Președintei Maia Sandu,

                                                                Parlamentului Republicii Moldova,

                                                                Guvernului Republicii Moldova,

                                                                Ministerului Culturii

Pe 6 martie 2023, un grup de deputați a înregistrat un proiect de lege cu privire la transmiterea cu titlu gratuit al blocului nr. 2 al Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei.

Blocul nr. 2 al Bibliotecii Naționale este amplasat în Chișinău, pe str. 31 August 1989, nr. 78.

Clădirea este un bun imobil din domeniul public al statului și este înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat având statut de monument de arhitectură de însemnătate națională.

Ocrotirea monumentelor, a patrimoniului cultural și a instituțiilor publice de știință, educație și cultură reprezintă o activitate de interes public.

Transmiterea blocului nr. 2 al Bibliotecii Naționale este contrară interesului public și principiului priorității interesului public, afectează integritatea complexului Bibliotecii Naționale și a patrimoniului cultural scris al bibliotecii. În consecință, această decizie afectează drepturile culturale și educaționale ale cetățenilor/elor Republicii Moldova.

Cerem retragerea proiectului de lege de către autori și luarea tuturor măsurilor necesare ca acesta să nu fie adoptat și promulgat, din următoarele considerente:

1. Acest proiect de lege este contrar principiului legalității.

Nota informativă argumentează această decizie făcând apel la necesitatea reparării echității istorice întrucât proprietățile Mitropoliei Basarabiei au fost confiscate de regimul sovietic, inclusiv blocul 2 al Bibliotecii Naționale (clădirea fostului seminar teologic). 

În RM, cadrul legal care reglementează reabilitarea victimelor represiunilor politice ale regimului sovietic este Legea nr. 1225 din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Art. 2 din Lege indică clar că subiecții acestui cadru normativ sunt doar persoanele fizice și membrii familiilor acestora care au fost supuse represiunilor. Biserica nu este o persoană fizică, iar în Moldova nu există un cadru legal care să reglementeze retrocedarea proprietăților către persoanele juridice.

Mai mult decât atât, legea actuală cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, indică la art. 12 că „nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil...” Clădirea bibliotecii fiind monument național și bun din domeniu public este un obiectiv scos din circuitul civil.

2. Clădirea este exclusă din circuitul civil și nu poate fi înstrăinată din domeniul public.

Art. 9 alin.(2) lit. m) din Legea cu privire la delimitarea proprietății publice nr. 29 din 05.04.2018 privind delimitarea proprietăţii publice (în continuare Legea 29/2018) stipulează că clădirile şi terenurile proprietate publică de stat în/pe care îşi desfăşoară activitatea instituţiile publice din sfera ştiinţei şi inovării fac parte din domeniul public al statului.

În plus, art. 9 alin.(2) lit. p) stipulează că monumentele de importanță națională ocrotite de stat şi terenurile aferente ale acestora fac parte din domeniul public al statului.

Blocul nr. 2 al Bibliotecii Naționale este un bun public de interes național pentru că:

• este o instituție națională din domeniul științei, educației și culturii având funcția de bibliotecă națională care găzduiește o parte considerabilă a patrimoniului scris național;
• este un monument istoric de importanță națională.

Art. 5 alin.(1) din Legea 29/2018 stipulează că bunurile domeniului public formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale și sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, circuitul civil al acestora fiind limitat în condiţiile legii. Iar alin (2) lit a) indică clar că bunurile domeniului public nu pot fi înstrăinate sau depuse în capitalul social al unor persoane juridice.

3. Responsabilitatea pentru ocrotirea monumentelor de importanță națională aparține statului și această responsabilitate nu poate fi cedată terților prin acte de donație

Art. 8. alin.  (1) din Legea nr. 1530 din 22.06.1993 privind ocrotirea monumentele stipulează că monumentele și componentele lor aflate în proprietatea publică sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Aceeași lege indică clar că responsabilitatea de ocrotire, conservare și restaurare a monumentelor de importanță națională aparține autorităților publice, care în acest sens inclusiv au atribuția de finanțare şi acordare de subvenţii nerambursabile de la bugetul de stat pentru programul de stat privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor (art. 10 și 11 din Legea sus-menționată).

4. Această inițiativă legislativă contravine principiului egalității și este discriminatorie

Art. 15 din Legea nr. 125 din 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie prevede clar că toate cultele religioase sunt egale în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar discriminarea unui sau altui cult religios se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare. Totodată, art. 2 din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalităţii prevede că prin discriminare se are în vedere inclusiv orice preferință în drepturi și beneficii ale unui grup de persoane.

Transmiterea blocului nr. 2 al Bibliotecii Naționale care este un bun imobil din domeniul public al statului către o comunitate religioasă - Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a cultului recunoscut oficial în România „Biserica Ortodoxă Română”, constituie un tratament preferențial și reprezintă o formă gravă de discriminare,  practicată de autoritățile publice. bazată pe criteriu protejat – convingerea religioasă și apartenența etnică.

5. Această inițiativă legislativă contravine principiului laicității statului

Republica Moldova este un stat imparțial și neutru față de religii. Cultele religioase sînt autonome și separate de stat. Asta prevede Constituția RM la art. 31, alin. (4). Cu atât mai mult, Curtea Constituțională a RM a menţionat anterior^[1] că păstrarea atitudinii neutre față de religie a fost instituit ca principiu însăşi de la fondarea statului Republica Moldova. În particular, s-a evitat preluarea unei religii de stat și a fost interzisă orice ideologie oficială a statului. Astfel, s-a optat pentru consacrarea neutralității religioase și promovarea pluralismului ca principii constituționale. Acest fapt denotă că principiul laicității constituie parte a identității constituționale a Republicii Moldova.

6. Această inițiativă legislativă privează locuitorii și oaspeții Chișinăului de a beneficia de un bun public/monument istoric

Convenţia-cadru a Consiliului Europei asupra valorii patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro, Portugalia, ratificată de către Republica Moldova la 01.12.2008^[2], prevede că statele s-au angajat să recunoască interesul public legat de elementele patrimoniului cultural, că dreptul la patrimoniul cultural este inerent dreptului de a participa la viaţa culturală, aşa

cum este definit în Declaraţia universală a drepturilor omului și că patrimoniul cultural este o resursă pentru dezvoltare durabilă şi pentru calitatea vieţii într-o societate în evoluţie constantă.

Atât la nivel european cât și la nivel internațional, politicile de protejare (pe care și le-a asumat și Republica Moldova prin convențiile la care este parte) a patrimoniului construit au trecut de la abordare centrată pe conservare la una centrată pe valorificare și utilizare a acestuia ca resursă pentru dezvoltare locală. Este important să înțelegem că monumentele istorice nu sunt obiecte pe care le restaurăm doar, ci sunt resurse care dacă sunt valorificate corespunzător vor juca un rol important în dezvoltarea durabilă a localităților sau a regiunilor (ex.: pot deveni puncte de atracție, pot contribui la dezvoltare culturală, economică etc.).

Or această decizie privează societatea noastră de a utiliza și de a valorifica monumentul istoric de pe strada 31 august 1989, 78 ca bun public și de a-l introduce în circuitul cultural, urban și social al municipiului Chișinău. Mai mult decât atât, în spațiul public se vorbește de câțiva ani de crearea unui Cartier Cultural în zona străzii 31 august 1989, dat fiind caracterul acesteia și a instituțiilor publice culturale situate aici. Prin urmare, este primordial ca monumentul istoric să rămână în domeniul public.

Revendicări:

1. Retragerea imediată și ireversibilă a acestui proiect de lege;
2. Desfășurarea de către autorități a unui proces larg consultativ (care să nu fie limitat doar la prevederile legale, ci organizat conform bunelor practici internaționale) cu privire la valorificarea Bibliotecii Naționale și asumarea de către autorități a intervențiilor asumate în cadrul procesului de consultare;
3. Identificarea  oportunităților de finanțare pentru restaurarea blocului nr. 2 al Bibliotecii Naționale și restaurarea edificiului;
4. Dezvoltarea unei viziuni de valorificare și promovare a Bibliotecii Naționale și includerea acesteia într-un cartier cultural alături de cele două muzee aflate în imediata apropiere a monumentului istoric;
5. Asigurarea transparenței depline în privința clauzelor și condițiilor negociate în cadrul acordurilor de ajutor extern.

Semnatari:

1. A.O. „Comunități Active pentru Democrație Participativă”
2. A.O. „Centrul de Politici și Reforme”
3. A.O. „Primăria Mea”
4. A.O. Centrul de Politici Inițiative și Cercetări „Platforma”
5. A.O. „Salvați Chișinăul”
6. A.O. „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”
7. A.O. „Asociația Cultural Educativă Extra” / teatru-spălătorie
8. IP „Arbor Institute for Culture”
9. A.O. „Laolaltă”
10. A.O. Centrul de Proiecte Culturale „Arta Azi”
11. A.O. „Femei pentru Femei”
12. A.O. „MOLDOX”
13. A.O. Centrul de Informații GENDERDOC-M
14. A.O. „Centrul de Urbanism”
15. A.O. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului “Eco-Tiras”
16. A.O. „Părinți Solidari”
17. A.O. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
18. A.O. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
19. A.O. Centrul pentru Artă Contemporană, Chișinău [ksa:k]
20. A.O. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
21. A.O. ECO PLASTIC - TEP
22. A.O. WORLD IN LOVE
23. A.O. Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale
24. AO ATA Oberliht
25. AO Interactiune
26. AO Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
27. A.O. HELP
28. Inițiativa civică „Alianța Biciclete Chișinău”
29. A.O. „Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova”
30. A.O. „Urban Lab Chișinău”
31. AO „AgroDicom - Au Gust”
32. A.O. „Art Platforma”
33. A.O. „Grădina Moldovei”
34. Inițiativa civică „Pedagogi Solidari”
35. A.O. „MEDIACOR”
36. Ion Andronache
37. Victor Ciobanu
38. Ecaterina Luțișina
39. Elena Rațoi
40. Carolina Cazaciuc
41. Petru Negură
42. Oxana Brighidin
43. Nicoleta Hriplivii, avocată
44. Ion Gnatiuc, producător de film
45. Vadim Vieru, avocat
46. Inna Șupac