„Reșița 250”: Proiect online dedicat istoriei și mediului înconjurător al municipiului de pe Bârzava. Etapa nr. 3. Un puzzle din cultura literar-artistică a Reșiței
Proiect în parteneriat:
Centrul Universitar UBB din Reșița
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin
Muzeul Cineastului Amator Reșița
Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin                                                            
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Revista „Reflex: Artă - Cultură - Civilizație“, Reșița
Sign in to Google to save your progress. Learn more
Email *
Set de întrebări nr. 1 / miercuri, 4 noiembrie 2020
1. Absolvent al Colegiului Național „Diaconovici - Tietz” de astăzi (Bastilia, cum a intrat în legendele Reșiței), tânărul poet debuta editorial, la opt ani distanță de debutul într-o cunoscută revistă literară. Volumul,  apreciat de cititori și critica literară, a și fost premiat în același an, poetul intrând binemeritat în elita scriitoricească de ieri și de azi. Deși după absolvirea facultății nu se mai întoarce la Reșița, atașamentul său față de locul natal se face resimțit în versurile sale, mai cu seamă în cele scrise în așa-numitul „grai reșițean”. Un idiom local, născut din „înfrățirea” de cuvinte, expresii și particularități sintactice aparținând a cel puțin patru din limbile materne ale comunităților etnice trăitoare în Reșița, cunoscut din ce în ce mai puțin astăzi și, parcă, meritând o elegie, precum poetul însuși o merită odată plecat dintre noi. Poetul se numește:
1 point
Clear selection
2. Când debuta (1947), abia ieșit din adolescență, poetul, originar din Reșița, părea să urmeaze un tipar literar frecvent întâlnit în poezia rusă din perioada interbelică. Talentat și tenace, absolvent al Universității din Cluj, apoi al Institutului „Maxim Gorki” din Moscova, este unul dintre cei care va așeza revista „Contemporanul” pe o direcție europeană în anii în care încă se mai practica la noi „proletcultismul”. Călător împătimit, este o bună bucată de timp redactor șef adjunct la revista „România pitorească”, ca, după 1990, să inițieze și conducă periodice dedicate ecologiei. Vorbim despre:
1 point
Clear selection
3. Poliglot, profesor respectat și iubit de generații întregi reșițene, debuta oarecum neașteptat, cu texte scrise în limba română, gândite ca epistole către concitadinii săi, spre a-i sensibiliza mai cu seamă la frumusețile peisajului montan din împrejurimi, dar și spre a le povesti întâmplări din viața orașului, cu personajele sale aparținând întregii palete sociale și profesionale dintre cele două războaie. Va fi, ulterior, publicând în limba germană, cel mai activ și important culegător de folclor din Banatul de munte - povestiri, legende, versuri create de oamenii locului în limbi diferite, dar cu aceeași sinceritate și pasiune pentru „vorba meșteșugită”. Autorul este Cetățean de Onoare al muncipiului Reșița. E vorba despre:
1 point
Clear selection
4.  Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o altă personalitate care a trăit și și-a desfășurat o mare parte din activitatea sa la Reșița, culegea și publica folclor, dovedind și prin această preocupare - pe lângă cele de istoric, traducător, cronicar literar, publicist  și scriitor - un spirit cu adevărat erudit, fapt, de altfel, recunoscut prin alegerea sa ca membru corespondent al Academiei Române. Sub semnătura sa apare și una dintre cărțile menționate mai jos:
1 point
Clear selection
5. Cenaclul literar din municipiul de la poalele Semenicului are, de acum, o istorie de peste 70 de ani, înființat fiind de „un mănunchi de oameni cu dragoste pentru scris”. La aproape două decenii de la înființare, apare și prima antologie (1967), urmată, printre altele, și de cea intitulată La cota fierbinte, Prinos, dedicată bicentenarului industriei reșițene. Din cel de-al 8-lea deceniu al secolului trecut, cenaclul editează o publicație periodică omonimă care, după primul an de apariție sub forma unui caiet șapirografiat, devine pentru aproape patru decenii o adevărată revistă literar-culturală, cea mai importantă dintre publicațiile de gen care apar în județ. Cenaclul și revista poartă numele:
1 point
Clear selection
Completând numele și adresa de email vă dați acordul pentru participarea la concursul de cultură generală ”Reșița 250”. Datele Dvs. personale și răspunsurile vor fi utilizate doar pentru evaluarea internă a răspunsurilor la întrebări și nu vor fi transmise terților.
Rugăm introduceți numele și prenumele Dvs: *
Submit
Clear form
Never submit passwords through Google Forms.
This content is neither created nor endorsed by Google.