Pe 8 noiembrie 2023, cu ocazia celei de-a doua ediții a Congresului Dunărenilor, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a semnat prezenta Rezoluție pentru protejarea Dunării împotriva poluării cu plastic, lansată de Asociația MaiMultVerde, și a invitat toate autoritățile riverane Dunării să se alăture demersului. Rezoluția are ca scop adoptarea – în limita responsabilităților fiecărei instituții semnatare în parte și cu concursul tuturor instituțiilor semnatare – a Decalogului pentru Dunăre, menit să conducă la prevenirea și reducerea poluării cu plastic a apelor Dunării pe teritoriul României:

1.   Preluarea și prioritizarea temei

Semnatarii își asumă cu prioritate problema poluării cu plastic a fluviului Dunărea, punând-o pe agenda instituției, pentru protejarea calității apei și a malurilor pe raza UAT-ului pe care îl reprezintă.

2.   Identificarea rolurilor și responsabilităților

Semnatarii elaborează un document oficial care să identifice clar rolurile și responsabilitățile fiecărei instituții/angajat din subordinea lor, în efortul de combatere a poluării cu plastic, inclusiv responsabilitățile asupra supravegherii, aplicării legilor și educației publicului.

3.   Revizuirea sistemului local de gestiune a deșeurilor

Semnatarii inițiază un proces de evaluare a sistemului local de gestionare a deșeurilor și analizează cum aceasta abordează deșeurile abandonate în natură, cu accent pe identificarea și eliminarea zonelor poluate, inclusiv revizuirea și consolidarea infrastructurii de colectare separată și reciclare din afara zonelor rezidențiale.

4.   Alocarea de resurse pentru prevenirea poluării

Semnatarii vor analiza posibilitatea alocării unui buget special pentru prevenirea și reducerea poluării cu plastic a apelor Dunării, asigurând resurse financiare și umane adecvate pentru implementarea măsurilor de monitorizare și intervenție.

5.   Informarea cetățenilor

Semnatarii vor implementa campanii de conștientizare publică pe scară largă, pentru a informa cetățenii despre impactul poluării cu plastic asupra Dunării, precum și despre modurile corecte de gestionare a deșeurilor.

6.   Descurajarea comportamentelor nocive asupra mediului și apelor

Semnatarii amplifică controalele și vor aplica sancțiuni pentru cei care depozitează ilegal deșeurile sau contribuie la poluarea cu plastic. De asemenea, vor încuraja adoptarea unor măsuri voluntare, cum ar fi inițiative de reducere a plasticului, taxe pentru pungi de plastic și facilitarea reciclării.

7.   Colaborarea cu alte instituții și asociații neguvernamentale

Semnatarii vor stabili un cadru de colaborare eficient cu alte instituții cu responsabilități în gestionarea deșeurilor și protejarea apelor. Acesta va include schimbul regulat de informații, planificarea comună a acțiunilor și definirea clară a rolurilor fiecărei instituții.

8.   Promovarea inovării în gestiunea deșeurilor

Semnatarii vor sprijini cercetarea și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru gestionarea deșeurilor la nivel local și reducerea poluării cu plastic. Aceasta ar putea include metode de monitorizare a poluării și strategii de gestionare a deșeurilor.

9.   Educația în școli și comunități

Semnatarii vor introduce programe educaționale în școli și comunități pentru a promova conștientizarea problemelor poluării cu plastic și pentru a educa tinerii și adulții cu privire la impactul negativ al plasticului asupra mediului.

10.   Monitorizarea continuă a calității apei

Semnatarii vor stabili un program de monitorizare continuă a calității apei și malurilor Dunării, cu date publice disponibile pentru cetățeni și cercetători. Aceasta va contribui la evaluarea eficacității măsurilor și la identificarea potențialelor probleme în timp util.

Această Rezoluție pentru protejarea Dunării împotriva poluării cu plastic reflectă angajamentul nostru ferm de a acționa în mod eficient și coordonat pentru conservarea și protejarea acestei resurse naturale de o importanță vitală. Prin implementarea acestor măsuri, dorim să garantăm că Dunărea rămâne un simbol de frumusețe și durabilitate, contribuind la bunăstarea noastră și a generațiilor viitoare. Aceasta este o misiune comună, care necesită implicarea și colaborarea tuturor instituțiilor, cetățenilor și organizațiilor din România.

Argument:

Dunărea traversează 1.075 de km pe teritoriul României (aprox. o treime din întregul fluviu),  trecând prin 12 județe, între localitățile Baziaș și Sulina. Totodată, formează graniță naturală cu Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Bazinul fluviului Dunărea este al doilea cel mai mare bazin hidrografic din Europa, cu o suprafață totală de 801.463 km². Este cel mai internațional bazin fluvial din lume, care curge pe teritoriul a 19 țări. Ecosistemele din Bazinul Dunării sunt foarte valoroase din punct de vedere ecologic, economic, istoric și social, dar sunt supuse unei presiuni tot mai mari. Agricultura, industriile și aglomerațiile urbane sunt principalele surse de poluare ale bazinului, iar calitatea apelor Dunării a scăzut constant în ultimele decenii. Bazinul fluviului Dunărea găzduiește 79 de milioane de oameni, din culturi și medii diferite, sectorul românesc fiind colectorul final, până la vărsarea în Marea Neagră, iar presiunea umană se resimte la nivelul ecosistemelor. Dunărea este cel mai important contribuitor la poluarea cu nutrienți a Mării Negre. O amenințare recentă pentru biodiversitatea acvatică și de uscat o reprezintă plasticul, atât cel de mari dimensiuni cât și cel descompus în particule de macro și microplastic.

Sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic. Particulele de macroplastic (cu dimensiuni cuprinse între 5 mm – 2,5 cm) se macină în timp sub influența materialelor organice din apă și se transformă în microplastic (cu dimensiuni mai mici de 5mm).

Plasticul nu dispare niciodată din ecosistemele acvatice, ci se descompune în particule microscopice. Acestea sunt ingerate de viețuitoarele acvatice, fiind confundate cu hrană.

Principala sursă de poluare cu plastic a apelor Dunării o constituie depozitele ilegale de deșeuri de pe uscat, atât cele din proximitatea localităților riverane, cât și cele din zone mai îndepărtate, prin viituri sau afluenți.

În contextul lipsei unor prevederi legale clare care să traseze limitele între responsabilitățile autorităților publice în ceea ce privește gospodărirea și salubrizarea apelor de suprafață, autoritățile competente în gestionarea deșeurilor din plastic și a salubrizării apelor de suprafață sunt autoritățile administrației publice locale (sau autoritățile administrației publice centrale, dacă respectivele suprafețe de apă se află în gestionarea/ proprietatea publică a acestora). (Potrivit OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și OUG 195/2005 privind protecția mediului)