizeze o gamă largă de abilități și expertiză fără a suporta costurile generale normale ale angajaților interni.

​

• Crowdsourcing-ul devine o metodă populară de a strânge capital pentru proiecte speciale. Ca o alternativă la opțiunile tradiționale de finanțare, crowdsourcing-ul accesează interesul comun al unui grup, ocolind controlerii convenționali și intermediarii necesari pentru a strânge capital.

!!!! Crowdsourcing implică de obicei preluarea unui loc de muncă mare și împărțirea lui în multe locuri de muncă mai mici la care o mulțime de oameni poate lucra separat. !!!!

10

Crowdsourcing vs. Crowdfunding

​

În timp ce crowdsourcing-ul caută informații sau munca angajaților, crowdfunding- ul solicită în schimb bani sau resurse pentru a sprijini persoane fizice, organizații caritabile sau startup-uri. Oamenii pot contribui la cererile de crowdfunding fără așteptări de rambursare sau companiile pot oferi cote din afacere colaboratorilor.

​

• De exemplu, platformele populare de crowdfunding includ Indiegogo și Kickstarter, ambele platforme online în care indivizii pot contribui cu o sumă mică de bani și pot aduce în mod colectiv o nouă idee de afaceri sau un produs.
• Platforme precum Kickstarter fac bani percepând o taxă mică de platformă, în timp ce unele dintre cele mai bune platforme de crowdfunding sunt specializate în a ajuta creativii (Patreon), investiții (StartEngine), industria imobiliară, organizațiile nonprofit (Mightycause) sau chiar startup-urile care încearcă să strângă capital (Tehnologia SeedInvest).
• Mai ales că în ultimii ani activismul de la bază a crescut, comunitățile au folosit platforme precum GoFundMe pentru a sprijini familiile afectate de brutalitatea poliției sau de alte atacuri violente.
• Dacă crowdfunding-ul sună ca o opțiune intrigantă, citiți mai multe despre cele mai bune alternative la Kickstarter pentru cauza dvs.

11

Avantajele și dezavantajele crowdsourcing-ului

Avantajele crowdsourcing-ului includ economii de costuri, viteza și capacitatea de a lucra cu oameni care au abilități pe care o echipă internă nu le are. Dacă o sarcină durează de obicei un angajat pe săptămână, o companie poate reduce timpul de realizare la câteva ore, împărțind locul de muncă în mai multe părți mai mici și oferind acele segmente unei mulțimi de muncitori.

�

• Multe tipuri de joburi pot fi crowdsourced, inclusiv crearea de site-uri web și transcrierea. Companiile care doresc să proiecteze noi produse apelează adesea la mulțime pentru opinii.
• În loc să se bazeze pe grupuri de focalizare mici, companiile pot ajunge la milioane de consumatori prin intermediul rețelelor sociale, asigurându-se că afacerea obține opinii dintr-o varietate de medii culturale și socioeconomice.
• Adesea, companiile orientate către consumatori beneficiază și de obținerea unei evaluări mai bune a audienței lor și de a crea mai multă implicare sau loialitate.

�

12

• Crowdsourcing-ul nu este un glonț magic pentru companiile care speră să-și ușureze volumul de muncă în timp ce urmăresc următoarea stea strălucitoare a unei idei.
• De multe ori, cineva va trebui să verifice toate ideile prezentate, obiectivele de strângere de fonduri pot fi insuficiente în platformele de finanțare de tip „totul sau nimic”, iar mulțimea potrivită poate fi dificil de găsit sau de implicat.

�

13

Exemple de crowdsourcing

�

Companiile care au nevoie de anumite lucrări realizate doar ocazional, cum ar fi codificarea sau designul grafic, pot participa în angrenarea acestor sarcini și pot evita cheltuielile unui angajat intern cu normă întreagă.

�

• În timp ce crowdsourcing-ul implică adesea desfacerea unui loc de muncă important, companiile folosesc uneori crowdsourcing-ul pentru a evalua modul în care mai mulți oameni performează la același loc de muncă.
• De exemplu, dacă o companie dorește un nou logo, poate avea zeci de designeri grafici să proiecteze mostre/modele pentru un cost mai redus.
• Compania poate alege apoi un favorit și poate plăti pentru un pachet de logo mai complet.

�

14

Care sunt principalele tipuri de crowdsourcing?

�

Crowdsourcing-ul implică obținerea de informații sau resurse de la o gamă largă de oameni. În general, putem împărți acest lucru în patru categorii principale:

�

• Înțelepciunea - Înțelepciunea mulțimilor este ideea că grupuri mari de oameni sunt în mod colectiv mai deștepți decât experții individuali atunci când vine vorba de rezolvarea problemelor sau de identificare a valorilor (cum ar fi greutatea unei vaci sau numărul de boabe de jeleu într-un borcan).
• Creare - Crearea de mulțimi este un efort de colaborare pentru a proiecta sau a construi ceva. Wikipedia și alte wiki-uri sunt exemple în acest sens. Software- ul open-source este un alt exemplu bun.
• Votul - Votul în mulțime folosește principiul democratic pentru a alege o anumită politică sau curs de acțiune prin „sondarea audienței”.
• Finanțare - Crowdfunding a implicat strângerea de bani în diverse scopuri prin solicitarea de sume relativ mici de la un număr mare de finanțatori.

15

Ce este crowdsourcingul imobiliar?

Crowdfundingul imobiliar permite persoanelor obișnuite posibilitatea de a investi în imobiliare comerciale, cumpărând doar o parte dintr-o bucată de dezvoltare. Este o modalitate relativ nouă de a investi în proprietăți imobiliare comerciale și scutește investitorii de necazul de a deține, finanța și gestiona proprietăți.

Netflix folosește Crowdsourcing?

Da. Netflix folosește crowdsourcing pentru a ajuta la îmbunătățirea platformei sale de divertisment. Cel mai important, în 2006, a lansat competiția Netflix Prize pentru a vedea cine ar putea îmbunătăți algoritmul Netflix pentru a prezice recomandările de vizionare a utilizatorilor și i-a oferit câștigătorului 1 milion de dolari.

Cum folosește Amazon Mechanical Turk crowdsourcing-ul?

Amazon's Mechanical Turk (MTurk sau AMT) este o piață de crowdsourcing pe care companiile sau cercetătorii o pot folosi pentru a externaliza părți din locurile de muncă, totul, de la validarea datelor până la găsirea respondenților la sondaj până la moderarea conținutului. Oricine se poate înscrie prin contul său Amazon pentru a deveni un lucrător turc mecanic.

16

Inteligența maselor

Psihologia mulțimii sau psihologia maselor cunoscută și sub denumirea populară de spirit de turmă (engleză: mob psychology - psihologia gloatei) este o ramură a psihologiei sociale. Psihologii sociali au dezvoltat mai multe teorii pentru explicarea modurilor în care psihologia unei mulțimi diferă și interacționează cu cea a indivizilor din cadrul ei.

• Printre principalii teoreticieni în psihologia mulțimii se numără Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Sigmund Freud și Steve Reicher.

​

• Această ramură se referă la comportamentele și procesele de gândire ale fiecărui membru în parte, cât și ale mulțimii ca entitate.

​

• Comportamentul mulțimii este puternic influențat de deresponsabilizarea individului, de impresia acestuia de universalitate a comportamentului său, ambele crescând odată cu mărimea mulțimii.

“Cei mai mulți oameni nu iși doresc libertate deoarece asta înseamnă responsabilitate. Iar responsabilitățile îi sperie pe oameni.”

17

• Sigmund Freud susținea că indivizii nu sunt condusi de gânduri raționale, ci de dorințe și impulsuri primitive și inconștiente.
• Pornind de la aceasta, nepotul lui Freud, Edward Bernays, a concluzionat că este periculos ca maselor să li se permită să își guverneze singure viețile.
• Consumismul a fost soluția prin care li s-a oferit iluzia că dețin controlul, permițând în același timp elitei să controleze societatea.

​

�

�Bernays a creat domeniul "relațiilor publice" în anii '20 și a fost unul dintre principalii arhitecți ai tehnicilor moderne de publicitate, detaliind fiecare strategie - de la tacticile de PR la integrarea simbolurilor sexuale în reclamele auto - în cartea sa "Propaganda".

Manipularea conștientă și inteligentă a opiniilor și obiceiurilor organizate ale maselor reprezintă un element important într-o societate democratică. Cei care manipulează aceste mecanisme nevăzute ale societății formează un guvern invizibil care constituie adevărata putere conducătoare a țării noastre.” (Edward Bernays, Propaganda 1928)

18

�

• Edward Bernays, nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propaganda), este primul care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop.
• A extins principiile publicității la politica, intuit că dacă sunt satisfăcute (sau se dă iluzia satisfacerii) dorințele egoiste ale oamenilor, aceștia devin mai docili.
• Bernays are un rol important în promovarea președintelui american Woodrow Wilson ca un luptător pentru libertate și democrație.
• Observând succesul propagandei din timpul primului război mondial, a căutat să obțină același efect de persuasiune asupra maselor și în timp de pace.

Intrând în contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului său, Bernays s-a întrebat dacă nu ar putea face bani din manipularea subconștientului. Și-a dat seama că decizia oamenilor și, mai mult, decizia grupurilor, nu este legată doar de informație (nu este strict calcul rațional), ci are o puternică dimensiune emoțională (iratională).

19

Gustave Le Bon

• Le Bon a considerat că mulțimile există în trei stadii: imersiune (scufundare), contaminare și sugestie.
• În timpul imersiunii, indivizii din mulțime își pierd conștiința de sine și simțul răspunderii personale. Acest lucru este puternic indus de anonimatul oferit de mulțime.
• Contaminarea se referă la tendința indivizilor dintr-o mulțime de a urmări fără spirit critic ideile și emoțiile predominante ale mulțimii.
• În opinia lui Le Bon, acest efect se răspândește în rândul persoanelor „scufundate”, la fel ca o boală contagioasă.

• Sugestia se referă la perioada în care ideile și emoțiile mulțimii își au originea în primul rând într-un inconștient rasial comun.
• Acest comportament provine dintr-un inconștient arhaic împărtășit și, prin urmare, este necivilizat prin natura sa.
• Este limitată de abilitățile morale și cognitive ale membrilor cel mai puțin capabili. 
• Le Bon credea că mulțimile pot fi o forță puternică numai la distrugere.
• În plus, Le Bon și alții au indicat că membrii mulțimii au o conștientizare diminuată al culpabilității legale, din cauza dificultății întâmpinate de organele de ordine de a-i urmări pe membrii individuali ai unei gloate.

�

20

Teoria freudiană

• Teoria comportamentului mulțimii a lui Sigmund Freud explică că atunci când o persoană devine parte a unei mulțimi, mintea sa inconștientă este eliberată, deoarece centrul moral al conștiinței, super-ego-ul, este temporar suspendat în favoarea unui lider carismatic al mulțimii.
• McDougall aderă la această idee, evidențiind că în cadrul unei mulțimi predomină emoțiile simple în detrimentul celor complexe, iar experiența emoțională comună se reduce la cel mai mic numitor comun, generând expresii emoționale primitive.
• Această structură organizatorică este asemănătoare cu cea a „hoardei primitive”, iar Freud susține că individul trebuie să se revolte împotriva liderului pentru a reintroduce moralitatea individuală. Moscovici extinde această idee, exemplificând modul în care dictatorii precum Mao Zedong și Iosif Stalin au utilizat psihologia de masă pentru a se consolida în poziția de „lider de hoardă”.

• Theodor Adorno critică conceptul de spontaneitate al maselor, afirmând că masele sunt un produs artificial al vieții moderne „administrate”, în care eul subiectului burghez se dizolvă, lăsând loc id-ului și unui subiect „de-psihologizat”.
• Adorno mai adaugă că legătura dintre mase și lider prin intermediul spectacolului este prefăcută, iar oamenii nu se identifică cu liderul în mod real, ci doar joacă această identificare pentru a-și satisface propriul entuziasm și pentru a participa la performanța acestuia.
• Această suspiciune față de propria „psihologie de grup” ar putea explica brutalitatea și inaccesibilitatea mulțimilor fasciste, deoarece o reflecție scurtă ar putea distruge întregul spectacol și ar putea induce panică.

21

Teoria depersonalizării

• Teoria depersonalizării indică că în situații de imersiune în mulțime, anonimatul, unitatea de grup și surescitarea pot diminua controlul personal și preocuparea pentru evaluarea socială.

​

• Lipsa acestui control poate crește sensibilitatea individuală față de mediu și poate reduce anticipările raționale, conducând la comportamente antisociale.

​

• Depersonalizarea se manifestă când o persoană nu poate să-și conștientizeze propria identitate din cauza circumstanțelor, eliberându-se astfel de necesitatea unui comportament social normal.

​

• Leon Festinger și colegii săi au elaborat conceptul de depersonalizare în 1952, iar Philip Zimbardo a detaliat ulterior modul în care aceasta inhibă procesele mentale obișnuite de analiză a situației.

​

• Experimentul în închisoarea Stanford condus de Zimbardo demonstrează puterea depersonalizării.

​

• Distincția între depersonalizarea publică și privată sugerează că slăbirea atributelor sinelui te face mai susceptibil la impulsurile mulțimii, dar comportamentul antisocial se declanșează doar atunci când indivizii nu mai participă la judecata publică a propriului comportament.

22

Teoria convergenței

• Teoria convergenței argumentează aspectul prin care comportamentul mulțimii nu este generat de mulțime în sine, ci este rezultatul adunării indivizilor cu gânduri similare.

​

• Floyd Allport afirmă că un individ într-o mulțime se comportă în mare măsură asemenea cum ar face-o singur.

​

• Mulțimile sunt formate din oameni cu dispoziții similare, ale căror acțiuni sunt consolidate și intensificate de prezenta mulțimii conform teoriei convergenței.

​

• Conform acestei teorii, comportamentul mulțimii nu este irațional; ci mai degrabă, exprimă credințele și valorile existente, fiind o reacție rațională la sentimentele predominante.

​

• Totuși, cercetările au constatat că participanții la revolte în anii '70 aveau mai puține condamnări anterioare decât cei care nu au participat, punând sub semnul întrebării validitatea teoriei convergenței.

​

• Criticii acestei teorii argumentează că ea exclude determinarea socială a sinelui și a acțiunii, susținând că toate acțiunile mulțimii derivă din intențiile individuale.

23

Teoria normelor emergente

• Ralph Turner și Lewis Killian propun că normele apar din interiorul mulțimii, conform teoriei normelor emergente.

​

• Potrivit acestei teorii, la început, mulțimile au o mică unitate, dar în timpul unei perioade de coeziune, membrii cheie sugerează acțiuni adecvate, iar cei care îi urmează formează baza normelor mulțimii.

​

• Membrii cheie sunt identificați prin personalități sau comportamente distinctive, iar lipsa unui răspuns negativ din partea mulțimii sugerează legitimitatea lor.

​

• Membrii care urmează formează majoritatea mulțimii, fiind influențați puternic de opiniile celorlalți, așa cum au demonstrat studiile de conformitate realizate de Sherif și Asch.

​

• Teoria normelor emergente explică apariția atât a mulțimilor pozitive, cât și a celor negative, deoarece caracteristicile distinctive ale figurilor cheie pot fi pozitive sau negative.

​

• Criticii acestei teorii susțin că formarea și urmarea noilor norme presupun un nivel de conștientizare de sine care lipsește adesea la membrii mulțimii și nu ia în considerare normele socioculturale existente.

​

• În plus, teoria nu explică de ce anumite sugestii sau indivizi devin normative, în timp ce alții nu.

24

Teoria identității sociale

• Teoria identității sociale sugerează că sinele este un sistem complex format în principal din sentimentul de apartenență sau non-apartenență la diferite grupuri sociale.

​

• Schimbarea scopului și a valorilor declarate ale unui grup determină modificări similare în valorile și motivele membrilor săi.

​

• Mulțimile sunt compuse din indivizi ce aparțin diferitelor grupuri sociale, iar acțiunile mulțimii sunt dictate în primul rând de valorile grupului identificabil căruia îi aparține majoritatea.

​

• În mulțimile mai ambigue, indivizii adoptă o nouă identitate socială ca membri ai mulțimii, iar acest sentiment de apartenență este întărit prin confruntarea cu alte grupuri.

​

• Identitatea grupului stabilește standardele comportamentului, legitimitatea violenței fiind acceptată sau respinsă în funcție de valorile declarate și de acțiunile liderilor din mulțime.

​

• O critică a acestei teorii este că, deși explică modul în care mulțimile reflectă ideile sociale predominante, nu oferă o explicație clară a modului în care acționează pentru a provoca schimbări sociale.

25

Analizarea inteligenței maselor și manipularea lor sunt două aspecte interconectate, iar abordarea lor implică cunoașterea psihologiei de masă și a mecanismelor de influență socială.

Analiza inteligenței maselor:

​

Studierea comportamentului colectiv:

Analiza inteligenței maselor începe cu înțelegerea comportamentului colectiv al oamenilor într-un grup. Aceasta implică studierea reacțiilor, motivelor și tendințelor care apar atunci când oamenii sunt reuniți într-un mediu social.

​

Examinarea factorilor influenței sociale - Identificarea factorilor care influențează comportamentul colectiv al maselor este esențială. Acești factori pot include norme sociale, conducere carismatică, manipulare mediatică și presiunea grupului.

​

Evaluarea psihologică a masei - Analiza inteligenței maselor implică evaluarea psihologică a membrilor săi, inclusiv a motivațiilor lor, a nevoilor și a fricilor lor. Înțelegerea psihologiei individuale și colective este crucială pentru înțelegerea modului în care masele pot fi influențate.

26

Manipularea maselor:

Propaganda și publicitatea - Utilizarea propagandei și a publicității pentru a influența opiniile și comportamentele maselor este o tactică comună de manipulare. Aceasta implică utilizarea mesajelor persuasive și a tehnicilor de marketing pentru a modela percepțiile și deciziile oamenilor.

​

Controlul informațiilor - Manipularea maselor poate implica controlul și manipularea informațiilor la care sunt expuși oamenii. Prin controlul fluxului de informații și prin selectarea anumitor aspecte pentru a fi amplificate sau diminuate, manipulatorii pot influența opiniile și acțiunile maselor.

​

Utilizarea fricii și a emotiilor - Manipularea maselor poate implica și exploatarea fricii, a anxietății și a altor emoții pentru a influența comportamentul. Prin amplificarea sau inducerea anumitor emoții, manipulatorii pot induce reacții specifice și pot direcționa acțiunile maselor într-un anumit sens.

27