1. Asa cum tot mai multe guverne incep sa inteleaga, criminalizarea consumului de stupefiante nu numai ca este injustificabila moral, este o ingerinta de nepermis in viata privata si costa o gramada de bani, dar pare sa aiba, intocmai prohibitiei alcoolului, un efect de stimulare a cererii. Argumentez ca decriminalizarea consumului personal combinata cu mentinerea ilegalitatii traficarii, dupa modelul portughez, permite tratarea dependentilor, reducerea consumului, reducerea infectiilor cu SIDA, hepatita etc si scaderea generala a costurilor suportate de societate.

2. Cata vreme consumul de stupefiante comporta riscul incarcerarii, dependentii de ele vor continua sa aiba dificultati in a-si hrani adictia iar ”saltul etic” necesar comiterii crimelor este mult mai mic, dat fiind ca deja ei se afla in afara legii. In cazul in care ajung sa se imbolnaveasca (HIV, Hepatita B si C) si se intampla sa aiba “legaturi sociale” cum ar fi o familie, ajung sa-i infecteze si pe altii cu bolile lor, daca nu cumva cu adictia in sine, cum s-a intamplat cu familia care a fost prezentata in show-ul Oprah.

3. Ca interdictia legala nu elimina consumul de droguri este atat de evident incat nu merita discutat. Se pare insa ca acest consum este chiar stimulat de astfel de legi, percepute de tineri ca incorecte si asimilate cu un concept de autoritate impotriva caruia trebuie luptat. Ori tinerii sunt cel mai relevant segment demografic intrucat cu cat dependenta este deprinsa mai devreme, cu atat este mai dificil de “vindecat” si cu atat impactul negativ asupra societatii este mai mare. Unii psihologi considera ca “razboiul impotriva drogurilor” este de fapt o extensie a puritanismului, venita din acceasi sursa ca si interdictiile bisericoase impotriva sexului sau placerii.

4. Exemplul american in ce priveste lupta impotriva consumului de droguri este extrem de relevant. Statele Unite au pornit de la un regim legislativ foarte liberal in sensul clasic (deci aproape libertarian). In timp, pe masura ce oamenii au devenit tot mai subjugati de propriul stat si implicit mai nefericiti, nevoia de decuplare de la realitate a crescut si, sub diverse pretexte, consumul de droguri a trebuit sa fie “controlat” crescand aceasta nevoie intr-un positive feedback loop. Un alt aspect care reiese plenar din experienta cu “prohibitia” este aparitia crimei organizate, impreuna cu violenta si coruptia fortelor de ordine inerente. In fata unei anarhii crescande, Presedintele Mexicului a pornit o dezbatere nationala pe tema decriminalizarii consumului de droguri si incetarii “razboiului impotriva drogurilor” (wod).

5. Din fericire wod, aceasta uriasa gugumanie, este din ce in ce mai subreda, pe masura ce datele privitoare la costul uman si costul ecologic al “razboiului drogurilor” ajung in atentia opiniei publice. In conditiile in care consumul de droguri atinsese cote mult mai mari decat in tarile vecine, Portugalia l-a decriminalizat in 2001. Rezultatul este universal considerat un succes. Numarul mortilor din pricina supradozelor a scazut de la 400 la 290 anual, cazurile de HIV datorate siringilor murdare au scazut de la 1400 in 2000 la 400 in 2006. Uzul drogurilor ilegale in clasele VII - IX a scazut de la 14.1% la 10.6%, iar la cei de 16-18 ani de la 2.5% la 1.8%. In loc sa fie trimisi in puscarie (unde consumul de droguri creste), dependentii sunt trimisi in centre de tratament. Contrar zvonurilor FUD, Portugalia nu a devenit o Mecca a dependentilor. Traficantii de droguri sunt adusi in continuare in fata justitiei si de obicei ajung la zdup. Spania si Italia cat si alte tari au urmat exemplul portughez. Este important de subliniat ca drogurile raman in continuare ilegale si sunt confiscate, dar uzul sau abuzul lor nu rezulta in puscarie sau dosar penal.

6. USA, care este principalul sustinator al wod si care are un urias segment de populatie in inchisori pentru consum de droguri din pricina unor legi foarte aspre, continua sa aiba cel mai mare procent de uz al cocainei si marijuanei in lume. USA are 5% din populatia globala dar 25% din populatia incarcerata.

7. De atunci, mai multe tari au adoptat Declaratia de la Vienna in 2010, care cere UN sa adopte decriminalizarea, Toronto a devenit primul oras care sa adopte oficial aceasta declaratie iar in Noiembrie, California va vota Proposition 19, care implementeaza decriminalizarea consumului de droguri.