Atelierul de practică

„Folosește puterea grupului”

cu părinții ”Exploratorilor isteți”

14.03.2023

MOTTO: Orice emoție este binevenită, dar nu orice comportament este permis!

Formator:

prof. înv. primar, Corina Boțoroga

Rezultate chestionar - 22 răspunsuri

• Toată lumea are o înțelegere clară a diferitelor tipuri de violență.
• Părinții au o imagine destul de clară asupra tipului de comportament agresiv apărut uneori în clasă: vorbe urâte, împingeri, loviri ușoare.
• Părinții au o înțelegere foarte clară asupra cauzelor care duc către manifestarea agresivă, majoritatea indicând rolul și responsabilitățile părinților în educația copilului.
• Se remarcă o înțelegere redusă asupra metodelor pe care părinții le pot aborda pentru prevenirea și gestionarea comportamentului agresiv.
• Se remarcă o înțelegere redusă asupra comportamentului pe care un copil trebuie să îl aibă în cazul în care asistă la un caz de agresiune.
• Se remarcă o înțelegere bună asupra faptului că de cele mai multe ori copiii prezintă situația acasă cu anumite erori de interpretare.
• Se remarcă o înțelegere bună asupra soluțiilor pe care părinții și școala le pot aborda pentru prevenirea și gestionarea comportamentelor agresive.

Bullying-ul versus agresiune

LIBERTATEA TA SE TERMINĂ ACOLO UNDE ÎNCEPE A MEA, spunea filosoful John Stuart Mill în lucrarea sa „Despre libertate”.

Agresiunea este un act de violență fizică sau verbală, intenționată, care se întâmplă în urma unei provocări și apare spontan.

Actele de agresiune necorectate conduc la fenomenul de bullying, mai târziu!

Bullying-ul reprezintă agresiuni verbale, fizice și emoționale îndreptate în mod repetat și intenționat asupra unei persoane.

De ce apar agresiunile?

1. Gestionarea greșită a furiei/supărării ca reacție la o situație deranjantă;
2. Hipersensibilitate emoțională - ia totul personal;
3. Mod de a-și rezolva problemele, devenit obicei.

​

Transformă problemele în oportunități!

Exemple:

• furia: creșterea inteligenței emoționale prin însușirea unor metode de gestionare care nu rănesc pe cei din jur;
• hipersensibilitatea: creșterea încrederii în sine;
• obicei: introducerea unui alt obicei pozitiv de rezolvare a problemelor.

De ce apare bullying-ul?

1. Nevoia de afirmare;
2. Nevoia/lipsa de atenție;
3. Nevoia/lipsa de putere/decizie;
4. Nevoia/lipsa de apreciere, de validare.

​

Transformă problemele în oportunități!

​

Nevoia de AFIRMARE: activități prin care să-și poată promova talentele, pasiunile, etc.

Nevoia de ATENȚIE: activități desfășurate în familie.

Nevoia de PUTERE: activități prin care i se oferă posibilitatea de a alege, de gestionare.

Nevoia de APRECIERE, VALIDARE: activități de cultivare a unei imagini pozitive despre sine.

Cum pot preveni/gestiona părinții situațiile conflictuale/bullying-ul

• Model personal de comportament.
• Discuții de clarificare cu copilul: comportament acceptat/neacceptat cu exemple concrete, acasă, la școală și oriunde merge.
• Evitarea acuzării profesorilor sau a altor persoane în discuțiile de acasă.
• Sprijinirea copilului cu modele de soluții care să îl ajute să gestioneze orice situație potențial conflictuală.
• Cultivarea unei imagini de sine pozitive.
• Imitarea comportamentelor pozitive, nu negative.
• Acceptarea faptului că uneori lucrurile nu sunt așa cum ne dorim.

​

PUTEREA BULLYING-ULUI STĂ ÎN GRUPUL CARE PRIVEȘTE:

dacă agresorul nu are audiență, atunci bullying-ul își pierde puterea și încetează.

Măsuri luate de cadrul didactic

1. Observație verbală, cu notarea în Registrul clasei;
2. Mustrare scrisă trimisă acasă, cu invitarea părinților la școală;
3. Consiliere psihologică;
4. Invitarea părinților și elevului în Comisia Disciplinară cu propunerea scăderii calificativului la purtare.

​

Din punct de vedere COERCITIV:

Din punct de vedere PREVENTIV:

-model personal de comportament;

-activități de dezvoltare personală, reguli/consecințe, rutine;

-consiliere individuală, unde este cazul;

-jocuri de rol;

-camere video în clase, pe holuri și în curte - măsură aplicată de managementul școlii.

ATENȚIE!

PROFESORII NU SUNT RESPONSABILI DE COMPORTAMENTUL UNUI ELEV!

Elevul este responsabil de propriul comportament, împreună cu părintele care răspunde legal de acesta până la vârsta de 14/18 ani!

VORBEȘTE PRIETENOS

​

IGNORĂ

​

PĂRĂSEȘTE LOCUL DACĂ EȘTI SINGUR/Ă

​

VORBEȘTE FERM

​

RĂSPUNDE PRINTR-UN COMPLIMENT (cultivă încrederea în propria persoană):

„Sigur ca da, stiu că alerg prost”

„Mă bucur că ai observat că am ochelari!”

„Știu că am o greutate peste medie, dar mă bucur că tu eşti bine din acest punct de vedere!”

„Îmi pare bine că ai un joc/o haină nouă!”

​

DACĂ EȘTI MARTOR, ACȚIONEAZĂ!

​

DENUNȚĂ, DACĂ E CAZUL!

Ce îi învățăm pe copii să facă în cazurile de agresiune/bullying?

Activitatea 1

​

Se pregătesc câteva cartonașe cu diferite informații despre un/o elevă: numele și clasa, locul agresiunii, rolul pe care îl are (victimă/agresor)

​

Exemplu de cartonașe:

• Maria, elevă în clasa a II-a, holul școlii.
• Andrei, elev în clasa I, toaleta băieților.

​

Sarcina de lucru:

​

Alegeți un cartonaș și adăugați detalii poveștii: cine este Maria ca persoană, rolul pe care îl are (victimă sau agresor), detaliile situației întâmplate. Prezentați situația în fața grupului.

​

Mod de organizare: pe grupe (o grupă să aibă minim trei și maxim șase participanți). Ar fi indicat ca jumătate din grupe să descrie situația unui agresor, iar cealaltă jumătate a unei victime.

​

Activitatea 2

​

Studiu de caz:

​

Sunteți părinții agresorului/victimei din situația prezentată în Activitatea 1 și tocmai ați aflat despre ceea ce s-a întâmplat de la profesor.

​

Sarcina de lucru:

​

Identificați cauza comportamentului și cel puțin o măsură de gestionare a situației care să transforme problema în oportunitate (pe baza slide-urilor 4-8). Prezentați situația în fața grupului.

​

Mod de organizare: pe grupele inițiale.

​

​

​

​

ÎNCHEIERE

Exit ticket, cu notițe adezive, pe tablă:

​

Cu ce idee de pus în practică plecați de la atelierul de azi?

SUCCES!