EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALUREAT
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice în ochii poporului sovietic, acesta autoprezentându-se drept moștenitor al lui Lenin, fondatorul unei economii moderne, nimicitor al dușmanilor interni ai patriei, luptătorul ce a condus națiunea la victorie asupra fascismului și liderul ce și-a îndrumat biruitor țara prin era nucleară. Totuși, la doar trei ani după moarte, reputația [...] lui Stalin a început să fie distrusă. Succesorul lui, Hrușciov, [...] a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui Stalin o întreagă listă de crime. Acuzația principală adusă de Hrușciov a fost că Stalin s-a abătut de la calea adevăratului marxism-leninism creându-și propriul «cult al personalității». [...] În «raportul secret», citit în februarie 1956 la al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, Hrușciov a urmărit cariera lui Stalin începând cu anii ʼ30 expunând în detaliu greșelile și crimele comise de acesta împotriva partidului. Stalin se făcuse vinovat de abuz flagrant de putere. Era personal vinovat de epurări «acele arestări în masă care au făcut un rău imens URSS [...] și cauzei socialismului»‟.
(M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964)
B. „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. Parlamentul era în totalitate sub controlul său – el încetase să mai fie un forum pentru dezbatere și devenise un simplu amfiteatru în care deciziile lui puteau fi aplaudate [...]. O opoziție politică organizată nu exista [...]. Desigur că, teoretic, regele putea să-l demită pe Mussolini, dar [...] Victor Emmanuel nu era pregătit să-l înfrunte pe primul său ministru. Mai mult, câtă vreme Mussolini îi inspira regelui o teamă respectuoasă, nu avea motive să-l îngrijoreze forțele armate legate de rege prin jurământul de credință.
Având astfel poziția asigurată, Mussolini a pornit să-și creeze statul fascist. Acest stat trebuia să fie o dictatură personală, deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui putere. [...] El a încurajat un cult al personalității care îi scotea în evidență geniul, puterea și faptul că era de neînlocuit ca lider al națiunii. [...] Goana după puterea personală a fost mai mare decât dorința de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. Ca urmare, politica lui i-a dezamăgit pe mulți din Partidul Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul va controla toate instituțiile guvernamentale.‟
(M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Mussolini. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un lider politic la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că liderul politic urmărește să își instaureze o dictatură personală. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în Europa, în secolul al XX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o constantă în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România în ultimele două decenii ale secolului al XX lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Pe fondul crizei Imperiului Otoman, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, s-a încumetat să adere la Liga Sfântă [...]. La alianță au mai aderat Spania, Veneția, Statul Papal (inițiatorul formal al tuturor alianțelor creștine), ducatele Mantova, Toscana și Ferrara, precum și Transilvania, Țara Românească și Moldova. [...] În august 1594, răspundea și Moldova chemărilor occidentale [...]. Mihai Viteazul își oferă și el serviciile de partea Ligii Sfinte [...] și încearcă să-și coordoneze acțiunile cu cele ale Transilvaniei și Moldovei. [...]
Domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, nu era dispus la prea multe compromisuri, deși în 1595 boierii săi au semnat la Alba Iulia un Tratat [...]. Prin Tratat, [...] taxele locuitorilor Țării Românești și veniturile voievodului acesteia urmau să fie fixate de către dieta Transilvaniei. Mihai Viteazul nu mai avea practic autoritate asupra propriilor boieri, nu-i mai putea condamna la moarte fără aprobarea lui Sigismund [Báthory] și nu putea încheia niciun tratat internațional fără învoirea acestuia. [...] Aplicarea acestui acord s-a făcut însă, până la urmă, în termenii voiți și impuși de Mihai Viteazul [...]. În plus, o clauză [...] a Tratatului de la Alba Iulia este în favoarea Țării Românești, în sensul că Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei era reașezată oficial sub jurisdicția Mitropoliei Țării Românești [...]. În 1596, domnul de la București obținea aprobarea de a întemeia pe dealul de lângă cetatea Albei [...] o mănăstire ortodoxă românească, cu călugări din Țara Românească și Moldova. Ea va deveni sediul scaunului mitropolitan al Transilvaniei.
În prim plan se afla însă pericolul otoman [...]. Cu ajutoare din Transilvania și Moldova, dar mai ales cu propriile forțe din țară și cu mercenari din Balcani [...], Mihai Viteazul avea să obțină victorii strălucite împotriva turcilor, atât la nord cât și la sud de Dunăre. Oștile ardelene [...] sunt menționate în surse, alături de cele ale domnului român, în luptele cu turcii din anii 1594-1595. Prin victoriile obținute, Mihai Viteazul a ferit Țara Românească de perspectiva ocupării ei de către Imperiul Otoman [...]."
(I. A. Pop, T. Nägler, M. András, Istoria Transilvaniei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul medieval din interiorul arcului carpatic, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi domnul Țării Românești la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi luptele desfășurate cu turcii la sfârșitul secolului al XVI lea și o caracteristică acestora, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile cu Liga Sfântă, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV lea, prin acțiuni militare. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:
- menționarea unui proiect politic care a contribuit realizarea statului român modern în a prima jumătate a secolului al XIX lea
- precizarea unui eveniment istoric internațional care a favorizat realizarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea
- prezentarea a două fapte istorice care au contribuit la formarea/consolidarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea
-precizarea unei constante în politica externă a României în a doua jumătate a secolului al XIX lea
- formularea unui punct de vedere referitor la importanța uni eveniment internațional la care a participat România în prima jumătatea a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările. • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru Uniunea Sovietică . Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
2. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Mussolini a pornit să-și creeze statul fascist sau Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei sau Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns : sursa A, Stalin, sursa B, Mussolini
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice în ochii poporului sovietic, și efect: acesta autoprezentându-se drept moștenitor al lui Lenin, fondatorul unei economii moderne, nimicitor al dușmanilor interni ai patriei, luptătorul ce a condus națiunea la victorie asupra fascismului și liderul ce și-a îndrumat biruitor țara prin era nucleară SAU cauză: , reputația [...] lui Stalin a început să fie distrusă. și efect Succesorul lui, Hrușciov, [...] a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui Stalin o întreagă listă de crime
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două două practici politice democratice utilizate în Europa, în secolul al XX-lea. (1px2=2p) Exemple:drepturi si libertati cetatenesti, separarea puterilor in stat, pluralism, resposabilitate ministerială, etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune(2px2=4p)
4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România în ultimele două decenii ale secolului al XX lea Exemple: vizează inlăturarea regimului comunist, revenirea la de mocrație, adoptarea Constituției din 1866 etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: luptele cu turcii din anii 1594-1595
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici acestora dată Exemple: Prin victoriile obținute, Mihai Viteazul a ferit Țara Românească de perspectiva ocupării ei de către Imperiul Otoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la Mitropolia Ortodoxă (3px2=6p) Exemple Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei era reașezată oficial sub jurisdicția Mitropoliei Țării Românești [...]. În 1596, domnul de la București obținea aprobarea de a întemeia pe dealul de lângă cetatea Albei [...] o mănăstire ortodoxă românească, cu călugări din Țara Românească și Moldova. Ea va deveni sediul scaunului mitropolitan al Transilvaniei. etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la referitor la conflictele cu Liga Sfântă, câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat(3px2=6p) Exemple: Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, s-a încumetat să adere la Liga Sfântă [...]. La alianță au mai aderat Spania, Veneția, Statul Papal (inițiatorul formal al tuturor alianțelor creștine), ducatele Mantova, Toscana și Ferrara, precum și Transilvania, Țara Românească și Moldova. [...] În august 1594, răspundea și Moldova chemărilor occidentale [...]. Mihai Viteazul își oferă și el serviciile de partea Ligii Sfinte [...] și încearcă să-și coordoneze acțiunile cu cele ale Transilvaniei și Moldovei etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Cruciada de la Belgrad, lupta de la Vaslui, lupta de la Războieni, lupta de la Codrii Cosminului, etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 3 puncte pentru menționarea unui proiect politic care a contribuit realizarea statului român modern în a prima jumătate a secolului al XIX lea exemplu: Act de Unire și independența, Proclamația de la Islaz, Prințipurile noastre pentru reformarea patriei, Dorințele partidei naționale în Moldova
- 3 puncte pentru precizarea unui eveniment istoric internațional care a favorizat realizarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea exemplu Războiul Crimeii sau Convenția de la Paris
3 puncte pentru prezentarea unui eveniment istoric internațional care a favorizat realizarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la Războiul Crimeii spre exemplu a contribuit transformarea Principatelor în subiect de dezbatere internațională
- câte 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric prezentarea a două fapte istorice care au contribuit la formarea/consolidarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea (de exemplu: dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, reformele lui Cuza, adoptarea Constituției din 1866, etc.) (2px2=4p)
- câte 3 puncte pentru prezentarea oricărui fapt istoric prezentarea a două fapte istorice care au contribuit la formarea/consolidarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX lea (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de formularea unui punct de vedere referitor la importanța uni eveniment internațional la care a participat România în prima jumătatea a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. de exemplu: participarea la primul război mondial 1916-1918. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (açadar, astfel etc.)
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu