RESURSE UMANE

16

TRIBUNA ECONOMICÆ

Salariul minim pe economie

problematicå æi oportunitate româneascå

Salariul minim

CAPITALISMUL este un sistem de alo- care a resurselor øi producfliei eficient, însæ dacæ este læsat negestionat el gene- reazæ øi exacerbeazæ inegalitæflile eco- nomice. Inegalitatea economicæ dintre oameni, mai cu seama cea cronicæ, are e- fecte nocive la adresa societæflilor øi chiar a sistemului capitalist pe ansamblu.

Plecând de la aceste premise øi ob- servând creøterea gradului de inegali- tate în societæflile vestice, inegalitatea a devenit obiect de studiu al econo- miøtilor øi populeazæ discursurile per- sonalitæflilor atât de diverse cum ar fi Papa Francisc sau preøedintele Obama. Pentru cei mai mulfli cetæfleni, re- zolvarea problemei inegalitæflii este legatæ de venituri, care corespund nivelului de salarizare; mai mult, cei mai afectafli de inegalitate sunt cei care

Odatæ indicatæ legætura dintre ine-

româneascæ. un din de descrescætoare. majul mai româneøti øi periferice perspectiva reliefarea Acest Contribufliile AUTORII mod evoluflie alinierea multe suplimentar din lucru nu în din variante decidentului doar a relafliei multiple discuflia preflurilor Se binomului se sistemul acestei aratæ analizeazæ de poate generat de adiacente a mai oportunitatea reduce creøtere, perspective: la lucræri face, global; politic productivitate-salarizare, largæ nivel de situaflia øi inegalitæflile, creøterea SMEC-productivitate, despre vin european, trebuie fiecare acest român.

în salariului ridicærii academicæ, sensul al relaflia cu SMEC, fæcut, doilea analize ci mai nivelului mai includerii dintre minim flinând sens cu aspect empiricæ, ales sumare seamæ acum în inegalitæflfli-SMEC-øomaj pe specificæ desigur de SMEC care situafliei mai economie a a aflat de schimba acelor sunt comparativæ în cu impact. seama pe economiilor România prezentate

seamæ economiei o rezultate (SMEC)

direcflia spiralæ

de din øo- ca øi

galitatea economicæ øi SMEC vom ex- plora câteva din perspectivele eco- nomice schiflate anterior, pentru a pu- tea aborda binomul inegalitate-SMEC din perspectiva româneascæ.

I. legate Teorii de economice

SMEC

unii, ●

convenflia Mitul pierderii economicæ slujbelor. spune Pentru cæ o creøtere a SMEC va reduce numærul de locuri de muncæ, deoarece creøterea costurilor salariale nu poate fi trans- feratæ la clienfli, asta mai cu seamæ în economia globalizatæ.

depind de SMEC. Wikipedia ne in- formeazæ cæ salariul minim dintr-o economie reprezintæ remuneraflia cea mai joasæ oraræ, zilnicæ sau lunaræ pe care angajatorii o pot plæti legal pentru lucrætori. Echivalent, este cel mai jos nivel al salariului la care lucrætorii îøi pot legislaflii, privinfla impunerii sideræ trai duce muncæ eficiente. cæ majul productivitate dicii Deøi În acesta vinde al afacerii. contrast, inegalitatea, (în lucrætorilor, cæ si SMEC beneficiilor acesta existæ mæreøte forfleazæ special munca sale. scæzutæ) oponenflii este diferenfle Suporterii susfline lor.

printre særæcia, loializeazæ afacerile reduce stipulat øi dezavantajelor øi standardul SMEC aduce lucrætorii de mæreøte SMEC særæcia, sæ opinie în forfla fie multe preju- susflin con-

mai

øo- re- de de

cu în

ning, Economics, Profesorul asociat trece de cu economie London în revistæ School Alan mai multe Man- of

studii referitoare la efectele mæririi SMEC asupra economiei în SUA øi asupra evidenflei acestor creanfle, ur- mærind douæ ipoteze de lucru: (1) legæ- tura dintre mærirea SMEC øi pierderea de joburi, pe de o parte, øi (2) sæ arate cæ pieflele muncii nu sunt atât de com- petitive pe cât le prezumæ oponenflii SMEC.

Ipoteza de lucru 1 Pânæ la mijlocul anilor 1990 majori- tatea studiilor asupra SMEC susflineau ideea unui nedorit târg între nivelele de reglementare øi angajare. Acest cvasi consens a fost însæ zdruncinat, de exemplu, de cercetarea a doi econo- miøti, David Card øi Alan Krueger, pe atunci ambii la Universitatea Princeton. Ei arætau cæ legætura dintre SMEC øi pierderea slujbelor este slabæ øi ne- fundamentatæ.



De reflinut este faptul cæ ei au ofer- it noi analize fæcute în SUA conform cærora SMEC nu are efect asupra an- gajærii, ci chiar poate mæri numærul an- gajaflilor. În sensul acesta, ei comparau angajarea în restaurantele fast-food din douæ state adiacente, New Jersey øi Pennsylvania dupæ ce în New Jersey a crescut salariul minim.

Mai degrabæ decât o reducere au- tomatæ a numærului angajaflilor, un SMEC crescut prezintæ ræspunsuri con- tractradictorii, care nu ocolesc efectele pozitive, inclusiv la angajator.

Studiul celor doi a deschis nume- roase dezbateri, aproape toate îmbræ- când în final veøminte politice. Între timp, tenorul conversafliilor academice despre impactul salariului minim s-a schimbat odatæ cu apariflia a nume- roase studii ce atribuie un impact foarte mic asupra angajærilor ca urmare a creøterii salariului minim. daj, versitæflii În realizat sensul Chicago, de acesta Øcoala se al remarcæ de opiniilor Afaceria un expri- son- Uni-

mate de economiøti de vârf: 80% ræs- pund cæ avantajele ridicærii salariului minim depæøesc costurile (http://bit. ly/1bjUgYf).

În februarie 2013, Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, analizând studii øi experimente a concluzionat: „Avem de-a face cu un efect mic pozi- tiv dacæ nu chiar negativ al mæririi salariului minim asupra ocupærii“. (http://nyti.ms/1h5vuAJ)

poate ●

„Un dæuna“. salariu De asemenea, minim prea în Franfla, ridicat

economiøtii Philippe Aghion, Gilbert Cette øi Elie Cohen estimeazæ cæ e

!

IM

P

O

R

TA

N

T

ABONA}I-V~ DIRECT LA REDAC}IE! AVANTAJE IMPORTANTE! Informaflflii suplimentare la tel.: 021.312.76.37 fax: 021.316.79.37

necesar sæ se regândeascæ rolul øi po- litica SMEC, în cartea lor Changer de modele (aprilie 2014). Aceøti econo- miøti scriu cæ un SMEC prea ridicat poate dæuna angajærii, încrederii øi mo- bilitæflii sociale.

Conform celor trei, singurele criterii de care trebuie sæ se flinæ cont trebuie sæ fie cele ale luptei împotriva særæciei, echitæflii øi impactelor economice, în particular asupra competitivitæflii øi an- gajærii.1

Pânæ aici, pe baza acestor exemple, ar trebui sæ deducem cæ relaflia dintre SMEC øi locurile de muncæ se aflæ cel mai probabil pe o curbæ, în sensul cæ o creøtere a SMEC poate sæ corespundæ cu o creøtere a gradului de ocupare, pânæ la un punct de inflexiune, de unde cele douæ se pot miøca în sensuri opuse.2

În figura 1, poziflia corespunzætoa- re valorii celui mai mic salariu minim se aflæ în vecinætatea valorii ajutorului de øomaj (aøa-numitul reserve price), poziflia punctului de inflexiune de- pinde cel mai probabil de des/creøterea economicæ.

În condiflii de crizæ prelungitæ pæs- trarea prin lege a unui nivel ridicat al SMEC poate avea ca efect scæderea ocupærii la categoria celor angajabili cu SMEC (tinerii, în general). Acest lucru indicæ odatæ în plus cæ statul ar trebui sæ suporte o diferenflæ de SMEC pen-

RESURSE UMANE

tru aceste categorii, mai ales dacæ nu se înregistreazæ o scædere a preflurilor de care nivelul SMEC depinde de aseme- nea.

Aceastæ diferenflæ care se poate con- stitui într-o mæsuræ activæ de combatere a øomajului, subvenflionatæ din fondul de øomaj trebuie corelatæ cu criteriul care a condus la stabilirea SMEC.

Tot din Franfla, Eric Heyer, director adjunct previziune de conjuncturi la departamentul al Observatorului economice (OFCE) analizæ francez a- øi

minteøte cæ SMEC se situeazæ la 60% din salariul mediu, acelaøi nivel din 2008, când Franfla afiøa o ratæ a øoma- jului de 6,8%.

În cuvintele sale, „Criza a mærit øo- majul, nu SMEC. Salariul minim nu e responsabil cu øomajul în masæ“. Con- cluzia sa este totuøi cæ SMEC „trebuie sæ permitæ fiecæruia sæ træiascæ corect din munca sa“.

Aceastæ dezbatere în jurul SMEC in- tervine în momentul în care Germania, adesea indicatæ ca model pentru mini- slujbele sale mai mici de 400 euro pe lunæ, a decis sæ introducæ un SMEC de 8,50 euro brut pe oræ.

Germanii par sæ acflioneze în cazul acesta ca øi cum dintr-o înflelegere simi- laræ a problemelor legate de SMEC, atât cu teoria economicæ neconclu- dentæ , cât øi cu practica ce expune o clasæ întreagæ de cetæfleni pauperizærii

NUMÆRUL 2 ■ MIERCURI 14 IANUARIE 2015

17



RESURSE UMANE

cronice. Stimulând mai întâi patro- natul (Reformele Hartz), iar acum in- tervenind pentru ridicarea nivelului SMEC, apar cele douæ faflete ale unei politici de gestiune activæ a relafliei curbilinii dintre SMEC øi rata de ocu- pare a forflei de muncæ.

Ipoteza de lucru 2 Competitivitatea pieflei muncii este asumatæ de modelele economice neo- clasice. Problema este cæ aceste mo- dele nu sunt confirmate de evidenflæ.

Semnificaflia faptului cæ pieflele muncii nu sunt competitive este cæ atunci când øomajul creøte, creøte øi puterea angajatorilor (gradul de monopsonie), iar preflul forflei de muncæ scade, chiar sub nivelul de subzistenflæ. Aceastæ stare a lucrurilor impune cu atât mai mult in- troducerea unui SMEC la nivelul acoperirii nevoilor de subzistenflæ.

Pânæ acum am observat cæ practica economiilor de succes øi realitatea con- trazic modelul simplificat al econo- miøtilor neoclasici øi pæstrarea acestu- ia în orice condiflii poate conduce la situaflii inclusiv ca aceea din piafla muncii din România.

nu nici care zeze aceasta, nu cererile la ne muncii perspectiva cum sugerând nivel La este este vom nu sunt angajatorul optimal noiîn româneøti, suficient global. se unei la asiguratæ referi în rându-i, legate creeazæ final acestor economii forflfla În de flflaræ la de øi autohton mai cele subzistenflfla, fie calificatæ acea soluflflii. situaflflia de nivelul remarcæm emigreazæ, fenomene cu ce competitive muncæ, situaflflie seamæ urmeazæ, sæ pentru

SMEC, pieflflei utili- dar

din iar fie cæ

în

øi

Între observafliile empirice ale studii- lor americane care în mod onest ru- peau legætura neoliberalæ dintre creø- terea SMEC øi øomaj, øi hotærârea ger- manilor de a creøte substanflial SMEC, observæm cæ teoriile economiøtilor neoclasici se aplicæ dupæ necesitæflile 18

TRIBUNA ECONOMICÆ

flærii: fiecare poate lua în considerare posibila dezvoltare generalæ a com- paniilor, gradul mediu de reinvestire a profitului øi crearea de locuri de muncæ, gradul de competitivitate atins care permite un respiro pentru a ridi- ca salariile în scopul recâøtigærii în- crederii lucrætorilor. În acelaøi timp lip- sa de flexibilitate a pieflelor muncii (lip- sa de competitivitate) este generalæ.

Având în vedere concluziile studierii creøterii SMEC, pornind de la cele douæ premise, ne permitem sæ enun- flæm cæ în cadrul general al evidenflei posibilitæflii de ridicare a SMEC, fiecare flaræ îøi va aplica propriile criterii la sta- bilirea noului SMEC.

În încheierea acestui parcurs teo- retico-empiric, trebuie adæugatæ ur- mætoarea observaflie legatæ de piafla muncii în economia globalizatæ: Locu- rile de muncæ tind sæ se polarizeze în- tre economiile centrale care atrag mâ- na de lucru cea mai productivæ, la cos- turi relativ mari, respectiv economiile periferice în care productivitatea este scæzutæ øi corespunzætor la costuri, în zona SMEC.

În condifliile încetærii politicii eu- ropene de armonizare economicæ, øi pe fondul mobilitæflii forflei de muncæ in- tra-europene, economiile flærilor peri- ferice din UE sunt condamnate la nivele de productivitate øi SMEC scæzute.3

Aøadar, ce criteriu ar trebui sæ aibæ în vedere România la stabilirea sala- riului minim?

Întrucât economiile variazæ destul

de mult este imposibil sæ impui o va- loare unicæ la nivelul tuturor statelor membre UE, dar este important sæ e- xiste o referinflæ la salariul mediu din fiecare flaræ, lucru care ar reprezenta un prim pas spre o armonizare socialæ. Având în vedere recomandærile OIM privind justiflia socialæ pentru o globa- lizare echitabilæ, social democraflii eu- ropeni propun un SMEC în cuantum egal cu 60% din salariul mediu pe economie al fiecærui stat membru.

Pentru a defini criteriile stabilirii SMEC în România este necesar sæ evi- denfliem condifliile specifice.

II. Condiœiile specifice ale economiei româneæti: România, pe locul II la lista SMEC din UE

ÎN 2013 EUROSTAT a compilat o listæ a SMEC din flærile UE øi SUA. Dacæ aceastæ listæ ar fi ordonatæ dupæ cât de mici sunt salariile nominale, România ar fi într-adevær pe locul al II-lea.

Toate flærile europene au cæzut de acord asupra necesitæflii existenflei u- nui SMEC la nivel de flaræ. Din totalul de 27 state doar 20 au pânæ în prezent un astfel de indicator, la nivele diferite. România îl are pe cel mai jos (157 eu- ro pe lunæ) în timp ce Luxemburg are 1874 euro lunar – situaflie din 2013.4 Începând cu 1 ianuarie 2015, în con- formitate cu HG nr. 1091/2014, SMEC a atins pragul de 975 lei= 217,531 eu-



ro lunar. Meritæ reamintit faptul cæ în urmæ cu jumætate de an Germania a re- curs pentru prima datæ la introducerea unui SMEC evaluat la 8,5 euro/oræ.

Ca parte a condifliilor de aderare a României la UE, în economia româ- neascæ s-a impus o serie de alinieri de prefluri (e.g., energie), aducându-le la nivelul celor vestice. Asta s-a întâmplat færæ o aliniere a veniturilor românilor, care au continuat din multiple cauze economice øi nu numai sæ ræmânæ în coada clasamentelor europene.

Dupæ cum se øtie cuantumul SMEC

RESURSE UMANE

determinæ întreaga grilæ de salarizare bugetaræ, Elementele dar øi salariile de calitatea din mediul vieflii, privat. con- cordante cu cele din flærile europene, împreunæ cu alinierea preflurilor fac parte din condifliile de convergenflæ nominalæ, nit în parcursul prima condiflie spre moneda de îndepli- euro- peanæ.

Cu alte cuvinte, integrarea deplinæ, øi cu beneficii depline a României pre-

ABONA}I-V~ DIRECT LA REDAC}IE! AVANTAJE IMPORTANTE! Informaflflii suplimentare la tel.: 021.312.76.37 fax: 021.316.79.37 supune lor, în principal sine-qua-nonul pe baza mæririi mæririi SMEC. salarii-

În principiu, e bine sæ mærim SMEC ca factor al reducerii inegalitæflilor, cât øi ca o bunæ mæsuræ economicæ. Într- adevær, Henry Ford spunea cæ angajaflii sæi trebuie sæ câøtige destul încât sæ poatæ fi capabili sæ-øi cumpere celebrul Model T pe care-l manufacturau ei în- øiøi. În continuare, vom cæuta sæ înfle- legem mai bine problematica nivelului scæzut al SMEC în România dincolo de butada lui Ford.

Problematica asociatå nivelului scåzut, în termeni relativi æi în absoluœi, România

ai SMEC

ÎN România lui 2014, numærul total de salariafli este estimat la 5,13 mi- lioane. Dintre aceøtia, o treime (1,71 milioane) sunt încadrafli la nivelul SMEC. (http://bit.ly/1HGr1NO). Aceas- tæ pondere a SMEC în ecuaflia generalæ de venituri este o mæsuræ a nevoii u- nei discuflii a nivelului SMEC dincolo de øabloanele ideologice de Stânga- Dreapta de pânæ acum.

Autorii disting la momentul acesta cinci mari efecte negative ale menfline- rii unui SMEC neoptimal:

tru fenomenul descalificærii româneøti prin emigraflie. În alte cuvinte, un ni- vel scæzut SMEC trage automat în jos toatæ grila salarizærii pe economie, situaflie care determinæ în mod hotærâ- tor decizia de emigrare øi/sau nivelul general de calificare, cu efect direct asupra pe ●Menflflinerea spirala productivitæflii morflflii economiei — Scæderi muncii.

româneøti succesive ale costului de a face afaceri, aøa-nu- mitele ceri (supply-side), stimulente ale nu mediului sunt reflectate de afa-

de o creøtere a intensitæflii øi/sau can- titæflii antreprenoriale în România, dar se observæ scæderea sau cel mult menflinerea nivelului productivitæflii pe loc. Acest aparent paradox nu poate fi rezolvat supply side prin — continuând, continuarea se stimulærii slæbeøte statul, øi nici nu se oferæ stimulente pentru investiflia în înaltæ tehnologie sau gri ●Stimularea — calificarea Patronii angajaflilor.

compenseazæ muncii la negru forfla øi de la

muncæ în afara fiscalitæflii, aducând ast- fel un multiplu prejudiciu statului, an- gajaflilor, ● Amânarea sistemului cuplærii social la etc.

zona euro,

●Særæcia øi inegalitæflflile — A se re- marca faptul cæ acestea nu sunt de de- parte numai o problemæ a Stângii øi ideologiei acesteia. Særæcia øi inegali-

pentru care s-au plætit costurile dar care devine imposibil de realizat færæ o convergenflæ a veniturilor din muncæ la nivel european. tatea sunt o problemæ a capabilitæflii de regenerare a capitalismului însuøi.

● Descalificare profesionalæ — A se vedea fenomenul emigrafliei medicilor, care deøi nu este singular sau neapærat cel mai important, este exemplar pen-

*** Acum câfliva ani autoritæflile calculau salariul minim pe economie flinând cont de un coø minim de consum lu- nar. Dupæ o metodologie aprobatæ de

NUMÆRUL 2 ■ MIERCURI 14 IANUARIE 2015

19



RESURSE UMANE

Comisia Naflionalæ de Indexare (CNI), care a funcflionat ca organ consultativ pe lângæ Guvernul României, s-a reuøit sæ se adopte structura, componentele øi valoarea coøului minim de consum nr. lunar (CMCL), raportat la preflurile lunii octombrie 2000 prin OUG 217/ 2000, aprobatæ apoi prin Legea nr. 554/ 2001.

Coøul minim de consum lunar era calculat pentru familia de 2,804 per- soane. Anexa 1.

Structura acestuia se gæseøte în

Din 2005 s-a renunflat la acest para- metru instituflionalizat prin lege, coøul minim lunar nemaiconstituind funda- ment pentru calcularea SMEC. Din pæ- cate. Astfel s-a rupt, orice legæturæ între suma reprezentând minimul de supra- viefluire pentru o familie standard øi SMEC.

De exemplu, deøi færæ relevanflæ legalæ acum, costul real al supraviefluirii familiei statistice de 2,804 persoane, calculat nuarie 2009 de Jurnalul în baza Anexei naflional 1 atinge la 28 ia- øi depæøeøte suma de 2.000 de RON.

Cifrele sunt græitoare dacæ mai adæu- gæm øi informaflia cæ doar una din douæ familii are cel puflin un membru de familie salariat. Legætura între puterea de cumpærare a SMEC øi nevoile de supraviefluire este ruptæ.

întrebare constatând între din Cum flflinând extrem SMEC) nu producflflia miraflfli În relocalizeazæ Europa cel se cæ am cazulRomâniei seama de explicæ? mai mari lor.

ieftinæ pe fi øi raportul înclinaflfli ridicat salariul care companii de La (vezi la mâna ne-o salariu prima noi sæ nostru, dezastruos cuantumul ne pærflfli din de punem, arætæm vedere minim prima

lucru

lume este:

din

Excluzând rafliunile geo-politice, trei ar putea fi explicafliile pur economice ale acestei condiflii: a) existæ o imagine de lipsæ de onestitate în ce ne priveøte, care ar determina un cost mai mare de operare în România, chiar cu un SMEC

20

TRIBUNA ECONOMICÆ

scæzut; b) starea generalæ a infrastruc- turilor este sub-standard (drumuri, cæi de transport, comunicaflii, infrastruc- turæ instituflionalæ); c) productivitatea muncii este foarte scæzutæ (forfla de muncæ sub/necalificatæ), angajatorii gæsind investifliile în calificarea forflei de muncæ suficient de costisitoare pentru ca avantajul salariului mic sæ nu se mai constituie într-un avantaj comparativ.

La acest moment, cititorii îøi amin- tesc ideea cæ productivitatea øi nivelul salarizærii sunt la rândul lor într-o relaflie neliniaræ. Ultima explicaflie de mai sus, luatæ împreunæ cu fenomenul migrafliei medicilor din România, tre- buie sæ ne dea imaginea fenomenului mai larg: productivitatea muncii este menflinutæ jos de o grilæ de salarizare joasæ care îi face pe cei calificafli sæ pæræseascæ economia româneascæ.

Cum nivelul general al salarizærii este foarte influenflat de nivelul SMEC, remedierea lipsei de productivitate cronicæ se poate face umblând la vari- abila SMEC.

Ca urmare a stagnærii economiei româneøti øi a lipsei de perspective de creøtere a acesteia øi a pieflei de des- facere, a apærut de peste un an un fenomen suplimentar negativ pentru piafla muncii: pæræsirea flærii de cætre u- nele mari companii, sub diferite pre- texte. Ultimele care øi-au anunflat ple-

carea sunt ENEL, LAFARGE, Mc Do- nald’s. Cauza principalæ pare sæ fie cæ faflæ de orizontul de aøteptare privind profiturile, cele înregistrate, deøi repa- triate, sunt nesatisfæcætoare.

Mai mult, piafla nu creøte, atât din punct de vedere demografic, cât øi al puterii de cumpærare, profiturile sunt plafonate, dinamismul economiei este neobservabil. O flaræ cronic særacæ nu oferæ perspective. Cronicizarea særæciei reiese øi din coeficientul GINI pentru România, care indicæ lipsa unor ine- galitæfli majore de venit între treimea de angajafli la nivel SMEC øi restul.

Pentru sustenabilitatea profitului øi ieøirea economiei din spirala morflii nu este suficient un nivel de salarizare mic, care ce e drept concura la com- petitivitate; mai este nevoie øi de exis- tenfla infrastructurilor øi a unei piefle constante sau în creøtere a desfacerii, care nu pot fi asigurate færæ creøteri salariale øi de productivitate.

Actuala structuræ a pieflei muncii, cu un nivel SMEC atât de scæzut øi cu o treime din forfla de muncæ salarizatæ la SMEC, ne face sæ gândim cæ avem de-a face cu un fenomen autoîntrefli- nut de piafla muncii la negru/gri. Astfel, angajaflii primesc probabil bani øi/sau beneficii dincolo de nivelul SMEC, færæ ca acestea sæ fie impozitate.

Aceastæ situaflie pæstreazæ într-un



blocaj atât forfla de muncæ ce nu poate urca firesc pe scara calificærii øi salarizærii, iar în acelaøi timp priveazæ statul de resurse bugetare cu care sæ îmbunætæfleascæ nivelul infrastructurilor etc.

Aøa se explicæ o datæ în plus de ce relocalizærile în România sunt din ce în ce mai rare, întrucât avantajul salariului mic nu este completat øi de o forflæ de muncæ calificatæ.

În final, situaflia salariilor din Româ- nia trebuie privitæ nu numai prin pris- ma satisfacerii puterii de cumpærare, ci øi a obligafliei de aliniere a salariilor øi preflurilor la cele medii europene, con- diflie primaræ de trecere la zona euro.

blematicii tea o realitate legæturi SMEC susflflinere Aæadar,dupæ spune: øi invers nivelul persistæ SMEC-România Neoliberalii, corespunzætoare proporflflionale ocupærii. în evaluarea credinflfla færæ am a între unei avea pro- pu-

în

Aceastæ credinflæ, deøi are gradul ei de atractivitate, e bazatæ pe pseudo- moralæ, în sensul cæ dacæ angajatului nu îi convine oferta de muncæ øi sala- rizare existentæ acesta este liber øi responsabil sæ schimbe locul de muncæ sau sæ-øi asigure calificæri superioare.

Cu genul acesta de moralæ nu se poate redresa economia, tofli actorii economici fiind captivi ai spiralei des- crescætoare. Dacæ admitem atât goli- ciunea de conflinut a dogmei neolibe- rale cât si efectele negative ale nivelu- lui SMEC din România, vom proceda în urmætoarea secfliune la prezentarea øi analiza sumaræ a unor propuneri de mærire a SMEC.

Propuneri de mårire a SMEC

ODATÆ admis cæ e necesar øi bine sæ creascæ SMEC, întrebarea urmætoare este: La ce nivel? Clasic, salarizarea øi øomajul/productivitatea se consideræ a se afla într-o relaflie liniaræ; în realitate sunt indicii cæ relafliile sunt curbiliniare.

RESURSE UMANE

În cazul acestor curbe pentru Româ- nia, punctul de funcflionare se aflæ la intersecflia unor coordonate de valoare prea micæ, creøterea performanflei eco- nomice nu mai poate avea loc într-un proces liniar, ci dimpotrivæ într-unul neliniar. SMEC luate vitatea riul, sæ competitivitatea În acopere pânæ acest øomajul sæ periodic, fie la caz, ridicatæ atingerea preflurile suplimentar soluflia necesaræ crescut incremental, ar unei curente din fi pe øi ca valori piaflæ. producti- nou variabila cât sala- care eva-

Aici øi

IM

P

O

R

TA

N

T!

DIRECT ABONA}I-V~

LA REDAC}IE! AVANTAJE IMPORTANTE! Informaflflii suplimentare la tel.: 021.312.76.37 fax: 021.316.79.37

flurile actuale de consum; Anexa tre- buie sæ aibe în vedere øi nevoile mi- remarcæm cæreia esenfliale sum ● lunar Acoperirea vor ale fi trei (acoperirea analizate unei posbilitæfli; coøului persoane sumar:

nevoilor minim meritele la un de de con- con- trai fie-

sum zilnic alimentar de 1700 calorii) pentru o familie de 2,804 persoane.

nime de îmbræcæminte, culturæ, infor- mare etc. care sunt departe de a fi lip- site de importanflæ în viafla unui om. Dupæ calcule preliminarii aproximative, actualul SMEC de 975 lei pare a fi in- suficient chiar øi pentru o singuræ per- soanæ de vârstæ activæ. Revenirea stituflionalizat la menflinerea între coøul unui minim raport in- de consum lunar pentru o familie øi SMEC; mia ● româneascæ, 60% din salariul în concordanflæ mediu pe econo- cu re- comandærile OIM øi ale social-demo- craflilor rezonabil ● Aducerea UE.

(5-6 ani) într-un a SMEC interval la nivelul de timp a 60% acesta din este SMEC de 8,5 german. euro pe În oræ=1428 prezent

euro lunar. SMEC în România ar putea sæ fie flintit la 3.795 lei, adicæ 856 euro. curajos Atingerea øi neacordat acestui condifliilor cuantum aparent actuale ale economiei s-ar putea realiza în câte- va Fiecare etape.

pas urmætor se va face în ur- ma unor evaluæri ale impactului creø- terii majului SMEC (mai asupra ales cel productivitæflii suplimentar). øi Pa- øo-

sul urmætor se va face dacæ øomajul su- plimentar nu a crescut semnificativ pe seama minim.

creøterii anterioare a salariului

Funcflie de rezultate se poate admite øi tru necesitatea o duratæ mai stopærii lungæ procesului de timp, dar pen- nu mai jos de 400 euro. Cu alte cuvinte, se lui testeazæ de cætre suportabilitatea angajatori.

cuantumu-

În varianta 2 (OIM) cuantumul aces- tui SMEC ar trebui sæ fie de 2.382 x 0,6= 1.429 lei brut, fata de 975 brut actualul SMEC. Creøterea ar putea fi fæcutæ în câteva tranøe pentru a obser- va efectele. Aceasæ variantæ ar putea fi însoflitæ de o diminuare a datoriilor so- ciale vedere, în de sarcina exemplu, patronului, francezii.5

cum au în

În varianta 3 valorile incrementale de mærire a SMEC vor fi mai curajoase în condiflii de creøtere economicæ øi mai prudente pe timpul recesiunilor.

În toate variantele preconizæm cæ vom avea urmætoarele efecte pozitive:

● Categoria „munca la gri“, destul de ræspânditæ la noi are în vedere plata un- ui SMEC de cætre patron øi acordarea unor beneficii suplimentare sub forma unor facilitæfli (bonuri de masæ, telefon, abonamente, prime etc.) în compen- sare, susflinute din profiturile patronu- lui. O socotealæ simplæ va determina fiecare patron în situaflia asta sæ con- state cæ introducând toate bonusurile în salariu îl costæ cam la fel cu mærirea SMEC, færæ a disponibiliza din lucrætori. Efectul va fi o fiscalizare corectæ prin fiscalizarea beneficiilor angajatului, mærirea puterii sale de cumpærare, re- Anexei În varianta 1 øi corelarea 1 este necesaræ acesteia revederea cu pre-

spectiv îmbunætæflirea veniturilor la bugetul statului. Cresc în acest fel in-

NUMÆRUL 2 ■ MIERCURI 14 IANUARIE 2015

21



RESURSE UMANE

clusiv øansele ca lucrætorul sæ fie fi- delizat într-o mæsuræ mai mare, iar în timp angajatorul sæ aibæ interesul în creøterea productivitæflii muncii aces- tuia. creøtere ● Va fi economicæ, un efect direct din cauza øi imediat creøterii de

consumului în sensul cæ aceastæ creø- tere a SMEC va fi cheltuitæ preponde- rent pe consum de bunuri øi servicii generate în România.

Misiunea decidentului politic român la momentul acesta este sæ schimbe di- recflia binomului productivitate-SMEC, iar variabila asupra cæreia poate inter- veni la momentul acesta este SMEC. Exemplul migrafliei medicilor din România ne aratæ cæ dacæ lucrurile nu se schimbæ, economia româneascæ ræmâne legic în zona perifericæ a nive- lului calificærii profesionale (produc- tivitæflii) øi implicit a SMEC. 22

TRIBUNA ECONOMICÆ

Pe bazarelaflfliei biunivoce dintre nivelul productivitæflflii unei economii øi nivelul SMEC, în condiflfliile polarizærii locurilor de muncæ la nivel de economie glo- balæ, pentru o flflaræ ca România, este foarte dificil ca binomul pro- ductivitate-SMEC sæ meargæ de unul singur în altæ direcflflie decât în jos.

În lipsa creøterii productivitæflii, an- gajatorii (stræini) vor gæsi mereu soluflii de genul alternativei la Piteøti gæsitæ de Renault în Maroc. În concluzie, priori- tatea omului de stat român este por- nirea unui ciclu virtuos de atragere øi menflinere a unei forfle de muncæ din ce în ce mai calificate în România.

Anexa 1

Coøul minim de consum lunar pen- tru „familia de 2.804 persoane“ cuprin- dea cheltuielile cu circa:

3,08 kg de fæinæ, 5,8 kg de mælai, 31,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelærie øi panificaflie, 0,7 kg de paste fæinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,1 kg cartofi, 1,6 kg de morcovi, pætrunjel øi pæstârnac, 2,5 kg ceapæ uscatæ, 3,8 kg varzæ muratæ øi muræturi, 0,8 kg bulion, 0,6 kg con- serve de legume, 3 kg mere, 0,5 kg ci- trice, 0,7 kg conserve din fructe, aceeaøi cantitate de carne de bovinæ, 2,5 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasære, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne, 0,8 kg de peøte proaspæt øi congelat, 14,8 litri lapte proaspæt, 0,7 litri de lapte bætut, 1,1 kg de telemea de vacæ, 0,7 kg telemea de oaie, 0,9 kg brânzæ proaspætæ øi smân- tânæ, 42 de ouæ, 2,8 litri ulei co- mestibil, 0,7 kg de unturæ, 0,561 kg margarinæ, 2,8 kg zahær, 0,1 kg cioco-

latæ øi bomboane øi 2,3 litri de bæuturi nealcoolice. Coøul minim mai conflinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar øi cu produse nealimentare – con- fecflii, tricotaje, încælflæminte, cærfli øi rechizite øcolare, medicamente, arti- cole de igienæ øi altele – øi servicii – apæ, canal, salubritate, energie electricæ (84,10 kwh), energie termicæ (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abona- ment radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 cælætorii), servicii medicale, impozite øi taxe øi altele.

Valoarea CMCL era actualizatæ tri- mestrial de Institutul Naflional de Sta- tisticæ, valorile fiind aprobate prin ho- tærâre de Guvern.

Flavius CHIRCU, Smaranda DOBRESCU

–––––––– 1Aceøti autori sunt cunoscufli ca aparflinând øcolii de gândire economice neoclasice. Faptul cæ ei consideræ cæ rolul primar al SMEC este acela de a lupta împotriva særæciei ar trebui sæ dea de gândit în plus celor care fixezæ nivelul acestuia în economii ca cele ale României.

2 Cele doua relaflii dintre nivelul de anga- jare øi SMEC, în concepflie neoclasicæ øi în modelul postulat de noi ca fiind mai aproape de realitate sunt reprezentate în graficul de la Figura 1.

3 Aici se cuvine încæ o observaflie. Produc- tivitatea muncii, ca mai toate mæsurile eco- nomice, nu este nici ea într-o relaflie liniaræ cu nivelul de salarizare sau SMEC. Dupæ cum se poate vedea în tabel, Luxemburgul nu pare a avea o problemæ de productivitate, deøi are un nivel SMEC foarte ridicat. Trebuie de aceea flinut în minte faptul cæ relaflia dintre nivelul de salarizare øi SMEC este la rândul ei una neliniaræ.

4 Calculele din materialul prezentat sunt fæcute la cursul euro/leu al zilei.

5În varianta a 2-a, patronul ar putea fi aju- tat prin preluarea unui procent din majorarea datoriilor sale cu munca pe seama creøterii SMEC de cætre o subvenflie din partea fondu- lui de øomaj sub forma unei mæsuri active de combatere a øomajului. Dacæ se va recurge la aceastæ mæsura statul, prin facilitatea micøorærii datoriilor patronilor cu munca, va compensa minusul de venituri bugetare ale bugetului general consolidat prin impozitarea superioaræ a SMEC mærit. O compensare între bugetele sociale øi bugetul de stat se va face în virtutea regulilor bugetului consolidat.