amăgi, amăgire, amăgitor From Vulgar Latin *ammagīre from *magīre, *magāre, from Ancient Greek μαγεύω (mageúō, “cast a spell; bewitch”), from μάγος (mágos, “magical”); cf. also Latin magus | magie, magic, mag < FR. < LAT. magis, mageia < μαγεία |
apuca < Latin occupāre possibly impacted by | ocupa |
ascuns | abscons |
aspru, asprime | asperitate |
osie < from Old Church Slavonic ось (osĭ), from Proto-Slavic *osь (“axle”) < Proto-Balto-Slavic *aśís < Proto-Indo-European *h₂eḱs-. | ax, axă < lat. axis < Proto-Italic *aksis < PIE *h₂eḱs-i-s < *h₂eḱs- (“axis, axle”) |
blestem | blasfemie |
vezică | |
bătaie | bătălie – < neogr. μπατάλια (batália) < ital. battaglia < lat. battualia |
biserică | bazilică |
botez, botezat, botezător Vulgar Latin baptidiāre, from Ecclesiastical Latin, Late Latin baptīzāre, present active infinitive of baptīzō, from Ancient Greek βαπτῑ́ζω (baptī́zō, “immerse, baptize”). | baptist, baptismal, baptisteriu |
buric | ombilic |
care < Latin quālis, quālem. Compare Italian quale | calitate |
carte Latin charta, possibly through a hypothetical earlier Romanian intermediate form *cartă, and created from its plural (thus deriving its meaning from "many papers"). Ultimately from Ancient Greek χάρτης (khártēs). Doublet of cartă, a borrowing, as well as hartă, from Greek, and hârtie, from Greek and South Slavic. hârtie hartă | cartă |
carne, cărnos, cârnat | carnal, carnivor, carnație |
călcâi | calcaneu |
cămară (Gr. mod. Kamàra, lat. Camera) | cameră (ital.) |
căuta, căta cf. arom, caftu, cãftari, span.+port. catar, venet. catar | capta |
cât, câtime | cuantă, cantitate |
cărindar (= ianuarie) | calendar |
câine, câinos | canin |
chiar | clar |
columnă | coloană (sec. 18) |
cumineca | comunica |
cumpăra | compara |
cumplit < arh. a cumpli („a ucide, a muri”) < *complēscō, complīre < compleō, complēre. | complet < fr. complet < completus, Perfect passive participle of compleō |
dată (o dată, de data asta), îndată, dat, a da < lat. data, datus | dată (calendaristică) > fr. date < latinism datus (1281 Empr. au lat. médiév. data (littera, charta), premiers mots de la formule indiquant la date où un acte a été rédigé.) date - în sens de informații calc după franceză (données) sau italiană (dati) reda – calc reformat după fr. rédonner. |
despuia, despuiat | spolia, spoliat |
drept < arh. derept < lat vulg. derectus < directus, | direct |
dezrădăcina, rădăcină | eradica, radical etc |
chit < fr. quitte < quiētus | |
îndura (a suferi, dar și a suporta, rezista, răbda, de unde îndurare=răbdare, bunăvoință) < Lat. indūrāre (a dura=a zidi < Lat. dolāre, present active infinitive of dolō.) | dur, durabil, durabilitate < Fr. dur a dura (în timp) < Fr. durer |
întâi, întâietate < întâniu (arh., reg.), < Vulgar Latin *antaneus, metathesis of Latin *anteanus (cf. French French ancien), < ante sau: < *antevenium, from anteveniō < ante- + veniō | ante-, anterior, anterioritate |
femeie <familia (“family”). The old sense of "family" in Romanian is now mostly lost, replaced by the neologism familie. Compare Aromanian fumealji, which retained the sense of "family". Despite the phonetic and semantic similarities, is unrelated to Latin femella, and it is improbable that this word influenced the development of the meaning in modern Romanian because the older forms of femeie did not have the sense of woman and the other Romanian/Eastern Romance languages don't have this sense either. It is also unrelated to Latin femina, which produced some apparent "cognates" in the Western Romance languages that only share superficial similarities. For a similar semantic development, see Albanian fëmijë. | familie < borrowing lat. familia, fr. famille |
făt, feți | fetus, fetuși |
fereca | fabrica? poate mai degrabă fereca < fier, deși fier poate a contaminat doar fabrica > fereca |
fierbe, fierbere, fierbinte | fervent, fervoare |
fior ( ?) From Latin febris, febrem, either through a Vulgar Latin root *februm, after declension change, or by back-formation from the plural of an original form *fiore (or *fiure) > fiori. Ultimately from Proto-Indo-European *dʰegʷʰris, an extension of the root *dʰegʷʰ- (“to burn, warm”). | febră |
foaie | folie |
foarte | forte |
frățesc a înfrăți | fratern a fraterniza |
frumos, frumusețe | ~~ formă, format |
fugar | fugace |
grăunte de la grâu, grâne | granulă, granulat |
gaz < fr. gaz < olandeză gas coined by chemist Jan Baptist van Helmont in Ortus Medicinae. Derived from Ancient Greek χάος (kháos, “chasm, void, empty space”); perhaps also inspired by geest (“breath, vapour, spirit”). Doublet of chaos. First attested in 1648. | haos |
hău origine obscură dar probabil dintr-o rădăcină IE comună cu forma greacă | haos |
ghindă ghindar (reg.) „stejar” < lat. glandarius „de ghindă” | glandă |
greu < Vulgar Latin *grevis < Latin gravis (altered by analogy with its antonym levis (“light”) – compare Catalan greu (grav, plus toate sensurile din română), Occitan grèu (serious, grave), French grief, Italian greve (heavy, coarse, vulgar ). | grav |
hâd *până la proba contrarie (absentă aici, dar adusă în cazul multelor cuvinte de obicei considerate de substrat dar care recent s-au dovedit a fi panlatine, comune fiind românei cu limbi și dialecte neolatine occidentale secundare sau mai obscure), se pare că nici francezul hideux nici hâd nu sunt latine; dar originea slavă pentru cel din urmă are toate semnele unei atribuiri oțioase; | hidos V.sl. chudŭ „escroc, persoană lipsită de caracter” (Cihac, II, 138; Cioranescu, 4100); cf. scr., sloven. hud, rus. chudoj „rău”, ucr. hydny „ceva respingător”. Numai forma ucraineană se apropie ca sens şi formă de rom. hâd, şi poate proveni din română (cf. Candrea, Elemente, 408). Rom. hâd are aceeaşi origine cu fr. hideux „hâd, hidos”, care are o etimologie incertă în limba franceză, dar se presupune că provine de la o formă germană cu origine necunoscută (cf. Greimas, 334; Dauzat, 371). Germanic sau nu, fr. hideux poate fi în egală măsură celtic, ceea ce este cu mult mai plauzibil. |
îmbina Probably from a Vulgar Latin root *imbināre, from *bināre (“duplicate”) (compare Italian binare, Friulian imbinâ), from Latin bīnī. Alternatively, possibly from a related root*bināti (compare Italian binati (“twins”), Aromanian binats (“twins”)); the expected result in Romanian, *binați, may have been interpreted as a verbal adjective and crossed with îngemăna. A variant form înghina also exists, as well as an antonym desghina and variant dezbina, with various other etymologies having been proposed for each îmbinat | combina neaoșul „îmbina” anticipează și conține structura generică a tuturor compunerilor cu neologicul bi-: biped, bilingv, etc, dar mai ales binar, care are ca dublet pe îmbinat binar |
împăca From a Vulgar Latin *impācāre, from Latin in + pācāre, present active infinitive of pācō (“make peaceful, pacify”), or more likely, the îm- was added later within Romanian to an older form păca. împăciui < în+pace+ui | pacifica |
a împărți, împărțire, parte | a partiționa, partiționare, partiție |
a îndoi, îndoit a întrei, întreit | a dubla, dublat, dublu a tripla, triplat, triplu |
întreba, întrebare | interogare, interoga, interogație |
întreg, întregi, întregime | integral, integra, integralitate |
înțelegere | inteligență |
lat, latură, lăturalnic, pe de lături < lat. latus (side, flank), plural latera | lateral < fr. latéral < lat. lateralis, adj. < latus |
limpede, limpezi, limpezime, limpeziciune | limpid, limpiditate |
luci, lucios | lucid |
limbă | limbaj lingvist etc |
loc, localnic, locțiitor (a locui, care a dat locuitor, locuință, vine se pare din maghiară, cu forma veche a lăcui - lăcaș/locaș, transformată prin contaminare cu loc.) | local, localitate, localizare |
legătură | ligatură |
lapte, lăptos | lactat |
a lăsa, lăsat | a relaxa, lax |
luminar < fr. luminaire. | |
martor, mărturie, mărturisi | martir, martiriu |
mână, la îndemână, îndemânatic | manual |
(adj.), măiestrie lat. magister, magistrum, poate din lat.vulg. *maistrum. meșter - germ. Meister, via ungurescul mester (via v.fr. maistre sau ital. méster), la bază din lat. magister meserie, meseriaș - o etimologie propusă din meser „sărac”, provenit la rândul său din lat. miser(um) (Tiktin; REW, 5608; Cioranescu, 5227) este contrazisă plauzibil de Vinereanu (autor excentric, dar uneori util): trebuie asociat cu it. mestiere „meserie” şi fr. métier. Cel mai probabil: din it. mestiere < din v.fr. mestier, la rândul său din lat. med. misterium, variantă a formei lat. ministerium (oficiu, serviciu; de unde ministru) | maestru – din italiană, maestro maistru < German Meister < lat. magister magistru - magister – latinism |
mesteca < masticāre | mastica, masticație |
amesteca < ad- + *mixticāre,< mixtus < misceō | a mixa |
miez lat. medius - mijlocul prețios al unui fruct – echivalentul englezescului pith, de unde pithty, cuvânt concis, „plin de miez”, „vorba miezoasă” | mediu „din mijloc” |
mijloc (lat. medius locus) | mediu „din mijloc”, dar și cu plural „mijloace” ca fr. moyen, „intermediar”, „unealtă” |
minuna, minune poate de la o formă anterioară *mirune, din lat.vulg. *miriō, *miriōnem, din lat. mīror; sau din mira, poate printr-un verb *miruna. Oricum, de la mīror. | miracol |
mișel, mișelie lat. missellus < miser | mizer, mizerabil, mizerie |
mormânt lat. monumentum > arom. murmintu > sard. morimentu Lat. monumentum/monimentum (memorial, mormânt) < monēre (“a reaminti”) + -mentum (sufix substantival). Când sensul sau rostul lui monere a fost uitat, monumentum/monimentum a făcut obiectul unei etimologii populare de la mors/mortuus. | monument |
moț, moțat, dezmățat | mutilat |
miez (lat. medius), mijloc (medius locus) | mediu, median |
muc, mucos, mucoasă (adjectiv: plin/ă de muci) muci, mucios, mucioasă muced | mucoasă (substantiv), mucilagiu, mucilaginos, mucozitate |
mustra, mustrat | demonstra monstru |
negură, neguros, neguroasă | nebulă, nebulos, nebuloasă |
nas | nazal |
naște, naștere | natal, natalitate |
oaspete, ospăta, ospăț | ospitalitate, ospiciu, spital |
Oaste, ostaș, ostășesc | Ostil, ostilitate |
os, osos, osoasă („cu oase”: mari, multe, sau tari) | osos (domeniu anatomic: „despre oase”) |
pașnic < pacinic | pacific |
a părea, părere, părelnic | a apărea, apariție, aparent, aparență |
pământ | |
pereche, împerechea/desperechea, împerecheat/desperecheat From Vulgar Latin *paricla, feminine of *pariclus, from contraction of *pariculus, a diminutive of Latin pār (de la care a rezultat lat. compār > a compara dar și a cumpăra). Compare Aromanian pãreaclji. Related to French pareille, Italian parecchia, Spanish pareja, Catalan parella, Occitan parelh, Sicilian paricchia. | par/impar – fr. pair/impaire < Lat. pār |
patru, pătrime | cuatuor |
păs, păsuri Inherited from Vulgar Latin *pēsum, from Latin pēnsum (“weight”), neuter of past participle of pendō. A-i păsa de=„a se gândi la”, nepăsător=„care nu se gândește la…” | |
pământ <Latin pavīmentum (“floor composed of small stones beaten down”), possibly through attested Vulgar Latin paumentum. | paviment, pavaj |
perete | parietal |
păta, pătat Vulgar Latin *pictāre, a verb based on Classical Latin pictus (“painted”). For the semantics, cf. Spanish pinta (“stain”) < pintar (“paint”, verb). The normal outcome of /kt/ is /pt/ in Romanian, but the loss of /p/ in this case can be explained as the result of dissimilation from the word-initial /p/. (Compare boteza < baptizāre and possibly pat < pactum.)[1] | picta, pictat < Italian pittare. |
pat Often thought to be from Greek πάτος (pátos, “path”), but also possibly from Latin pactum (“fastened, fixed, planted”), with the loss of the -p- in the normal result, *papt, explicable through dissimilation from the initial consonant; compare păta, boteza. | pact (!) |
pieziș, piază < piez = picior < pēdem, accusative of pēs, from Proto-Indo-European *pṓds. The original sense of "foot" was attested in 17th century texts, but it later came to be used in a mostly figurative sense as it underwent semantic evolution. The development of this figurative sense (from which other expressions that are still in use today derive) may have originated from the idea of walking out with the right or wrong foot: în piez, in addition to meaning crosswise or across something, was used to mean unsure or uncertain; în piezi buni (literally "in/on good feet") means with the right foot, getting off to a good start, auspicious or conducive of success, while în piezi răi (literally "in/on bad feet") means inauspicious, ill-omened, with poor luck (compare the English expression "getting/starting off on the wrong foot"). | pedestru |
picior | pețiol (botanic: coada frunzei) |
pieri, pierit („redus, pricăjit”), pierzanie | perdiție, perdant |
piersică < lat. persica perjă =prună < Transylvanian Saxon Piërsch (piersch, Piärsch) (compare German Pfirsich), ultimately from Latin persica | persic/ă („din Persia”, persan) |
plai From Vulgar Latin *plagium, ultimately from Ancient Greek πλάγιος (plágios). Compare Albanian pllajë. Compare Latin plagia, whence came Italian spiaggia / piaggia, French plage (and the borrowed Romanian plajă (“beach”)), Spanish playa, Portuguese praia. | plajă |
pricepe – pricepere, priceput < percipere, present active infinitive of percipiō | percepe, percepție < percipio, percipere [„voir est savoir”=a percepe înseamnă a pricepe] |
pulbere >a spulbera | pudră < fr. poudre < Latin pulvis, pulverem >a pulveriza |
putred, putreziciune | putrid, putrefacție |
portocală | „din Portugalia” – gr. πορτοκάλι (portokáli), din Venetă – portogallo. |
răcoare, răcoros < lat. rigor | rigoare, riguros |
răposa, răposat ~~ păsare = (sec. 16) locuință, casă | repaus , repaos ~~ re-pauza/t, pauză |
rece din lat. recēns, posibil din lat. vulg. *reces, proaspăt, cf. ital. fresco, eng. fresh | recent |
repede – repeziciune, repezeală, – a (se) repezi, repezit (și: „răstit”) mold. răpede, trans. răpăd > rapidus
| rapid, rapiditate |
rumega, rumegător < rūmigāre, present active | rumina, ruminație < rūminātus, |
sărut | salut |
singur, singurătate | singular, singularitate |
sudoare | sudorific, sudoripar |
saț, sățios, nesaț, nesățios | sațietate, insațiabil |
a sătura, sătul, săturat îndestulat, îndestulare, destul < de+sătul | saturat, saturație |
sânge sângeros sângeriu | sangvin (domeniu anatomic, teoretic: „despre sânge”) sangvinar (cu exact același sens) sangvinolent (cu sensul „de culoarea”) sangvinolent (cu sensul „amestecat cu”) |
scuipat < Late Latin *exconspuere, ultimately from Latin conspuere, present active infinitive of conspuō, from spuō | spută cultured Latin borrowing: sputum. < spuō. |
simț, simțuri, a simți, simțământ, simțitor >nesimțit | sentiment, sensibil, sensibilitate, sens, senzual („sclav al simțurilor”) >insensibil |
scară, scărar (triplet!) | scală, scalar (ital.) escală (fr.) |
săruta, sărut | saluta, salut |
spânzura, spânzurătoare < possible Vulgar Latin root *expendiolāre, ultimately from Latin pendō, pendere. Lat. pendulare <=> | a pendula, pendul, pendulă (pendulum) |
spinare | spinal |
a ședea, ședere, ședință | sediu |
spiriduș | spirit |
sprinten, sprințar < From Common Slavic *sъprętinъ, from *sъprętati. Compare Serbo-Croatian spretan, Slovene spreten | sprint < fr. sprint < eng. sprint <Alteration of earlier sprent (“to leap; bound; dart”), from Middle English sprenten, from Old English *sprentan, from Proto-Germanic *sprantijaną, causative of Proto-Germanic *sprintaną (“to jump up; bounce”), from Proto-Indo-European *sprend-, *sprendʰ- (“to flinch; jump”), from Proto-Indo-European *sper- (“to twitch; fidget; flinch; jump; be quick”) |
soț, soție, însoți, cu/fără soț, însoțire, însoțitor (From Latin socius (“partner”), from Proto-Indo-European *sokʷ-yo- (“companion”), from *sekʷ- (“to follow”). Compare Aromanian sots. ) | asocia, asociat, social, societate etc |
A spune, spunere, spusă cf. arom. Intrâ s-ţ-u spunu casa! –. Intră să-ţi arăt casa! - arom. Spuni ghini tu faţâ – dr. Arată bine la faţă | A expune, expunere |
străin, străinătate | straniu, stranietate |
subțire | subtil |
șiră (șură) > șir > înșira <*sira < series < sero | serie < fr. série < lat. series < sero („a lega”) |
timp, timpuriu | temporal, temporar |
țarină? [mai degrabă țărână] | teren |
tărâm ? < territorium* [*idee proprie!] de fapt s-ar putea să vină din maghiară: terem (cameră) < ter=spațiu] téren=piață | teritoriu |
țărm < țărmure < *termonem/*terminem < termen > terminus | termen, terminus, terminal, terminație |
târziu | tardiv |
terțịu = (berbec) de trei ani < tertius anțărț = cu doi ani în urmă < annō tertiō. | terț etc < terzio < tertius |
toropeală, a toropi | torpoare |
umed, umezeală (var. umejune, umegiune) ud vine din lat. ūdus
| umid, umiditate din fr. humide, care e se pare un latinism cult |
umbla, umblat, umblător | ambulant, ambulator |
a urî, urât, urâțenie | oribil, oroare |
ușor < older form iușor, from a hypothetical (perhaps Proto-Romanian) intermediate *lieu, from Latin levis (“light”), + the diminutive suffix -șor. Compare Aromanian li(c)shor, ljiushor | lejer < fr. léger < Old French legier, from Vulgar Latin *leviārius, from *levius + -ārius, the former element representing an alteration of Latin levis (“lightweight”). Compare Catalan lleuger, Occitan leugièr |
vătăma, vătămat | victimă |
vîrtos | virtuos |
a veni | a proveni |
vorbi, vorbă, vorbăreț | verb, verbal, verbiaj |
ziar (< zi) (construit după fr. journal, it. giornale; deși it. diario e mai apropiat, acesta a fost tradus tocmai cu neologismul jurnal) | jurnal (cu același sens, dar și cu sens diferit în „jurnal intim”) |