Page 1 of 7

RESURSE UMANE

24 TRIBUNA ECONOMICÆ

Europa unitå va rezista dacå redevine socialå!

Accentuarea

diminuårii contextului

democratic în UE

ÎNTREBAREA care ne-o punem este

cât de departe se va ajunge cu aceste

proceduri post-democratice? Va fi po- sibil sæ se distrugæ autonomia parte- nerilor sociali în a gestiona salariile øi

acestea sæ fie impuse de la Bruxelles

prin constrângeri bugetare fæcute di- rect de acolo?

Tratatele europene a priori recu- nosc importanfla istoricæ a autonomiei

partenerilor sociali. Cu toate acestea

miøcærile recente ale guvernanflei eco- nomice europene øi în special acfliuni- le Troicii relative la reducerile de sala- rii øi la presiunile pentru competitivi- zarea salariilor, precum øi slæbirea sis- temelor de negociere a salariilor au dus

la subminarea semnificafliei istorice,

sociale øi culturale a acestei autonomii.

Legitimitatea partenerilor sociali,

care nu mai sunt considerafli de cætre

lucrætori ca actori autonomi, ci mai de- grabæ ca instrumente ale executivului

de la Bruxelles a avut mult de suferit.

Aceasta este prima tendinflæ, spre

structuri post-democratice (nerepre- zentative).

A doua tendinflæ este deconstrucflia

în curs de desfæøurare a Europei so- ciale. Foaia de parcurs promisæ pen- tru Europa socialæ cerutæ de Consiliul

European din decembrie 2012 nu a fost

livratæ de cætre Comisia Europeanæ.

Politicile sociale nu sunt pe ordinea

de zi a Comisiei de profil. În schimb,

Olli Rehn a recomandat o politicæ de

10 % reduceri salariale cu 10% pentru

Spania (a se vedea Ronald Janssen).

Reducerea salariilor este un element

central al politicii de austeritate în curs

de desfæøurare.

Sfatul lui Rehn ar putea arunca

Spania øi alte flæri mai mult în crizæ.

Ideea din spatele acestui tip de pro- puneri este continuarea politicilor de

austeritate, care cuprind agenda de

reforme structurale øi devalorizare a

salariilor.

O hartæ europeanæ a salariilor aratæ

cæ, în majoritatea flærilor în care ocu- parea forflei de muncæ este în scædere,

salariile sunt în scædere, de asemenea.

D OMINAREA Europei de guvernanfla economicæ a creat premisa

discutærii oportunitæflii menflinerii Statului Social øi a Modelului

Social European în virtutea conceptului de responsabilitate socialæ a patro- nilor. Treptat s-a renunflat la însuøi caracterul social al statului, fapt ce a deter- minat apariflia unor fenomene sociale critice în majoritatea flærilor membre.

Dacæ Modelul Social era de fapt un mix de politici ale statului menite sæ

diminueze cât mai mult inegalitæflile din societate în scopul realizærii coe- ziunii sociale øi implicit a pæcii sociale, dispariflia acestor mæsuri prezente în

Europa ultimei jumætæfli de secol øi care constituiau valorile øi mândria

vechiului continent a împins societatea în zona sælbaticæ a pieflelor øi mari- lor corporaflii care fac jocul øi aranjeazæ actorii pe tabla de øah.

Numærul pionilor a crescut nu doar pe fundalul pierderii unor drepturi

sociale, dar øi pe fondul slæbirii mediului democratic.

Opinii

Grupul Prospectiv exploreazæ øi ex- tinde limitele discursive din spafliul româ- nesc pentru a ridica gândul la nivelul po- tenflialului øi fapta la nivelul aøteptærilor. Convingerea noastræ este cæ mai binele

românesc se va putea aøeza numai pe un

discurs extins natural atât prin racordarea la

tematici de circulaflie largæ, cât øi prin recon- siderarea elementelor specifice, mai ales cu

mijloacele acceptate modelelor. Speranfla noastræ este cæ Grupul Prospectiv

va deveni acel pol de agregare pentru temerarii ideilor ce gândesc româneøte.

Page 2 of 7

RESURSE UMANE

NUMÆRUL 48 ■ MIERCURI 27 NOIEMBRIE 2013 25

Harta prezintæ eøecul politicilor de

tæieri salariale de fapt.

O a treia tendinflæ este politica mai

mult sau mai puflin standard de sal- vare repetatæ øi regulatæ a bæncilor

comerciale. Sumele acordate acestora

depæøesc cu mult în cuantum sumele

acordate vreodatæ ca ajutor de stat sau

de ajutorare a vreunui sector economic.

Este politica de salvare a bæncilor

oare o politicæ permanentæ? De ceva

timp, s-a dovedit cæ politica de salvare

a bæncilor nu a ajutat pentru a pune ca- pæt crizei; este aceasta, prin urmare, o

parte a unui nou mecanism de ajustare?

Discufliile pentru al treilea øi al pa- trulea plan de salvare pentru Grecia

au început în perioada premergætoare

alegerilor generale germane. Planuri- le de salvare nu au în vedere salvarea

modelului social european, ci decon- strucflia acestuia. Ce a reuøit într-ade- vær aceastæ politicæ este performanfla

de a avea acum 26,5 milioane de oa- meni færæ un loc de muncæ în Europa.

A patra tendinflæ este decalajul tot

mai mare între centrul european øi

periferia europeanæ. În cazul în care,

înainte de izbucnirea crizei financiare,

cineva ar fi prezis øomaj în rândul

tinerilor de peste 50 %, (nu undeva în

Africa, dar în principalele statele mem- bre ale UE), ar fi fost hilar.

Acum, jumætate dintre tinerii din

Grecia sau Spania nu pot gæsi un loc

de muncæ øi expresia amaræ a acesto- ra, aceea a unei generaflii pierdute este

pe cale sæ se materializeze: nu avefli

nicio øansæ dacæ nu suntefli unul din- tre fericiflii puflini care vorbesc limba

englezæ sau germanæ øi pot emigra!

Problematica aceasta nu e deloc

simplæ, teme precum distribuflia euro- peanæ a muncii, productivitatea diferi- tæ la nivel de flaræ dau o complexitate

deosebitæ problemei care ar trebui sæ

apeleze spre rezolvare la un mecanism

compensator.

Pentru aceasta este nevoie de cri- terii de armonizare pentru ca øi flærile

periferice sæ fie sustenabile ocupaflio- nal. Mai ales este nevoie de un nou

pact de coeziune socialæ.

Ajutorul de stat pentru institufliile

financiare pe de o parte øi mæsurile de

austeritate adresate salariilor din în- treaga Europæ pe de altæ parte – sunt

douæ fefle ale aceleiaøi monede? O re- evaluare elementaræ permanentæ a sec- torului financiar øi a unei politici in- terne de devalorizare a salariilor merg

mânæ în mânæ ca douæ medicamente

ineficiente?

Deoarece criza a început acum cinci

ani, contribuflia sectorului financiar ca

deschizætor al cæii de ieøire din crizæ a

fost mai mult decât limitatæ, iar taxa pe

tranzacfliile financiare nu a fost încæ

aplicatæ. Poverile crizei sunt în conti- nuare transferate pe umerii contribua- bililor øi lucrætorilor iar clasa de mij- loc, în special, este supusæ la regimuri

de austeritate, în unele flæri mai mult

decât în altele atingând starea de pre- caritate, adicæ de incertitudine maxi- mæ a viitorului pe toate planurile.

E sigur cæ o redistribuire a venituri- lor prin taxare diferenfliatæ nu ar fi su- ficientæ sæ mulflumeascæ pe cei foarte

særaci, mæsura ar fi însa un prim pas

spre atingerea unei echitæfli necesare

societæflii.

Trecerea la un regim de politicæ

post-democraticæ a fost însoflitæ de ser- vicii pro-europene de bazæ din partea

principalilor actori, Comisia, Consiliul

øi Parlamentul. În cazul acesta care

sunt alternativele? Nu este oare evident

ca soluflia politicæ a problemei trebuie

sæ fie diferitæ decât cea de dreapta, existentæ?

În Europa, partidele social-demo- crate au pierdut puterea în mod regu- lat în ultimii 5 ani. Stânga prezintæ pe

bunæ dreptate o mulflime de întrebæri

critice, dar ræspunsul sæu la crizæ nu a

fost foarte consistent: se poate baza

pe un set de instrumente ale keyne- sianismului în raport cu austeritatea,

dar este încæ evaziv.

Nu e de mirare cæ partidele social- democrate cu o poziflie ambiguæ ma- croeconomicæ nu sunt foarte vizibile

pe câmpul de luptæ ideologicæ împo- triva austeritæflii. Unii suspecteazæ cæ

mainstreamul social-democrat susfline

implicit austeritatea (vezi intenflia SPD- ului german de a forma Marea Coali- flie cu populærii).

Dacæ nu, nu este prea târziu sæ pro- clame cu voce tare înainte de alegerile

europene care este calea de stânga de

a ieøi din crizæ, cæ ea este diferitæ, cæ

existæ o mulflime de posibilitæfli pen- tru o soluflie fiscalæ responsabilæ, pen- tru justiflie socialæ, pentru o schimba- re de curs în Europa.

Nu este prea târziu sæ declare pu- blic cæ nu toate deciziile luate de o gu- vernanflæ economicæ post-democrati- cæ au fost adecvate øi cæ procedura va

trebui sæ fie revizuitæ. Cu toate aces- tea, modul de a învinge politic al stân- gii este deocamdatæ pavat cu tæcere în

problemele cruciale.

Jürgen Habermas numeøte Exeku- tivföderalismus sistemul european,

un federalism cu puteri executive prea

puternice. Nu ale Comisiei, care a pier- dut puterea în raport cu Parlamentul

European la ultima modificare a tra- tatului øi øi-a pierdut puterea în fafla

Consiliului încæ de la începutul crizei,

dar øi-a crescut competenflele execu- tive relative la partenerii sociali øi par- lamentele naflionale øi regionale.

Aceastæ nouæ schimbare de putere

s-a întâmplat færæ ca publicul larg sæ

fie conøtient de ea. Comisia este pær- tinitoare în favoarea austeritæflii salarii- lor, a disparitæflii extreme în distribu- flia veniturilor øi considerærii averilor.

Comisia nu monitorizeazæ aceastæ dis- tribuflie inegalæ (cum ar trebui ea sa

ABONA}I-V~

DIRECT LA REDAC}IE!

AVANTAJE IMPORTANTE!

Informaflii suplimentare la

tel.: 021.312.76.37

fax: 021.316.79.37

IMPORTANT!

Oare chiar existæ un trend de

apropiere a ideologiilor de centru

dreapta øi stânga in UE? Oare nu

existæ tendinfla de dispariflie a a- cestora øi pasarea responsabilitæfli- lor de guvernare institufliilor eu- ropene din motive pragmatice?