1. Asa cum tot mai multe guverne incep sa inteleaga, criminalizarea consumului de stupefiante nu numai ca este injustificabila moral, este o ingerinta de nepermis in viata privata si costa o gramada de bani, dar pare sa aiba, intocmai prohibitiei alcoolului, un efect de stimulare a cererii. Argumentez ca decriminalizarea consumului personal combinata cu mentinerea ilegalitatii traficarii, dupa modelul portughez, permite tratarea dependentilor, reducerea consumului, reducerea infectiilor cu SIDA, hepatita etc si scaderea generala a costurilor suportate de societate.
1. Criminalizarea, ca si decriminalizarea sunt bazate pe initiative legale care deriva din propuneri ale unor grupuri de experti. A sustine ca aceste legi , bune sau rele , sunt ingerinte de nepermis in viata privata este ca si cum ai spune ca limitarea vitezei pe autostrada sau zone de 30km/h in dreptul scolilor sunt ingerinte in dreptul tau de a conduce cu viteza cu care iti permite masina. Desi modelul portugez este citat in majoritatea cercurilor libertariene, si asta datorita unui raport publicat de Cato Institute in Aprilie 2009, sunt inca multe voci care spun ca este prea devreme sa se traga niste concluzii din ‘’modelul portughez’’. Si asta pentru ca, din pacate, raportul pune emphasa numai pe latura pozitiva a decriminalizarii si nu ia in considerare cadrul general de ciclicitate al consumului de droguri in Portugalia. Pentru a fi relevant, acest model trebuie testat inca 10-15 ani. In plus, ma asteptam ca discutia sa se focuseze in principal pe decriminalizare in Canada.
2. Cata vreme consumul de stupefiante comporta riscul incarcerarii, dependentii de ele vor continua sa aiba dificultati in a-si hrani adictia iar ”saltul etic” necesar comiterii crimelor este mult mai mic, dat fiind ca deja ei se afla in afara legii. In cazul in care ajung sa se imbolnaveasca (HIV, Hepatita B si C) si se intampla sa aiba “legaturi sociale” cum ar fi o familie, ajung sa-i infecteze si pe altii cu bolile lor, daca nu cumva cu adictia in sine, cum s-a intamplat cu familia care a fost prezentata in show-ul Oprah.
2. A. Nu cred ca ar trebui sa sprijinim decriminalizarea oricarui fapt pedepsit de lege numai si numai pentru ca exista o categorie minoritara de oameni care déjà sunt in ilegalitate.
B. Nu am urmarit show-ul lui Oprah si asta pentru ca nu cred deloc in modul ei de prezentare a lucrurilor si a faptelor de viata. Nu cred ca modelul unei familii prezentate la un show 100% comercial este reprezentativ pentru societate. In plus, ma asteptam ca discutia sa se focuseze in principal pe decriminalizare in Canada. Sunt de acord cu tine ca a trai in proximintate fizica mareste riscul de infectie cu HIV sau alte boli cu transmitere prin seringi infectate. BTW, hepatita B se poate transmite, la specia umana si prin alte cai (breastfeeding, de exemplu).
3. Ca interdictia legala nu elimina consumul de droguri este atat de evident incat nu merita discutat. Se pare insa ca acest consum este chiar stimulat de astfel de legi, percepute de tineri ca incorecte si asimilate cu un concept de autoritate impotriva caruia trebuie luptat. Ori tinerii sunt cel mai relevant segment demografic intrucat cu cat dependenta este deprinsa mai devreme, cu atat este mai dificil de “vindecat” si cu atat impactul negativ asupra societatii este mai mare. Unii psihologi considera ca “razboiul impotriva drogurilor” este de fapt o extensie a puritanismului, venita din acceasi sursa ca si interdictiile bisericoase impotriva sexului sau placerii.
3. As dori sa vad un studiu care sa sutina afirmatiile tale. Sunt de acord ca multi tineri sunt tentati sa consume droguri numai si numai pentru ca este ilegal. Cu toate astea, a sustine ca legea in sine stimuleaza consumul este ca si cum ai sustine ca existentza Registrului Canadian de Arme de Foc (Registre canadien des armes à feu) ar fi stimulat masacrul de la colegiul Dawson. Nu cred ca “razboiul impotriva drogurilor” a fost creat din puritanism. Razboiul impotriva drogurlior este un termen inventat in America. RID a fost creat ca un raspuns militar si al serviciilor de informatii la situatia din America Centrala si din Asia Centrala unde inegalitatile sociale si coruptia intensa au permis aparitia unei clase de oameni a caror supravietuire este data de agricultura care sustine industria drogurilor. Materia prima (opiu, frunze de coca) in cantitate excendentara a permis crearea unui adevarat boom un productia si apoi exportul de droguri din aceste zone. USA sunt targetul nr 1 datorita puterii lor de cumparare.
4. Exemplul american in ce priveste lupta impotriva consumului de droguri este extrem de relevant. Statele Unite au pornit de la un regim legislativ foarte liberal in sensul clasic (deci aproape libertarian). In timp, pe masura ce oamenii au devenit tot mai subjugati de propriul stat si implicit mai nefericiti, nevoia de decuplare de la realitatea a crescut si, sub diverse pretexte, consumul de droguri a trebuit sa fie “controlat” crescand aceasta nevoie intr-un positive feedback loop. Un alt aspect care reiese plenar din experienta cu “prohibitia” este aparitia crimei organizate, impreuna cu violenta si coruptia fortelor de ordine inerente. In fata unei anarhii crescande, Presedintele Mexicului a pornit o dezbatere nationala pe tema decriminalizarii consumului de droguri si incetarii “razboiului impotriva drogurilor” (wod).
4. Un argument foarte des intalnit la cei care sustin decriminalizarea drogurilor este situatia din America pre si post prohibitia alcoolului in 1933. In publicatiile americane se intampla foarte frecvent ca drogurile si acoolul sa fie asociate si sa se faca paralelisme intre consumul si abuzul acestor doua clase de substante, cateodata amestecate si cu consumul de tabac. Diferentele dintre efectele alcoolului si ale substantele psichotrope asupra corpului in general si a trunchiului cerebral in special, sunt enorme si asta o poate spune orice medic. Psihologii si specialistii in stiinte sociale NU fac diferenta si trateaza aceste doua probleme ca fiind una singura. In fapt singurul lucru care este comun tuturor addictiilor dpdv bio-medical este o posibila predispozitie genetica care sta la baza tuturor tipurilor de adictie posibile.
5. Din fericire wod, aceasta uriasa gugumanie, este din ce in ce mai subreda, pe masura ce datele privitoare la costul uman si costul ecologic al “razboiului drogurilor” ajung in atentia opiniei publice. In conditiile in care consumul de droguri atinsese cote mult mai mari decat in tarile vecine, Portugalia l-a decriminalizat in 2001. Rezultatul este universal considerat un succes. Numarul mortilor din pricina supradozelor a scazut de la 400 la 290 anual, cazurile de HIV datorate siringilor murdare au scazut de la 1400 in 2000 la 400 in 2006. Uzul drogurilor ilegale in clasele VII - IX a scazut de la 14.1% la 10.6%, iar la cei de 16-18 ani de la 2.5% la 1.8%. In loc sa fie trimisi in puscarie (unde consumul de droguri creste), dependentii sunt trimisi in centre de tratament. Contrar zvonurilor FUD, Portugalia nu a devenit o Mecca a dependentilor. Traficantii de droguri sunt adusi in continuare in fata justitiei si de obicei ajung la zdup. Spania si Italia cat si alte tari au urmat exemplul portughez. Este important de subliniat ca drogurile raman in continuare ilegale si sunt confiscate, dar uzul sau abuzul lor nu rezulta in puscarie sau dosar penal.
5. Inca o data, in opinia mea, toate cifrele referitoare la situatia din Portugalia sunt analizate mult oprea devreme. Portugalia a fost si ramane tara din UE cu cea mai mare probleme de droguri. In plus situatia din Portugalia (tara unde Biserica Catolica are inca o influenta mare in politica) nu poate fi extrapolata nici Uniunii Europene nici (cu atat mai mult USA) si nici Canadei. Ciclicitatea consunului de droguri in Portugalia este binecunoscuta. Traficul de droguri in 2005, de exemplu, la 4 ani de la decriminalizare era neschimbat, ba chiar usor a crescut. Problema drogurilor NU s-a rezolvat in Portugalia odata cu decriminalizarea si nici nu va fi rezolvata. In schimb toate programele de reabilitare vor costa din ce in ce mai multi bani.
6. USA, care este principalul sustinator al wod si care are un urias segment de populatie in inchisori pentru consum de droguri din pricina unor legi foarte aspre, continua sa aiba cel mai mare procent de uz al cocainei si marijuanei in lume. USA are 5% din populatia globala dar 25% din populatia incarcerata.
6. USA reprezinta cea mai mare piata de desfacere incepand de la orice idiot care cultiva pot in mijlcoul lanului de porumb la St-Jean sur Richelieu in Quebec si terminand cu amaratii aia de tarani afgani care cultiva mac pentru ca opiul vandut de talibani ( care le mai si baga in cap ca e bine pentru Allah, caci ajuta la distrugerea societatii vestice) aduce bani frumosi. Daca acelor tarani li s-ar da posibilitatea sa castige aceeasi bani cultivand porumb , de exemplu , problema ar fi déjà mult simplificata.
7. De atunci, mai multe tari au adoptat Declaratia de la Vienna in 2010, care cere UN sa adopte decriminalizarea, Toronto a devenit primul oras care sa adopte oficial aceasta declaratie iar in Noiembrie, California va vota Proposition 19, care implementeaza decriminalizarea consumului de droguri.
7. Declaratia de la Vienna, semnata de oameni si grupuri care se grabesc sa declare esecul razboiului impotriva drogurilor prezinta decriminalizarea ca singura solutie impotriva SIDA . De altfel aceasta declaratie a fost emisa in cadrul unui congress international care studia SIDA. Autorii citeaza satele din Europa de Est si Asia care sunt cunsocute pentru politicile punitive iompotriva consumui (Romania ?) ca fiind zone de esec ale modelului punitiv-crinninalizare. Desigur, au uitat sa mentioneze coruptia politiei si cimatul soci-economic din aceste tari.
Sources
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Arguments_for_and_against_drug_prohibition
2. http://www.cato.org/pubs/wtpapers/greenwald_whitepaper.pdf
3. http://www.rcmp-grc.gc.ca/cfp-pcaf/reg-enr/tool-utile-fra.htm
4. http://www.justice.gov/ndic/pubs31/31379/index.htm
5. http://www.medscape.com/viewarticle/725847
7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2847696/?tool=pubmed
8. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20113871
9. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19800387
10. http://en.wikipedia.org/wiki/Prohibition_(drugs)
11. http://www.drugwatch.org/Against%20Legalization%20of%20Drugs.htm
12. http://www.idpc.net/php-bin/documents/BFDPP_BP_14_EffectsOfDecriminalisation_EN.pdf.pdf
13. http://www.justice.gov/dea/demand/speakout/index.html