Anexa I

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

FORMULARUL CERERII DE FINANŢARE

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL – TRANSPORT

2007 – 2013

AXA PRIORITARĂ 2

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE 2.4 -  

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

 Pivex Smart Grid Security Sky Energy Supervision

ELEMENTELE COMPONENTE ALE CERERII DE FINANŢARE

  1. ADRESE ȘI REFERINȚE (SOLICITANT)
  2. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL
  3. REZULTATELE STUDIILOR DE FEZABILITATE
  4. CALENDAR
  5. ANALIZA COSTURI-BENEFICII
  6. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
  7. JUSTIFICAREA PARTICIPĂRII PUBLICE
  8. PLAN DE FINANȚARE
  9. COMPATIBILITATE CU POLITICILE ȘI LEGISLAȚIA COMUNITARE
  10. AVIZUL SOLICITANTULUI
  11. ANEXE

ÎNREGISTRAREA CERERII DE FINANŢARE[1]

Autoritatea de Management – Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe

Data înregistrării

Numele şi prenumele persoanei care înregistrează

Numărul de înregistrare

Semnătura


A.        ADRESE ȘI REFERINȚE - Organism responsabil cu punerea în aplicare a proiectului (solicitant)

A.1.        Numele solicitantului:        Pivex Smart Grid

A.2.        Cod fiscal:        J5/1626/2012

A.3.        Adresa poştală::        Oradea, Cuza Voda 71

A.4.        Cod unic de înregistrare:        TEXT

A.5.        Numărul de la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor (dacă este cazul):        TEXT

A.6.        Tipul solicitantului:        :

▢ persoane juridice de drept public[2]

x▢ persoane juridice de drept privat

▢ persoane juridice de drept privat şi utilitate publică

A.7.        Taxa pe valoarea adăugată

A.7.1. Organizaţia solicitantă este plătitoare de TVA?

x▢ Da                                ▢ Nu

A.7.2. Există activităţi în cadrul proiectului pentru care solicitaţi finanţarea conform prezentei cereri, pentru care organizaţia solicitantă este plătitoare de TVA?

x▢ Da                                ▢ Nu

A.7.3. Dacă organizaţia este plătitoare de TVA pentru întreaga activitate desfăşurată sau numai pentru activităţile prevăzute a se desfăşura în cadrul proiectului, vă rugăm să indicaţi codul TVA.

Cod TVA: TEXT

A.8.        Anul constituirii (numai pentru societăţi comerciale şi regii autonome):        2012

A.9.        Situaţia solicitantului (numai pentru societăţi comerciale şi regii autonome):

Anul n[3]-1

Anul n - 2

Anul n - 3

Număr angajaţi

Cifra de afaceri

Rezultatul net din bilanţ

A.10.        Reprezentantul legal[4]:

A.10.1. Numele şi prenumele: Iulia Platona

A.10.2. Funcţia: Presedinte

A.10.3. Telefon: 0737283826

A.10.4. Fax: 0259413216

A.10.5. Poşta electronică: president@pivexplatformblacksea.eu

A.11.        Persoana de contact:

A.11.1. Numele şi prenumele: Iulia Platona

A.11.2. Funcţia: Presedinte

A.11.3. Telefon: 0737283826

A.11.4. Fax: 0259413216

A.11.5. Poşta electronică: president@pivexplatformblacksea.eu

A.12.        Banca

A.12.1. Banca/ sucursala: Banca Transilvania

A.12.2. Adresa: TEXT

A.12.3. Cod IBAN: TEXT

A.13.        Experienţa anterioară în derularea proiectelor cu finanţare din fonduri publice

A.13.1. Aţi beneficiat anterior de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice (inclusiv din fonduri UE) sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani?

x▢ Da                                ▢ Nu

A.13.2. Dacă da, vă rugăm să specificaţi următoarele informaţii pentru maximum 5 proiecte (proiectele vor fi prezentate începând cu proiectul aprobat cel mai recent prin semnarea unui memorandum/ acord/ contract de finanţare sau de împrumut):

A.13.2.1. Titlul proiectului şi numărul de referinţă (dacă este cazul):

A.13.2.2. Stadiul implementării proiectului (maximum 10 rânduri):

Termenul generic de „sat global” utilizat in 1960 de Marshall McLuham, descriu tehnologiile inovatoare de comunicatii, de transport, ce realizeaza legaturi virtuale intre toate continentele, ceea ce transforma lumea intr-un sat globalPivex ICT Cluster Case inteligente, face din acesta reunire de servicii inteligente un cluster de produse si servicii complexe ce unifica, armonizeaza si complementarizeaza interrelationarile dintre serviciile componente

Globalizarea democratizarii informatiei, concretizata prin globalizarea constientizarii si responsabilitatii oamenilor pentru a deveni partneri in deciziile politico-strategice ce vor afecta viata planetei, vezi unirea efoturilor colective in cadrul managementului schimbarilor climatice datorate efectului de sera. Aceste grupuri aparent fara prea multa putere si-au dezvoltat un anumit tip de ”putere politica” prin care fac presiuni asupra firmelor, astfel incat acestea nu pot fi ignorate, economia devine un nou timp „economie negociata” . in care eticheta verde pentru actiunile ecologice, este considerata si respectata chiar si in privinta deciziilor ce depasesc frontierele, cazul certificatelor emisii aferente padurilor, raspunzand politicii negociate in scopul securitatii biodiversitatii si politicii schimbarilor climatice

A.13.2.3. Valoarea  proiectului (în euro):

200000

A.13.2.4. Sursa / sursele de finanţare:

POSCCE

A.14.        Managementul proiectului[5]

A.14.1. Modul de constituire a structurii de management al proiectului

Vă rugăm să prezentaţi succint structura organizatorică responsabilă cu managementul proiectului, urmărind descrierea modului în care va fi asigurată separarea funcţiilor în vederea evitării posibilelor conflicte de interese.

De asemenea, vă rugăm să precizaţi dacă structura responsabilă cu managementul proiectului dispune de proceduri de lucru adecvate acestui scop şi care sunt demersurile avute în vedere pentru asigurarea pistelor de audit.

A.14.2. Resursele umane implicate în gestionarea proiectului

Numărul estimativ al personalului implicat în gestionarea proiectului, pregătirea şi experienţa profesională a personalului – cheie, informaţii referitoare la sursa de salarizare a personalului

In satul globalizat generat de retele interconectate, numarul angajatilor creste exponential pe masura integrarii noilor servicii de retele interconectate, fiecarei retele interconectate si armonizat corespunzandu-le angajati autonomi, corespunzatori globalizarii  democratizarii informatiei, concretizata prin globalizarea constientizarii si responsabilitatii oamenilor pentru a deveni partneri in deciziile politico-strategice ce vor afecta viata planetei, vezi unirea efoturilor colective in cadrul managementului schimbarilor climatice datorate efectului de sera. Aceste grupuri aparent fara prea multa putere si-au dezvoltat un anumit tip de ”putere politica” prin care fac presiuni asupra firmelor, astfel incat acestea nu pot fi ignorate, economia devine un nou timp „economie negociata” . in care eticheta verde pentru actiunile ecologice, este considerata si respectata chiar si in privinta deciziilor ce depasesc frontierele, cazul certificatelor emisii aferente padurilor, raspunzand politicii negociate in scopul securitatii biodiversitatii si politicii schimbarilor climatice

A.14.3. Resursele materiale alocate proiectului

Spaţiul de desfăşurare a activităţilor administrative (inclusiv pentru organizarea arhivei proiectului), baza tehnico-materială, accesul la utilităţi şi comunicaţii, sisteme informatice (inclusiv informaţii referitoare la sistemul informatic contabil, care trebuie să permită o evidenţă contabilă distinctă a proiectului)

Realizarea si implementarea sistemului informatic rezultat va duce la imbunatatirea capacitatii de interventie la nivel national, regional si local, reducerea pierderilor financiare in diferite domenii (forestier, infrastructuri - companii de utilitati (distributie si transport), industrie si agricultura, turism, reconstructie ecologica), promovarea de strategii si politici de planificare a teritoriului, crearea unei baze de date integrate

Efectul de sinergism al functionalitatii interrelationale, ( fiecare subsistem fiind complementat in functionalitatea sa de catre practic toate celelalte elemente ce fac parte din ansamblu Pivex ICT Cluster Case inteligente, face din acesta reunire de servicii inteligente un cluster de produse si servicii complexe ce unifica, armonizeaza si complementarizeaza interrelationarile dintre serviciile componente

B.        INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL

B.1.        Titlul proiectului / etapa proiectului:

Pivex Smart Grid Security Sky Energy Supervision

B.2.        Clasificarea activităților proiectului[6]

Cod

Procent

B.2.1. Codificarea dimensiunii „temă prioritară”

B.2.2. Codificarea dimensiunii

„forma de finanțare”

B.2.3. Codificarea dimensiunii teritoriale

B.2.4. Codificarea dimensiunii „activitate economică”[7]

648743 (int reference number: SEP-210174346)

ERC-2014-CoG

Unic consolidator

PhD Thesis Iulia Platona Empiric Study Pivex  Smart Grid Black Sea Entso-e, Standardisation Mandate, Pivex Black Sea Technology Clusters Pivex Danube, Black Sea, Mediterranean Networks Synergy, Pivex Strategic Project for the interest of EU

B.2.4.1. Codul NACE[8]

648743 (int reference number: SEP-210174346)

ERC-2014-CoG

Unic consolidator

B.2.5. Codificarea dimensiunii „localizare (NUTS/UAL) ”[9]

648743 (int reference number: SEP-210174346)

ERC-2014-CoG

Unic consolidator

B.3.        Compatibilitatea și coerența cu programul operațional

B.3.1.        Denumirea programului operațional respectiv:        

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL TRANSPORT 2007-2013

B.3.2.        Numărul codului comun de identificare (CCI) al programului operațional

2007RO161PO003

B.3.3.        Fond

FEDR

x

     Fond de coeziune

B.3.4.        Denumirea axei prioritare

Axa prioritară 2- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport

B.3.5.        Denumirea domeniului major de intervenție

Domeniul major de intervenţie 4 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

B.4.        Descrierea proiectului

B.4.1.        Descrierea proiectului [sau etapei proiectului]:

(a)        A se furniza o descriere a proiectului (sau a etapei proiectului) însoțită de o hartă relevantă în care să se evidențieze amplasamentul proiectului.

Cuvinte cheie

1. registru virtual al infrastructurii de utilitati europene, integrat intr-un sistem standardizat la nivel european, prin care utilizatorii vor stoca si administra datele. Registrul va fi implementat in sistem cloud si va fi disponibil publicului printr-un portal dedicat, model ce va putea fi preluat ulterior pe intreg teritoriul Europei la nivelul monitorizarii eficientei energetice

Pivex Smart Grid ICT in parteneriat public privat cu administratiilor publice unde o crestere a utilizarii tehnologiei cloud este un element cheie pentru livrarea serviciilor de informare publica de buna calitate catre cetateni, dar este, de asemenea, important pentru stabilirea strategiilor comune si pentru imbunatatirea capacitatilor companiilor IT.

2. Proiectul urmareste realizarea unui Sistem informatic de gestiune, monitorizare, predictie si alertare a utilizatorilor in cazul producerii unor incendii de vegetatie sau in cazurile in care exista un risc considerabil de producere a incendiilor.

Realizarea si implementarea sistemului informatic rezultat va duce la cresterea sigurantei umane si reducerea pierderilor umane si materiale, cresterea eficientiei activitatilor educationale in cazul prevenirii incendiilor, imbunatatirea capacitatii de interventie a IJSU la nivel national, regional si local in situatii de urgenta, reducerea pierderilor financiare prin cunoasterea riscului la incendii in diferite domenii (forestier, infrastructuri - companii de utilitati (distributie si transport), industrie si agricultura, turism, reconstructie ecologica), promovarea de strategii si politici de planificare a teritoriului, crearea unei baze de date care sa poata fi utilizata de factorii de decizie politico-administrativi in planificarea teritoriului si intervetii in situatii/evenimente de urgenta.

3. Banca de Date Urbane (BDU) este componenta geospatiala a unui sistem informatic integrat  in regiunea de nord vest. La finalul implementarii, BDU a depasit cu mult, prin arie de acoperire si complexitate, cerintele initiale. Astfel, prin intermediul aplicatiilor specializate, sute de utilizatori acceseaza sau gestioneaza informatia geospatiala in cadrul a peste 200 de fluxuri de lucru distincte. Incepand cu inregistrarea proprietatilor, trecand prin planificarea urbana, emiterea de autorizatii, coordonarea lucrarilor la retelele edilitare, pregatirea pentru situatii de urgenta,   supervizarea utilitatilor publice, transporturi si terminand cu inspectii de teren sau protectia mediului, toate informatiile legate de desfasurarea acestor activitati au fost integrate prin intermediul BDU. Solutia geospatiala administreaza informatia geospatiala din 53 de departamente in care functioneaza mai mult de 200 de procese cu 389 de straturi de informatie si mai mult de 4000 de caracteristici distincte. Datele si functiile sistemului au fost armonios integrate cu cele ale unor sisteme de tip ERP, CRM, DM si altele.

3. Parte componenta a reorganizarii activitatii de transport si operare a Pivex Smart Grid , solutia a fost dezvoltata ca un sistem unic care integreaza intr-o baza de date centralizata informatiile tehnice asociate activitatilor din intreaga companie. Comun pentru toate sucursalele de transport din tara, dar si pentru sediul central, sistemul urmareste integrarea informatiilor tehnice, atat geospatiale, cat si alfanumerice, dar si integrarea proceselor. Pivex Smart Grid ICT  este realizat intr-o arhitectura centralizata si raspunde atat unor functionalitati care acopera activitati specifice ale departamentelor tehnice  generale cat si unor obiective generale de tip managementul liniilor de transport de energie electrica (trasari si analiza de retea), managementul cererilor de retragere din exploatare, managementul dispoziţiilor de lucru etc. Utilizatori de pe tot cuprinsul tarii beneficiaza de acces instantaneu la date in functie de nivelul ierarhic, de specializare etc.

4. Maparea Pivex Smart Grid Pivex Smart Cities Energy Efficiency" s-a urmarit crearea unui sistem de suport pentru managementul fortelor de monitorizare strategica care actioneaza in strada si evaluarea resursele necesare in cazul unei implementari la nivel national a acestui concept. S-a urmarit dezvoltarea unei aplicatii care sa permita introducerea si procesarea rapoartelor de interventie intr-un mod structurat si in orice moment atat la nivelul Pivex Smart Grid , cat si identificarea mijloacelor de prevenire a acesteia. Sistemul permite realizarea de harti digitale Pivex Smart Grid , realizarea de rapoarte cu privire la starea Pivex Smart Grid in functie de anumiti factori, crearea de rapoarte predefinite pentru management, gestionarea situatiei operative si alocarea de resurse institutionale si multe altele. Pentru rafinarea conceptului si identificarea unei structuri care sa poata fi replicata la nivel national „Pivex Smart Grid Black Sea" si „Pivex Smart Grid Danube".

5. Proiectul are ca obiectiv principal implementarea unui sistem pilot numeric demonstrativ pentru evaluarea integrata a poluarii probabile asupra mediului urban, cauzata de implementarea propunerilor de dezvoltare urbanistica, prin dezvoltarea unui sistem OpenGIS care sa permita operarea de la distanta a sistemului in beneficiul autoritatilor locale. Atingerea acestui scop se va face prin integrarea factorilor cheie: poluarea atmosferica, poluarea apei de suprafata si poluarea apei subterane. Sistemul faciliteaza planificarea urbana la nivelul autoritatii locale prin modelarea calitatii factorilor de mediu aerian si hidric.

6. Principalul obiectiv a fost dezvoltarea si implementarea unei baze nationale de date pentru sectorul minier si a unui sistem geospatial pentru vizualizarea perimetrelor miniere de explorare si exploatare, care sa monitorizeze, dezvolte si promoveze concesiunile pentru resursele minerale. Solutia a automatizat activitatile legate de inventarierea si gestionarea datelor minerale, concesiunilor miniere, monitorizarea licentelor de explorare si exploatare, observarea masuratorilor de mediu si a raportarilor productiilor de minerale obtinute in procesele tehnologice, inventarierea rezervelor ramase neexploatate. Datele pot fi accesate de diferitele aplicatii ale sistemului din aceeasi baza de date, unica la nivelul intregii institutii. Astfel, fiecare departament isi poate pastra specificul activitatii si al fluxurilor proprii de lucru permitand in acelasi timp accesul la datele sale si celorlalte departamente din organizatie.

6. Suita de solutii geospatiale Ingeea a aparut in urma fuziunii dintre tehnologie software creata de lideri mondiali in IT si experienta de 14 ani a companiei Intergraph Computer Services in dezvoltarea si implementarea de solutii geospatiale specifice pentru administratia publica din Romania. Astfel, Ingeea aduce sectorului public solutii geospatiale modulare care combina beneficiile unei aplicatii de tip off-the-shelf cu cele ale unei solutii create special pentru un domeniu sau beneficiar.

7. Pivex Smart Grid si-a propus dezvoltarea unui sistem integrat cu o importanta componenta geospatiala, denumita "Sistem informatic de gestiune a patrimoniului". Sistemul permite stocarea si regasirea informatiilor tehnico-functionale asociate componentelor spatiale ale obiectelor de patrimoniu, precum si conectarea administratorilor, concesionarilor de retele in vederea clarificarii, actualizarii si corelarii evidentei faptice proprii cu evidentele contabile ale primariei.

Utilizatorii sistemului geospatial, indiferent de institutia din care fac parte, identifica in harta elementele componente ale obiectelor de patrimoniu din aceasta lista si genereaza legatura intre obiect si componente. Daca acestea nu se regasesc in harta, utilizatorii responsabili de actualizarea datelor vor introduce in BDG reprezentarea grafica (geometria) si caracteristicile tehnice ale componentelor care vor fi conectate cu obiectul din evidenta economica. Gratie sistemului, angajatii nu mai sunt nevoiti sa stocheze informatiile tehnico-descriptive pe suport de hartie, ci beneficiaza de avantajele digitale ale Bancii de Date Geospatiale (BDG).

  1. 8. Banci de date geospatiale Pivex Smart Grid Smart City, Pivex Smart Home, Pivex Energy Sky

Banca de Date Geospatiale (BDG) este componenta geospatiala a unui sistem informatic integrat la nivelul intregii institutii, implementat de Municipalitatea Sibiu. La finalul implementarii, BDG a depasit cu mult, prin arie de acoperire si complexitate, cerintele initiale. Astfel, prin intermediul aplicatiilor specializate, sute de utilizatori din peste 30 de compartimente si 17 servicii publice acceseaza sau gestioneaza informatia geospatiala in cadrul a peste 90 de fluxuri de lucru distincte. Incepand cu inregistrarea proprietatilor, trecand prin planificarea urbana, emiterea de autorizatii, coordonarea lucrarilor la retelele edilitare, pregatirea pentru situatii de urgenta, supervizarea utilitatilor publice, transporturi si terminand cu inspectii de teren sau protectia mediului, toate informatiile legate de desfasurarea acestor activitati au fost integrate prin intermediul BDG.

PIVEX rețea inteligentă PIVEX BSENTSO-E (PIVEX  Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport PIVEX Marea Neagra  
BSENTSO-E și Pivex Smart Grid și planul de investiții,
instrumente importante de coordonare in cadrul PIVEX BSENTSO-E www.pivexplatformblacksea.eu

Între, 29-Decembrie 2009 - 29 ianuarie 2014 PIVEX Smart Grid Marea Neagră,
Marea Caspică, Marea Mediterană, Africa a indeplinit cu succes procedurile de consultare a părților interesate in implicarea in procesul de investitii PIVEX Smart Grid Petrol Gaz Energie, PIVEX Smart Grid J5/1626 /, PIVEX Platform J5/1626/2012 proces de consultare si implicare stakeholderi deschis, transparent

Sinteza- Planul consultarilor
29-decembrie 2013 - 29 ianuarie 2014 consultari  cu privire la

Finanțarea integrata Conecting Europe Facility Europei

Finantare Banca Europeană de Investiții,

POSCCE finantare PIVEX Smart Grid J5/1626/2012

Proces de consultare prezentat transparent in cadrul evenimentelor EUSEW 2009-2013 Bruxelles,

Consultari politice la nivel înalt PIVEX Smart Grid Black Sea PIVEX Onshore & Offshore Grid PIVEX Marea Neagră Marea Mediterană  spatiu european integrat de monitorizare cu privire la securitatea infrastructurilor critice,

PIVEX memorandum de înțelegere 25 Martie 2013 drepturile de proprietate industrie www.pivexplatformblacksea.eu PIVEX Smart Grid
J5/1626/2012 PIVEX Platforma J5/1464/1996 Iulia Platona
PIVEX Smart Grid J5/1626 TYNDP Petrol Gaz Energie Upgradare Finanțarea
Conecting Europe Facility

PIVEX BSERI (Inițiativa Regională de Investitii in electricitate si gaz PIVEX Smart Grid Marea Neagra, coordonat de PIVEX Platforma J05/1464/6.12.1996 si PIVEX Smart Grid J5/1626/2012, www.pivexplatformblacksea.eu, în regiunea Mării Negre, care va juca
rol de coordonare pentru rețelele inteligente de integrare  energetica in cadrul PIVEX platforma Mării Negre


PIVEX Smart Grid grupuri de lucru, stabilite de președintele Iulia Platona, TEN-E
(Marea Neagră rețelele transeuropene de energie electrică), coordonator european
pentru conexiuni energetice si investitii in surse regenerabile de energie în Europa de Est
(Marea Neagră și Marea Caspică)

Prin intermediul evenimentelor EUSEW 2009-2013 organizate de catre presedinte Pivex Smart Grid Iulia Platona, PIVEX Smart Grid J5/1626, Platform PIVEX a indeplinit
procedurile solicitate de către Comisia Europeană, în ceea ce privește
indicatori de transparență, implicarea părților interesate, invitatii diplomatice
conferințe la nivel înalt

PIVEX Smart Grid Marea Neagra Entsoe Entsog, reprezentat de președinte Iulia Platona prezentat de catre Delegatia permanenta a Comisiei Europene  in cadrul conferintei ministeriale si diplomatice Oil Gaz Energy Infrastructure, drept proces de investitii gaz si energie Marea Neagra si Marea Caspiaca, in contextul coridoarelor de gaz reprezentate de ambasadele si ministerele de resort din tarile participante, (Cordorul de Gaz De Sud, Agri, Pivex Smart Grid Black Sea Caspian  

In perioada 29 decembrie 2013 -29 ianuarie 2014
Potrivit procedurilor europene, procesul de consultare a fost realizat prin participari directe sau prin proceduri de implicare si consultare stakeholderi transmise online ambasadelor si ministerelor de resort  precum si tuturor părților   interesate- stakeholderii din energie din regiunea Dunării, Marii Neagre, Marea Caspice, Marii Mediterane, Africa de catre Iulia Platona-presedinte la PIVEX Smart Grid


PIVEX Smart Grid Marea Neagră ENTSO-E, EntsoG mandat de Standardizare, PIVEX Smart Grid Marea Neagra reumneste Clusterele de inovatii si cercetare stiintifica  PIVEX Dunăre, Marea Neagră, Marea Mediterana prin sinergia retelelor inteligente.

PIVEX proiect strategic pentru interesul UE


http://pivexplatformblacksea.eu/DocumentePivex/G11Entso-+PivexSmartGridPivexCityDanubeBlackSeaMediterranean+July2013Ro-RuG20.pdf

CAPITOLUL 1 Angajamentul politic, politica UE PIVEX Smart Grid incadrarea in politicile si prioritatile UE

CAPITOLUL 2 Pivex Smart Grid Black Sea Plan integrat Regional de Investitii prin Sinergie si prosperitate, Pivex SIE, Pivex sustainable Investments Energy, realizate in parteneriat  PIVEX rețelelor inteligente


CAPITOLUL 3 Monitorizarea integrata PIVEX Smart Grid securitatea infrastructurii energetice


CAPITOLUL 4 Stabilirea  viziunii pe termen lung, Pivex Smart Grid  cu obiective clare, corelate cu politicile și măsurile aplicabile in cadrul PIVEX SIE Marea Neagra -investitii sustenabile energie,  

Viziunea:  PIVEX Smart Grid viitor energetic durabil, avand obiective și ținte investiții inteligente integrate in regiunea Marii Negre


CAPITOLUL 5. PIVEX Smart Grid Mandat de Standardizare
PIVEX Smart Grid Marea Neagră, proiect de interes strategic UE, respectând prevederile Parlamentului European și Consiliului pentru infrastructuri energetice transeuropene, conform Deciziei 1364/2006/CE (COM (2011) 658) Bruxelles, iulie 2012

In perioada 29 decembrie  2013 - 29 ianuarie 2014 consultarile deschise PIVEX Smart Grid
cu privire la investiții gaz energie Dunăre, Marea Neagră, Marea Caspică, Marea Mediterană,
Africa, a avut drept rezultat drepturile de proprietate si reprezentare Iulia Platona și PIVEX Smart Grid J5/1626/2012 și PIVEX Platform J05/1464/1996
Conecting Europe facility, PIVEX Smart Grid J5/1626/2012 TYNDP ENTSOE
ENTSOG Upgrade Update, finantare Banca Europeană de Investiții, împreună cu
POSCCE Scada supervisarea infrastructurii energetice integrata prin satelit, PIVEX
Smart Grid J5/1626/2012 Gaz, conducte de transport de energie, petrol, gaz, precum si
producție de energie

 Uniunea Europeană EUSEW 2009-2013 ENTSOE ENTSOG, Finantare Pivex Smart Grid J5/1626/2012

Președintele PIVEX Smart Grid Iulia Platona a trimis invitațiile pentru
consultare on-line PIVEX Smart Grid gaz petrol sinergie investiții  Marea Neagra Marea Mediterana printr-un proces diplomatic elegant PIVEX Smart Grid
grupuri de lucru, invitații si implicare cu succes a ministerelor si diplomatiei
29 ianuarie 2014 Memorandumul de Finanțare PIVEX Smart Grid Marea Neagra si Mediterraneana Africa EUSEW conferințe de nivel înalt sprijin Politic PIVEX Smart Grid 26 iunie 2013, cu sprijinul Comisiei Europene

BSENTSO-E (Rețeaua Europeană PIVEX Smart Grid Marea Neagra pentru sisteme si operatori de transport la nivel național și cooperarea regională pentru dezvoltării rețelei de transport energie si gaz, în cadrul  PIVEX BSENTSO-E PIVEX Smart Grid rețelele inteligente in regiunea Mării Negre partneriate Pivex Smart Grid J05/1464/1996 si Pivex Platform J05/1464/1996. Coordonarea  planului de investiții este indeplinita de PIVEX Smart Grid J05/1626/2012


PIVEX BSENTSO-E grupuri de lucru  pentru activitățile PIVEX
dezvoltarea off-shore si onshore grid( solutii de piață, probleme operationale, de reglementare).
Grupul de lucru pe regiuni PIVEX Marea Neagră-Marea Mediterană coordonat în
comitetul de dezvoltare al sistemului, care funcționează pentru soluții -conexe
offshore de dezvoltare grid-gaz de energie Marea Neagră, Marea Mediterană


Armonizarea  capacitatii de monitorizare PIVEX integrată, îndeplinește criteriile de siguranța și cerințele de stabilitate pe termen lung și de securitate

AMPLASAMENTE PIVEX SMART GRID SKY SECURITY ENERGY INFRASTRUCTURE

http://www.eusew.eu/component/see_eventview/?view=see_eventdetail&index=1&countryID=-1&sort=4&pageNum=0&eventid=26&mapType=brussels&keyword=&city=&organiser=&eventDate=&eventType=-1

 1. 500 hectars Facliei -Aeroport Oradea city, private public partnership Pivex Smart Grid

2. Constanta city Pivex Smart Grid Black Sea Monitoring

27 hectare Tuzla Military Airport Constanta, Black Sea

3. Gazoduct Iasi Ungheni, Romania, Republic Moldova, 39 contracte Pivex Smart Grid semnate cu primariile

4. Hunedoara Hateg, Romania, Pivex Smart Grid Serbia Cluster

5. Baneasa Otopeni Bucuresti Pivex Smart Grid Integrated Monitoring Center

TEXT BOX

(b)        A se preciza dacă proiectul pentru care se solicită finanțare reprezintă o fază a unei operațiuni mai complexe:

x▢ Da                                ▢ Nu

(c)        În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect mai amplu, a se descrie etapele prevăzute pentru punerea în aplicare (explicând dacă aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic și financiar).

Etape

1. registru virtual al infrastructurii de utilitati europene, integrat intr-un sistem standardizat la nivel european, prin care utilizatorii vor stoca si administra datele. Registrul va fi implementat in sistem cloud si va fi disponibil publicului printr-un portal dedicat, model ce va putea fi preluat ulterior pe intreg teritoriul Europei la nivelul monitorizarii eficientei energetice

Pivex Smart Grid ICT in parteneriat public privat cu administratiilor publice unde o crestere a utilizarii tehnologiei cloud este un element cheie pentru livrarea serviciilor de informare publica de buna calitate catre cetateni, dar este, de asemenea, important pentru stabilirea strategiilor comune si pentru imbunatatirea capacitatilor companiilor IT.

2. Proiectul urmareste realizarea unui Sistem informatic de gestiune, monitorizare, predictie si alertare a utilizatorilor in cazul producerii unor incendii de vegetatie sau in cazurile in care exista un risc considerabil de producere a incendiilor.

Realizarea si implementarea sistemului informatic rezultat va duce la cresterea sigurantei umane si reducerea pierderilor umane si materiale, cresterea eficientiei activitatilor educationale in cazul prevenirii incendiilor, imbunatatirea capacitatii de interventie a IJSU la nivel national, regional si local in situatii de urgenta, reducerea pierderilor financiare prin cunoasterea riscului la incendii in diferite domenii (forestier, infrastructuri - companii de utilitati (distributie si transport), industrie si agricultura, turism, reconstructie ecologica), promovarea de strategii si politici de planificare a teritoriului, crearea unei baze de date care sa poata fi utilizata de factorii de decizie politico-administrativi in planificarea teritoriului si intervetii in situatii/evenimente de urgenta.

3. Banca de Date Urbane (BDU) este componenta geospatiala a unui sistem informatic integrat  in regiunea de nord vest. La finalul implementarii, BDU a depasit cu mult, prin arie de acoperire si complexitate, cerintele initiale. Astfel, prin intermediul aplicatiilor specializate, sute de utilizatori acceseaza sau gestioneaza informatia geospatiala in cadrul a peste 200 de fluxuri de lucru distincte. Incepand cu inregistrarea proprietatilor, trecand prin planificarea urbana, emiterea de autorizatii, coordonarea lucrarilor la retelele edilitare, pregatirea pentru situatii de urgenta,   supervizarea utilitatilor publice, transporturi si terminand cu inspectii de teren sau protectia mediului, toate informatiile legate de desfasurarea acestor activitati au fost integrate prin intermediul BDU. Solutia geospatiala administreaza informatia geospatiala din 53 de departamente in care functioneaza mai mult de 200 de procese cu 389 de straturi de informatie si mai mult de 4000 de caracteristici distincte. Datele si functiile sistemului au fost armonios integrate cu cele ale unor sisteme de tip ERP, CRM, DM si altele.

3. Parte componenta a reorganizarii activitatii de transport si operare a Pivex Smart Grid , solutia a fost dezvoltata ca un sistem unic care integreaza intr-o baza de date centralizata informatiile tehnice asociate activitatilor din intreaga companie. Comun pentru toate sucursalele de transport din tara, dar si pentru sediul central, sistemul urmareste integrarea informatiilor tehnice, atat geospatiale, cat si alfanumerice, dar si integrarea proceselor. Pivex Smart Grid ICT  este realizat intr-o arhitectura centralizata si raspunde atat unor functionalitati care acopera activitati specifice ale departamentelor tehnice  generale cat si unor obiective generale de tip managementul liniilor de transport de energie electrica (trasari si analiza de retea), managementul cererilor de retragere din exploatare, managementul dispoziţiilor de lucru etc. Utilizatori de pe tot cuprinsul tarii beneficiaza de acces instantaneu la date in functie de nivelul ierarhic, de specializare etc.

4. Maparea Pivex Smart Grid Pivex Smart Cities Energy Efficiency" s-a urmarit crearea unui sistem de suport pentru managementul fortelor de monitorizare strategica care actioneaza in strada si evaluarea resursele necesare in cazul unei implementari la nivel national a acestui concept. S-a urmarit dezvoltarea unei aplicatii care sa permita introducerea si procesarea rapoartelor de interventie intr-un mod structurat si in orice moment atat la nivelul Pivex Smart Grid , cat si identificarea mijloacelor de prevenire a acesteia. Sistemul permite realizarea de harti digitale Pivex Smart Grid , realizarea de rapoarte cu privire la starea Pivex Smart Grid in functie de anumiti factori, crearea de rapoarte predefinite pentru management, gestionarea situatiei operative si alocarea de resurse institutionale si multe altele. Pentru rafinarea conceptului si identificarea unei structuri care sa poata fi replicata la nivel national „Pivex Smart Grid Black Sea" si „Pivex Smart Grid Danube".

5. Proiectul are ca obiectiv principal implementarea unui sistem pilot numeric demonstrativ pentru evaluarea integrata a poluarii probabile asupra mediului urban, cauzata de implementarea propunerilor de dezvoltare urbanistica, prin dezvoltarea unui sistem OpenGIS care sa permita operarea de la distanta a sistemului in beneficiul autoritatilor locale. Atingerea acestui scop se va face prin integrarea factorilor cheie: poluarea atmosferica, poluarea apei de suprafata si poluarea apei subterane. Sistemul faciliteaza planificarea urbana la nivelul autoritatii locale prin modelarea calitatii factorilor de mediu aerian si hidric.

6. Principalul obiectiv a fost dezvoltarea si implementarea unei baze nationale de date pentru sectorul minier si a unui sistem geospatial pentru vizualizarea perimetrelor miniere de explorare si exploatare, care sa monitorizeze, dezvolte si promoveze concesiunile pentru resursele minerale. Solutia a automatizat activitatile legate de inventarierea si gestionarea datelor minerale, concesiunilor miniere, monitorizarea licentelor de explorare si exploatare, observarea masuratorilor de mediu si a raportarilor productiilor de minerale obtinute in procesele tehnologice, inventarierea rezervelor ramase neexploatate. Datele pot fi accesate de diferitele aplicatii ale sistemului din aceeasi baza de date, unica la nivelul intregii institutii. Astfel, fiecare departament isi poate pastra specificul activitatii si al fluxurilor proprii de lucru permitand in acelasi timp accesul la datele sale si celorlalte departamente din organizatie.

6. Suita de solutii geospatiale Ingeea a aparut in urma fuziunii dintre tehnologie software creata de lideri mondiali in IT si experienta de 14 ani a companiei Intergraph Computer Services in dezvoltarea si implementarea de solutii geospatiale specifice pentru administratia publica din Romania. Astfel, Ingeea aduce sectorului public solutii geospatiale modulare care combina beneficiile unei aplicatii de tip off-the-shelf cu cele ale unei solutii create special pentru un domeniu sau beneficiar.

7. Pivex Smart Grid si-a propus dezvoltarea unui sistem integrat cu o importanta componenta geospatiala, denumita "Sistem informatic de gestiune a patrimoniului". Sistemul permite stocarea si regasirea informatiilor tehnico-functionale asociate componentelor spatiale ale obiectelor de patrimoniu, precum si conectarea administratorilor, concesionarilor de retele in vederea clarificarii, actualizarii si corelarii evidentei faptice proprii cu evidentele contabile ale primariei.

Utilizatorii sistemului geospatial, indiferent de institutia din care fac parte, identifica in harta elementele componente ale obiectelor de patrimoniu din aceasta lista si genereaza legatura intre obiect si componente. Daca acestea nu se regasesc in harta, utilizatorii responsabili de actualizarea datelor vor introduce in BDG reprezentarea grafica (geometria) si caracteristicile tehnice ale componentelor care vor fi conectate cu obiectul din evidenta economica. Gratie sistemului, angajatii nu mai sunt nevoiti sa stocheze informatiile tehnico-descriptive pe suport de hartie, ci beneficiaza de avantajele digitale ale Bancii de Date Geospatiale (BDG).

  1. 8. Banci de date geospatiale Pivex Smart Grid Smart City, Pivex Smart Home, Pivex Energy Sky

Banca de Date Geospatiale (BDG) este componenta geospatiala a unui sistem informatic integrat la nivelul intregii institutii, implementat de Municipalitatea Sibiu. La finalul implementarii, BDG a depasit cu mult, prin arie de acoperire si complexitate, cerintele initiale. Astfel, prin intermediul aplicatiilor specializate, sute de utilizatori din peste 30 de compartimente si 17 servicii publice acceseaza sau gestioneaza informatia geospatiala in cadrul a peste 90 de fluxuri de lucru distincte. Incepand cu inregistrarea proprietatilor, trecand prin planificarea urbana, emiterea de autorizatii, coordonarea lucrarilor la retelele edilitare, pregatirea pentru situatii de urgenta, supervizarea utilitatilor publice, transporturi si terminand cu inspectii de teren sau protectia mediului, toate informatiile legate de desfasurarea acestor activitati au fost integrate prin intermediul BDG.

(d)        Pe baza căror criterii a fost împărțit proiectul în etape?

CAPITOLUL 1 Angajamentul politic, politica UE PIVEX Smart Grid incadrarea in politicile si prioritatile UE

CAPITOLUL 2 Pivex Smart Grid Black Sea Plan integrat Regional de Investitii prin Sinergie si prosperitate, Pivex SIE, Pivex sustainable Investments Energy, realizate in parteneriat  PIVEX rețelelor inteligente


CAPITOLUL 3 Monitorizarea integrata PIVEX Smart Grid securitatea infrastructurii energetice


CAPITOLUL 4 Stabilirea  viziunii pe termen lung, Pivex Smart Grid  cu obiective clare, corelate cu politicile și măsurile aplicabile in cadrul PIVEX SIE Marea Neagra -investitii sustenabile energie,  

Viziunea:  PIVEX Smart Grid viitor energetic durabil, avand obiective și ținte investiții inteligente integrate in regiunea Marii Negre


CAPITOLUL 5. PIVEX Smart Grid Mandat de Standardizare
PIVEX Smart Grid Marea Neagră, proiect de interes strategic UE, respectând prevederile Parlamentului European și Consiliului pentru infrastructuri energetice transeuropene, conform Deciziei 1364/2006/CE (COM (2011) 658) Bruxelles, iulie 2012

In perioada 29 decembrie  2013 - 29 ianuarie 2014 consultarile deschise PIVEX Smart Grid
cu privire la investiții gaz energie Dunăre, Marea Neagră, Marea Caspică, Marea Mediterană,
Africa, a avut drept rezultat drepturile de proprietate si reprezentare Iulia Platona și PIVEX Smart Grid J5/1626/2012 și PIVEX Platform J05/1464/1996
Conecting Europe facility, PIVEX Smart Grid J5/1626/2012 TYNDP ENTSOE
ENTSOG Upgrade Update, finantare Banca Europeană de Investiții, împreună cu
POSCCE Scada supervisarea infrastructurii energetice integrata prin satelit, PIVEX
Smart Grid J5/1626/2012 Gaz, conducte de transport de energie, petrol, gaz, precum si
producție de energie

 Uniunea Europeană EUSEW 2009-2013 ENTSOE ENTSOG, Finantare Pivex Smart Grid J5/1626/2012

Președintele PIVEX Smart Grid Iulia Platona a trimis invitațiile pentru
consultare on-line PIVEX Smart Grid gaz petrol sinergie investiții  Marea Neagra Marea Mediterana printr-un proces diplomatic elegant PIVEX Smart Grid
grupuri de lucru, invitații si implicare cu succes a ministerelor si diplomatiei
29 ianuarie 2014 Memorandumul de Finanțare PIVEX Smart Grid Marea Neagra si Mediterraneana Africa EUSEW conferințe de nivel înalt sprijin Politic PIVEX Smart Grid 26 iunie 2013, cu sprijinul Comisiei Europene

BSENTSO-E (Rețeaua Europeană PIVEX Smart Grid Marea Neagra pentru sisteme si operatori de transport la nivel național și cooperarea regională pentru dezvoltării rețelei de transport energie si gaz, în cadrul  PIVEX BSENTSO-E PIVEX Smart Grid rețelele inteligente in regiunea Mării Negre partneriate Pivex Smart Grid J05/1464/1996 si Pivex Platform J05/1464/1996. Coordonarea  planului de investiții este indeplinita de PIVEX Smart Grid J05/1626/2012


PIVEX BSENTSO-E grupuri de lucru  pentru activitățile PIVEX
dezvoltarea off-shore si onshore grid( solutii de piață, probleme operationale, de reglementare).
Grupul de lucru pe regiuni PIVEX Marea Neagră-Marea Mediterană coordonat în
comitetul de dezvoltare al sistemului, care funcționează pentru soluții -conexe
offshore de dezvoltare grid-gaz de energie Marea Neagră, Marea Mediterană


Armonizarea  capacitatii de monitorizare PIVEX integrată, îndeplinește criteriile de siguranța și cerințele de stabilitate pe termen lung și de securitate

Pivex Smart Grid Black Sea, project of strategic interest of EU, respecting the European Parliament and of the Council guidelines for trans European energy infrastructure

(e)        A se prezenta o listă cu proiectele prezente și viitoare relevante pentru proiectul propus ( amplasare, distanțe estimate, plan de implementare), precum și o hartă în care să se evidențieze proiectele menționate mai sus și corelarea cu proiectul pentru care se solicită finanțare.

Amplasari posibile pentru proiect, Cluj, Constanta, Hateg, Iasi, Otopeni

Pivex Smart Grid Energy Sky Centre de control pe regiuni

 1. 500 hectars Facliei Aeroport Oradea city, private public partnership Pivex Smart Grid

2. Constanta city Pivex Smart Grid Black Sea Monitoring Center together with

27 hectars Tuzla Military Airport Constanta, Black Sea

3. Gazoduct Iasi Ungheni, Romania, Republic Moldova, 39 contracts Pivex Smart Grid signed with cities towns

4. Hunedoara Hateg, Romania, Pivex Smart Grid Serbia Cluster

5. Baneasa, Otopeni, Bucuresti Pivex Smart Grid Integrated Monitoring Center

Denumirea activitatii

Dotarile si echipamentele utilizate pentru implementarea proiectului

Pivex ICT Cluster inventarierea si extinderea tuturor serviciilor Pivex ICT Cluster Case Inteligente, ce vor fi considerate proiecte demonstrative

Pivex ICT Cluster serviciile Pivex ICT Cluster Case Inteligente, Incherea contractelor cu beneficiarii, respectiv furnizorii de servicii si tehnologii componente Pivex Smart Grid ICT Cluster, tehnologii

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale din import

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate din import

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate de pe piata interna

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

www.clear-up.eu 

Integrarea consumatorilor inteligenti Pivex Smart Grid de servicii ICT

Integrarea consumatorilor inteligenti Pivex Smart Grid de servicii ICT

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale din import

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate din import

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate de pe piata interna

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Servicii Pivex  ICT Case inteligente-contoare

Servicii Pivex  ICT Case inteligente-contoare

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Sistem de monitorizare exterior afisat in dreapta usii si marit in urmatoarea imagine

Tehnologia KNX Jung

 

PC-ul include in retea toate birourile care pot fi gestionate de aici

Implementarea usoara de la orice pc poate crea premisele pentru multi-roaming, sistem audio si de comunicare intre birouri

Sistem smart metering, contorizare inteligenta energie

Facilitatea pilot securitate PC  informeaza despre siguranta cladirii

PC monitorizeaza ferestrele deschise si filmeaza exteriorul cladirii

Servicii Pivex ICT Case inteligente-monitorizare integrata comsum energie, gaz, elecricitate

Servicii Pivex ICT Case inteligente-monitorizare integrata comsum energie, gaz, elecricitate

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

platformă de servicii care gestionează profilul energetic al gospodăriei

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

platformă de servicii care gestionează profilul energetic al gospodăriei

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale din import

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate din import

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

eficienta energetica prin programarea diverselor concepte de casa zero energie

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

eficienta energetica prin programarea diverselor concepte de casa zero energie

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Integrarea conceptului de vehicole inteligente Pivex conceptului de Pivex casa inteligenta  

Integrarea conceptului de vehicole inteligente Pivex conceptului de Pivex casa inteligenta  

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Sistemul Siemens parcheaza automat masina in lipsa soferului

]

Siguranta cladirii prin sistemul Siemes

Panouri solare, sisteme de monitorizare consum energie

Panouri solare, sisteme de monitorizare consum energie

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Consultanta Pivex Smart Grid ICT Cluster

Consultanta Pivex Smart Grid ICT Cluster

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Pivex ICT Cluster integrarea infrastructurii smart metering

Pivex ICT Cluster integrarea infrastructurii smart metering

Servere, sisteme IT, sisteme integrate de monitorizare retea Pivex Smart Grid ICT cluster

Servere, sisteme IT, sisteme integrate de monitorizare retea Pivex Smart Grid ICT cluster

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Sisteme integrate monitorizare vehicole inteligente Pivex ICT Cluster

Sisteme integrate monitorizare vehicole inteligente Pivex ICT Cluster

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Sisteme integrate monitoriizare si integrare, consumatori intelegenti. Case inteligente, eficienta energetica si securitate Pivex ICT Cluster

Sisteme integrate monitoriizare si integrare, consumatori intelegenti. Case inteligente, eficienta energetica si securitate Pivex ICT Cluster

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

Flexibilitate si siguranta oferita de casele inteligente Siemens

Numai solutiile care creaza sinergie intre confort, eficienta energetica si securitate sunt fezabile si sustenabile pe termen lung

Touch screen-ul creaaza holograme cu imaginile corespunzatoare

Serviciilor tehnice, monitorizarii energetice,securitatii si sigurantei cladirii, si  birourilor retele gestionate din unic loc inserate  conceptului Siemens de casa inteligenta

Solutiile Siemens transforma cladirile in adevarate organisme vii

 Ce interactioneaza cu retele, inteligente, sensitive si adaptabile capabile sa gestioneze intregi baze de date complexe,

Interactionand inteligent cu locatiile birou interconectate cu sistemele de informatii, rapoartele si sistemele de gestionare si control si management inteligent eficienta energetica

Birourile sunt divizate conform necesitatii si interconectate retelelor

Spatiile birourilor sunt modulare si pot fi fexibil adaptate necesitatii

Sistemele de comunicatii, retelistica si interconectarea flexibila

Sunt posibile datorita integrarii in intreaga logistica a cladirii

Sistemele de transport vor fi flexibile, destinartiilor vor fi atinse repede si usor, optimizate si securizate conform obiectivelor protectiei infrastructurii prin management dinamic asistat geospace

Sistemul Siemens permite integrarea inteligenta a retelelor complexe gestionate unic si accesibile retelelor de birouri interconectate

Sistemul Siemens integraza in retele domenii clasice creand sinergii si interrelationand prin aceste sinergii cu domeniile complexe

Gestionate inteligent prin tehnologii integrate si gestionate unic  si facand posibile functii inovatoare

Exemplul energiei gestionat in retele ce creaza sinergii Sistemul inteligent de management energetic adauga functiei clasice a distributiei  integrarea inteligenta in sistemul de conducere  a consumatorilor interni, producatorilor si integrarea in gridul energetic

Cladirile vor fi incluse in clustere de cladiri, clustere de consumatori si producatori vor fi integrate in smart gridul energetic

Pivex ICT Cluster Roadmap, ierhizarea proiectelor demonstrative, proiectelor de cercetare stiintifica si proiectelor de transfer tehnologic  

Pivex ICT Cluster Roadmap, ierhizarea proiectelor demonstrative, proiectelor de cercetare stiintifica si proiectelor de transfer tehnologic

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

 

Pivex ICT cluster Pivex, Retea Pivex Integrare Inteligenta, Retea Pivex Consumatori Inteligenti, Pivex Management Energetic Inteligent, Pivex Distributie Inteligenta

Pivex ICT cluster Pivex, Retea Pivex Integrare Inteligenta, Retea Pivex Consumatori Inteligenti, Pivex Management Energetic Inteligent, Pivex Distributie Inteligenta

i) Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi pentru dotări de specialitate în vederea desfăşurării activităţii economice a microîntreprinderilor:

o achiziţionarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale

o achiziţionarea echipamentelor de specialitate

o (în cazul activităţii de prestări servicii) dotarea cu mobilier şi echipamente specifice domeniului de servicii prestate

ii) Cheltuieli cu achiziţionarea sistemelor IT (inclusiv a programelor informatice)

  1. Piaţa

Descrieţi piaţa pe care activaţi sau pe care intenţionaţi să intraţi:

Gestionate inteligent prin tehnologii integrate si gestionate unic  si facand posibile functii inovatoare

Exemplul energiei gestionat in retele ce creaza sinergii Sistemul inteligent de management energetic adauga functiei clasice a distributiei  integrarea inteligenta in sistemul de conducere  a consumatorilor interni, producatorilor si integrarea in gridul energetic

Denumirea activitatii

Pivex ICT Cluster inventarierea si extinderea tuturor serviciilor Pivex ICT Cluster Case Inteligente, ce vor fi considerate proiecte demonstrative

Integrarea consumatorilor inteligenti Pivex Smart Grid de servicii ICT

Servicii Pivex  ICT Case inteligente-contoare

Servicii Pivex ICT Case inteligente-monitorizare integrata comsum energie, gaz, elecricitate

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

platformă de servicii care gestionează profilul energetic al gospodăriei

Servicii Pivex ICT Case inteligente-

eficienta energetica prin programarea diverselor concepte de casa zero energie

Integrarea conceptului de vehicole inteligente Pivex conceptului de Pivex casa inteligenta  

Panouri solare, sisteme de monitorizare consum energie

Proiecte demonstrative Pivex ICT Cluster, in scopul extinderii retelei in beneficiul intregii regiunii  NV

Biroul inteligent Pivex ICT cluster, sisteme integrate regiunea NV

Servere, sisteme IT, sisteme integrate de monitorizare retea Pivex Smart Grid ICT cluster

Sisteme integrate monitorizare vehicole inteligente Pivex ICT Cluster

Sisteme integrate monitoriizare si integrare, consumatori intelegenti. Case inteligente, eficienta energetica si securitate Pivex ICT Cluster

Consultanta Pivex Smart Grid ICT Cluster

Pivex ICT Cluster integrarea infrastructurii smart metering

Pivex ICT Cluster Roadmap, ierhizarea proiectelor demonstrative, proiectelor de cercetare stiintifica si proiectelor de transfer tehnologic  

Pivex ICT cluster Pivex, Retea Pivex Integrare Inteligenta, Retea Pivex Consumatori Inteligenti, Pivex Management Energetic Inteligent, Pivex Distributie Inteligenta

Distributia directa a produselor oferite se datoreaza caracteristicilor serviciilor ce trebuie vazute, servicii case inteligente experimentate prin Pivex ICT cluster, avand in vedere caracterul inovator, inteligent tehnologic ce pune accent pe armonizarea confortului pe termen lung, satisfacerea nevoilor de protectie, apreciere si integrare.

  1. Strategia de marketing

Descrieţi strategia de abordare/introducere a produselor şi serviciilor pe piaţă (sau de menţinere/ îmbunătăţire a cotei de piaţă în cazul unor servicii existente). Tot aici se va evidenţia strategia de marketing pentru promovarea produselor şi serviciilor respective şi modalităţile de punere în practică a acesteia, inclusiv:

  • Puncte tari
  • Pozitionarea serviciilor caselor inteligente se bazeaza pe faptul ca succesele inregistrate de omenire sunt datorate mizarii deliberate, intense si sustinute, de-a lungul anilor, pe inteligenta, pe cautarile si eforturile de acest gen (si nu pe cele fizice!), cu accent pe gandirea anticipativa si abordarea prospectiv constructiva a realitatilor, deci practic pe capitalul intelectual, avand in vedere caracterul de investitie al activitatilor intelectuale. Putem spune ca aceasta investitie in capitalul intelectual a avut si va avea efectele cele mai profitabile.
  • Interactiuni transculturale generate de provocarea managementului retelelor integrate inteligent si global
  • Efectul de sinergism al functionalitatii interrelationale, ( fiecare subsistem fiind complementat in functionalitatea sa de catre practic toate celelalte elemente ce fac parte din ansamblu Pivex ICT Cluster Case inteligente, face din acesta reunire de servicii inteligente un cluster de produse si servicii complexe ce unifica, armonizeaza si complementarizeaza interrelationarile dintre serviciile componente, creand dorinta cresterii satisfactiei pe masura achizitionarii tot mai multor elemente din ansamblul de servicii integrate.
  • Cu cat se cunoaste mai mult, e tot mai multa nevoie de intelect, de stiinta, iar Pivex ICT Cluster Case inteligente suscita interesul prin descoperirea si acumularea permanenta de servicii intelectuale inovatoare, ce cresc satisfactia pe termen lung a consumatorului prin armonizarea cresterii confortului si satisfacerii nevoii de protectie in conditiile sinergiei  eficientei energetice si managementului integrat a retelelor componenente.
  • Rolul individului- tehnologiile inovatoare, progresul informaticii, a telefoniei celulare, megatendintele generate de cresterei vitezei si eficientei comunicatiilor, transforma radical biroul viitorului, care poate fi amplasat oriune in lume, determinand aparitia „angajatului autonom” cum il numea Toefler, ceea ce va determina extinderea unor piete cu ritm de crestere exponential, pentru serviciile de comunicatii, serviciile de transfer tehnologic case inteligente, televiziune cu inalta revolutie
  • Cresterea flexibilitatii se refera atat in ceea ce priveste cerintele pietei cu o dinamica extraordinara, cat si prin raspunsul rapid, conectat la aceste cerinte, aparitia dupa Troefler a flex firmei
  • Termenul generic de „sat global” utilizat in 1960 de Marshall McLuham, descriu tehnologiile inovatoare de comunicatii, de transport, ce realizeaza legaturi virtuale intre toate continentele, ceea ce transforma lumea intr-un sat global
  • Puncte slabe
  • Puterea de cumparare si-a schimbat caracterul. Producatorii de servicii au trecut la outsoourcing si la achizitionarea subansamblelor componente din diferte tari
  • Experienta pozitiva a fost transferata unor tari care au devenit un fel de pol al bunastarii, fara ca ca acesta dezvoltare sa fie obiectul unei dezvoltari industriale tipice, ci mai curand fiind beneficiare ale unui climat de afaceri favorabil Cresterea economica s-a bazat pe dezvoltarea unor servicii legate de asigurarea celor mai mici taxe pe venituri, contribuind in acest fel la crearea veniturilor tarii respective fara nicio investitie directa ( este cazul statelor San Marino, Monaco, etc, centrele offshore din Bermude
  • Rutinele organizationale reprezinta un armistitiu intre interesele conflictuale ale diferitilor membrii din organizatii ( Nelson si Winter Universitatea Yale)
  • Termenul folosit de profesorul Daianu,

 iluzia performantei, iluzie care a contribuit din plin la credinta ca reorganizarile institutionale vor duce la cresterea performantei

Profesorul Daniel Daianu descria perspectiva de scrutare a viitorului folosind un generic sugestiv The Comming Anarchy, (Kaplan, random house 2000, sublinind teza Liderilor din Grupul celor 7, ce demonstreaza ingrijorarea fata de efectele adverse ale globalizarii, miscarilor de capital, ce pot produce perturbatii grave in functionarea unei economii sau chiar a economiei mondiale

Fukuyama face revelatia unui atitudini mult mai rezervate si precaute fata de dinbamica sociala si economica, The Great Disruption, Razboaiele civile si interstatale, terorismul intern si international, globalizarea crimei organizate, cursa neabatuta a inarmarilor, Ciocnirea civilizatiilor descrisa de Samuel Huntington

  • Dependenta de partie, path dependency

Joaca un rol critic in istorie, o baza institutionala fragila in Ucraina, este relevanta in acest sens, o amenitare puternica pentru societate o constituie faptul ca structuri paralele, care sunt lipsite de transparenta, sunt conduse de organizatii si retele de tip mafiot

  • Atacurile asupra infrastructurii critice, necesitatea protectiei infrastructurii critice

Sunt realitati care genereaza in viata de zi cu zi, atacuri asupra sistemelor informatice, atacuri aspura infrastructurii energetice, deziformare, manipulare,

Razboaie psihologice si de manipulare a maselor prin insertia unor factori perturbatori in punctele nodale ale infrastructurii critice, cu scopul crearii de avantaje economice pentru interese antinationale, atacand infrastructura critica, informatica si energetica

  • Oportunitati
  • Privatizarea „ statutlui bunastarii’”, trecerea de la statul bunastarii la proprietatea privata asupra serviciilor furnizate de firme private
  • Renasterea artelor ca principala preocupare de recreere si pozitionarea clusterelor de servicii tehnologice invovative Pivex Technology Cruise reprezinta reunirea a trei proiecte culturale, clasificate in functie de armonia colaborarii in cadrul aceleasi opere, asa cum arhitectura, plastica si pictura au colaborat la aceeasi opera, caci pictorii si sculptorii erau chemati sa impodobeasca cladirile cu picturi murale si cu sculpturi, arhitectura fiind ‘’ muzica materialiazata’’.
  • Globalizarea democratizarii informatiei, concretizata prin globalizarea constientizarii si responsabilitatii oamenilor pentru a deveni partneri in deciziile politico-strategice ce vor afecta viata planetei, vezi unirea efoturilor colective in cadrul managementului schimbarilor climatice datorate efectului de sera. Aceste grupuri aparent fara prea multa putere si-au dezvoltat un anumit tip de ”putere politica” prin care fac presiuni asupra firmelor, astfel incat acestea nu pot fi ignorate, economia devine un nou timp „economie negociata” . in care eticheta verde pentru actiunile ecologice, este considerata si respectata chiar si in privinta deciziilor ce depasesc frontierele, cazul certificatelor emisii aferente padurilor, raspunzand politicii negociate in scopul securitatii biodiversitatii si politicii schimbarilor climatice, programul  de guvernanta globala a natiunilor unite The United Nations Collaborative Programme
    on Reducing Emissions from Deforestation

    and Forest Degradation in Developing Countries
  • Cresterea rolului organizatiilor si agentiilor la nivel regional, zonal, national si chiar la nivel sunational pentru dezvoltarea afacerilor internationale corespunzator mileniului trei: este vorba de ONU, OECD, Banca Mondiala pentru dezvoltarea unui climat favorabil si responsabil
  • Amenintari
  • Razboaiele economice vor fi inlocuite dupa parerea lui Toefler cu c ooperari strategice pentru standarde strategice, vezi dezideratul integrarii caselor inteligente, consumatorilor si producatorilor Cladirile vor fi incluse in clustere de retele ce vor fi integrate in smart gridul energetic
  • Posibilele solutii la probleme imposibile  tin de tendinta care se rasfrange la nivelul organizatiilor de a deveni organisme flexibile, adaptabile la cerintele Mileniului Trei, schimbari necesare datorita mutatiilor politice datorate unor actiuni de schimbare a ideologiilor si afilierilor ca de pilda,
  • Inceperea tratativelor de pace intre cele doua Corei, reunificarea  Hong- Kongului  cu C hina, stabilirea unor noi posibilitati de aderare la Nato  sau UE, la care se adauga succesele tehnologice probate in razboiul din Golful Persic de tarile Nato, sau misiuni spatiale de succes.
  • Evolutia strategiei de management al riscului s-a concentrat la inceput pe avaluarea unui risc asociat cu oportunitatile investitionale
  • Cresterea riscului de instabilitate politica si economica in unele focare de conflict datorate razboaielor sau terorismului
  • Managementul riscului politic era analizat de Kobrin 1979 drept o evaluare subiectiva si informala, pierderile suferite de firmele SUA in Iran au aratat necesitatea constientizarii acestora, in special corelat cu investitiile straine. Dupa 1989, s-au elaborat mai multe retele pentru cea mai buna combinatie care sa asigure o abordare integrata a serviciilor de management, relatii guvernamentale, operationale, financiare

http://www.space-infoday.eu/space-infoday/participants/1595

HORIZON 20 20 Space

Pivex Smart Grid Black Sea Entso-e, Standardisation Mandate,President Iulia Platona

  1. Delimitări teoretice şi conceptuale  privind  termenii guvernanta, “guvernanta corporativa”

  • Transparenţa/ Responsabilitate
  • Limitată
  •      Transparenţă/Responsabilitate              
  • Mare
  • Bază restrânsă de resurse organizaţionale
  • Cadranul I
  • Mici firme de familie
  • Firme nou înfiinţate
  • University spin-offs
  • Cadranul II
  • “Firme în faza de creştere”
  • Iniţial public offerings   (IPOs)            
  • Bază extinsă de resurse organizaţionale
  • Cadranul IV
  • Organizaţii în declin
  • Public-to-private buy-outs
  • Cadranul III
  • Firme mature listate la bursă
  1. Orientarea spre motivarea extrinsecă bazată pe participarea personalului în procesul decizional, venituri fixe, şi pe un proces extensiv de selecţie.
  2. Stimulente extrinseci, dar nu pecuniare (conferirea de titluri, gradaţii), oamenilor le place să le fie indicat locul într-o ierarhie, împrumutând din regulile democratice, acordarea unor titluri în cadrul unor ceremonii este menită să satisfacă nevoile oamenilor legate recunoaşterea de către public a meritelor lor, creşterea prestigiului lor. „Oamenilor le place sa indice in mod clar locul pe care il ocupa in cadrul ierarhiei...Titlurile sunt transferabile daca persoanele in afara organizatie cunosc sensul distinctiei conferinte. Ei nu trebuie in mod necesar sa stie cu exactitate ceea ce inseamna, dar trebuie sa fie impresionati. De aceea trebuie sa fie conferite printr-o cale restrictiva.”
  3. Puterea actorilor trebuie restricţionată printr-un proces clar de diviziune a muncii şi printr-un proces instituţionalizat de competiţie pentru ocuparea unor poziţii în firme. „Disciplinarea agenţilor” este esenţială în guvernanţa publică unde este necesară limitarea posibilităţii membrilor parlamentului şi ai administraţiei să abuzeze de puterea lor. Acest principiu ar trebui transferat şi guvernanţei corporative. Diviziunea puterii managerilor este esenţială pentru a nu-i transforma în dictatori care să dispună cum vor de puterea lor decizională în firmă. Realegerea în funcţie restricţionată, ca şi în modelul public, precum şi rotaţia pe posturi, duce la un proces democratic de exercitare a puterii.
  1. Potrivit teoriei economice a moralei  eforturile de luptă împotriva fenomenelor economice ale corupţiei diminuează potenţialul de explica comportamentul efectiv, faptic real prin prisma comportamentului social (individual sau colectiv)
  2. În pofida instrumentariului  metodic diferit cu care operează concepţiile relevante din domeniul eticii afacerilor, a economiei instituţionale normative, converg spre un element de congruenţă în sensul eticii guvernanţei pe de o parte şi în cel managementului sistemelor de valori pe de altă parte.

  1. Indicatori de rezultat

Completaţi valoarea prognozată a numărului de locuri de muncă permanente nou create, ca urmare a implementării proiectului propus.

Descrieţi/ cuantificaţi orice alt rezultat imediat sau rezultat direct, aşteptat ca urmare a  implementării  proiectului (ex.: creşterea cifrei de afaceri, a producţiei, a profitului).

Atenţie! Valorile preconizate trebuie să fie realizabile şi realiste.

Indicator de rezultat

Valoare

Termen de realizare

Numărul de locuri de muncă permanente nou create, cu normă întreagă, în cadrul microîntreprinderii

[locurile de muncă nou create cu fracţiuni de normă se vor considera proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă]

Economie de piaţă necoordonată

Economie de piaţă coordonată

Ţări tipice

SUA, Marea Britanie

Germania, Japonia

Relaţiile dintre management şi angajaţi

-Negocierile salariale sunt descentralizate

-Relaţiile de muncă conflictuale

-Negocierile salariale sunt centralizate

-Relaţiile de muncă bazate pe cooperare

Pregătire profesională

Fluctuaţia personalului

-Pregătire profesională bazată pe cunoştinţe generale;

-Procedura concedierii e simplificată

-Fluctuaţii mari de personal,

-Accent pus pe cunoştinţe generale,

-Angajare pe termen scurt,

-Perioade scurte de pregătire, training de scurtă durată acordat personalului,

-Dezvoltare profesională unilaterală

-Pregătire profesională specializată şi axată pe meseria, profesia practicată

-concedierea dificilă

-Fluctuaţii mici de personal

-Accent pus pe cunoştinţe de specialitate

-Angajare pe termen lung,

-Perioade lungi, intensive de pregătire foarte legate de domeniul în care profesează,

-Puternice legături dintre organizaţiile profesionale şi întreprinderi

Participaţii

-Concentrate pe câştiguri pe termen scurt,

-Participaţii puternic dispersate

-Multe firme cotate la bursă

-Control redus din partea acţionariatului

-Rolul investitorilor instituţionali

-Concentrate spre valoare, investiţii, cercetare, orientate pe termen lung

-Existenţa acţionarilor semnificativi

-Control asupra managementului exercitat de acţionarul majoritar

-Structuri şi reţele de coparticipaţii între firme

Capitalizarea prin bursă

Mare

redusă

Importanţa şi puterea băncilor

Importanţă redusă acordată băncilor

Importanţă deosebită acordată băncilor

Hausbanken

Sistemul model german

Sistemul  model anglo-saxon

Avantaje:

-delimitări clare privind domeniul de responsabilitate

-o semnificativă  independenţă a organului de control

Avantaje:

-răspundere colectivă

-repartizare flexibilă a muncii în interiorul bordului

Dezavantaje:

-gradul de informare a organului de control

-rutină în supraveghere

Dezavantaje:

-Pentru cei din exterior repartizarea muncii între membrii bordului nu este clară

-‚autosupraveghere”

Modelul continental versus modelul anglo-saxon de guvernanţă corporativă

În literatura economică are loc de multă vreme o dezbatere aprinsă pe tema orientării spre Shareholder sau Stakeholder Value. Bahnmüller şi Fisecker (2003)[46] descriu cu ajutorul bazei de date WISO cele mai importante aspecte ale acestei dezbateri. Conceptul conducerii pe baza principiilor shareholder value necesită un mai mare impuls spre creşterea rentabilităţii, care are ca rezultat scurtarea orizontului planurilor făcute, orientare spre venituri rapide şi pe termen scurt („Short Termism“). Managerii se orientează spre satisfacerea dorinţelor de venituri rapide ale acţionarilor. Autori ca Eigler[47] (1999); Deutsch[48] (1996); Dörre[49] (2001); Gaugler[50] (1997); Schumann[51] (1988); Speckbacher[52] (1997), critică această orientare, susţinând că managementul devine orb faţă de evoluţiile revoluţionare, inovative, pentru că acestea ar necesită un orizont de planificare şi realizare mai mare, fiind însoţite de costuri mai mari şi profituri pe termen scurt mai mici. (Schütte[53] (2001); Sauer/ Döhl[54] (1996)). Reprezentanţii şi partizanii celeilalte orientări precum Dufey et al[55]l, (1998); Dufey/ Hommel[56] (1997), nu dau şanse de viitor modelului german sau capitalismului „stakeholder-ilor”, care în faţa provocării reprezentate de modelul anglo-saxon, orientat spre piaţa, spre valoare, va trebui să capituleze, iar o „americanizare“ este necesară şi nu poate fi evitată. (Speckbacher[57] (1997). Susţinătorii modelului anglo-saxon, printre care, Copeland et all[58], (1998); Wagner[59] (1997), consideră că sistemul german de guvernanţă corporativă este incompatibil cu principiile reprezentate de shareholder value. Autori precum Wagner[60] (1997), Dietl[61] (1998), Clark şi Bostock[62] (1997), consideră că firmele germane pierd Avantaje competitive prin satisfacerea intereselor „stakeholder-ilor”, iar Albach, Brockhoff[63] (1997) şi Picot[64] (1995) se pronunţă pentru necesitatea eliberării de nostalgia codeterminării. Codeterminarea germană este criticată şi de Carlsson (2001)[65] şi Roe (2003b)[66], iar Oechsler (1999)[67] numeşte Germania „muzeul codeterminării“ şi se pronunţă pentru utilitatea adaptării structurilor germane de guvernanţă corporativă cerinţelor unei pieţe de capital globale.

http://www.pivexplatformblacksea.eu/

http://www.pivexplatformblacksea.eu/http://www.pivexplatformblacksea.eu/tyndp-entsoe-entsog-pivex-smart-grid-upgrade

http://www.pivexplatformblacksea.eu/http://www.pivexplatformblacksea.eu/pivex-smart-grid-gaz-entsog

http://www.pivexplatformblacksea.eu/www.pivexplatformblacksea.eu.south.stream

http://www.pivexplatformblacksea.eu/pivex-smart-grid-tyndp-connecting-europe-facility

http://www.pivexplatformblacksea.eu/http://pivexplatformblacksea.eu/pivex-smart-grid-hvdc-entsoe

http://www.pivexplatformblacksea.eu/pivexsmartgrid-j51626-gaselectricity-projects

http://www.pivexplatformblacksea.eu/pivexsmartgrid-j51626-gaselectricity-projects/standardisation-mandate-pivex-smart-grid-black-sea

http://www.pivexplatformblacksea.eu/pivexsmartgrid-j51626-gaselectricity-projects/pivex-smart-grid-j51626-electricitygas-investments

http://pivexplatformblacksea.eu/DocumentePivex/FundingPivexSmart Grids Black Sea, JulyPlatona-Brussels2014.pdf

https://www.entsoe.eu/news-events/entso-e-consultations/

http://pivexplatformblacksea.eu/http://pivexplatformblacksea.eu/black-sea-map/romania

http://www.eusew.eu/component/see_eventview/?view=see_eventdetail&index=2&countryID=-1&sort=4&pageNum=0&eventid=26&mapType=brussels&keyword=&city=&organiser=&eventDate=&eventType=-1

PIVEX rețea inteligentă PIVEX BSENTSO-E (PIVEX  Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport PIVEX Marea Neagra  
BSENTSO-E și Pivex Smart Grid și planul de investiții,
instrumente importante de coordonare in cadrul PIVEX BSENTSO-E www.pivexplatformblacksea.eu

Între, 29-Decembrie 2009 - 29 ianuarie 2014 PIVEX Smart Grid Marea Neagră,
Marea Caspică, Marea Mediterană, Africa a indeplinit cu succes procedurile de consultare a părților interesate in implicarea in procesul de investitii PIVEX Smart Grid Petrol Gaz Energie, PIVEX Smart Grid J5/1626 /, PIVEX Platform J5/1626/2012 proces de consultare si implicare stakeholderi deschis, transparent

www.pivexplatformblacksea.eu

In cadrul grupurilor de lucru Pivex Bsentso-e, una dintre activitatile Pivex este reprezentata de devoltarile operationale, de piata si de reglementare a activitatilor offshore.  Grupurile de lucru regionale, Pivex Black Sea Mediterranean, sunt coordonate de catre Comitetul pentru dezvoltarea systemului, care sunt dedicate solutiilor legate de TSO offshore grid oil, gaz, energy Black Sea, Mediterranean,

Capabilitate de monitorizare integrata Pivex Smart Grid Marea Neagra, Marea Mediterana, care indeplineste cerintele de stabilitate si sustenabiliotate pe termen lung.

Sistemul integrat de monitorizare Pivex Smart Grids Marea Neagra si Marea Mediterana,

Sistem integrat de supraveghere Pivex Energy Securitatea Infrastructurii Energetice,  

Utilizeaza  sistemul globe de pozitionare sateliti ce spun unde este locatia masinilor. Caracteristicile de securitate Pivex Smart Grid geo-fencing si  engine lock asigura operarea echipamentului intr-o zona determinata si pe perioade determinate, Satellite-based Vessel Monitoring System The European Union (EU) utilizeaza satelitii pentru monitorizarea activitatilor de pescuit.

Obiectivele Clusterelor de Cercetare Inovative este sa implementeze si sprijine managementul planificarea si procesele de networking in cadrul  Pivex Smart Grid, PivexOffshore Grid in perioada 2014-2020, in cadrul si in afara granitelor Europene, respectand cerintele proiectelor energetice Pivex Smart Grids retele de proiecte dezvoltate pentru viitoarele retele energetice europene, ctiunea de coordonare contribuind la maximizarea eficientei Clusterelor de Cercetari Inovative, reitering cooperarea intre actorii cheie ai acestei initiative, vizibilitate crescuta, cooperare si impact crescut generat de proiectele finantate la nivel UE in plan local si in regiune, generand vizibilitate pentru clusterele Pivex de Cercetare Inovativa.

Harmonised Pivex Integrated Black Sea Monitoring Capability, will fulfill the safety and long term stability and realibility safety indicators Integrated Pivex Smart Grids Black Sea,long term safe Pivex System of Monitoring of Good Security of Pivex Energy Infrastructure Black Sea, Pivex utilises network of global positioning satellites to tell exactly where the machine are. security features like geo-fencing and engine lock to ensure that your equipment is only operated in determined area and during designated days and times, Satellite-based Vessel Monitoring System

Memorandum of Understanding 25 March 2013 http://www.eusew.eu/index.php?option=com_see_eventview&view=see_eventdetail&eventid=26

Invited stakeholders Private-Public Partnerships Space Pivex Smart Grid J5/1626/2012

Locations public consulted 2009-2013, within the Memorandum of Funding Pivex Smart Grid

1. 500 hectars Driciul Cimitir Aeroport Oradea city, private public partnership Pivex Smart Grid

2. Constanta city Pivex Smart Grid Black Sea Monitoring Center together with

27 hectars Tuzla Military Airport Constanta, Black Sea

3. Gazoduct Iasi Ungheni, Romania, Republic Moldova, 39 contracts Pivex Smart Grid signed with cities towns

4. Hunedoara Hateg, Romania, Pivex Smart Grid Serbia Cluster

5. Baneasa, Otopeni, Bucuresti Pivex Smart Grid Integrated Monitoring Center

(f) Tipul proiectului

▢ asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor

x▢ proiect de investiţie

(g) Localizarea geografică proiectului

Judeţul/ judeţele:

1. 500 hectars Facliei Aeroport Oradea city, private public partnership Pivex Smart Grid

2. Constanta city Pivex Smart Grid Black Sea Monitoring Center together with

27 hectars Tuzla Military Airport Constanta, Black Sea

3. Gazoduct Iasi Ungheni, Romania, Republic Moldova, 39 contracts Pivex Smart Grid signed with cities towns

4. Hunedoara Hateg, Romania, Pivex Smart Grid Serbia Cluster

5. Baneasa, Otopeni, Bucuresti Pivex Smart Grid Integrated Monitoring Center

B.4.2.        Descrierea tehnică a investiției în infrastructură

(a)        A se descrie infrastructurile preconizate și lucrările pentru care este cerută o contribuție financiară specificând principalele lor caracteristici și componente.

Turnuri de control, standardisation mandate private public partnerships Pivex Smart Grid Sky Security Energy Infrastructure

  1.   (b)  A se descrie principalele activităţi care urmează a se desfăşura în cadrul  proiectului (de ex. proiectere, construcție, supervizare, publicitate, etc).  
  1. Pivex Good indicators for Security of Eu Energy Infrastructure Protection.[68]
  2. With regard to critical energy infrastructure, the EU has recognized two major challenges that it needs to confront:
  3. Securitatea instrumentelor de comunicatii si diversificarea lor (ICT) pune in evident a implicatii numeroase si dependente in viata de zi cu zi. Liberalizarea pietei si privatizarii structurilor detinute de stat, precum  si noile reglementari au facut ca industria privata si agentiile guvernului sa fie tot mai dependente de providerii externi de bunuri si servicii,  

In acelasi timp aproape orice aparat depinde in mod sigur, direct sau indirect de electricitate.  Retelele  fizice sau logice au crescut in marime si complexitate avand ca rezultat interdependente crescute intre diferite infrastructure critice,

http://www.ensec.org/images/stories/umbach%20figure%201.jpg

           Figure 1. Sursa: Federal Ministry of the Interior (BMI), Protecting Critical       Infrastructures – Risk and Crisis Management, Berlin, January 2008

Ca si rezultat pentru interdependedentele in crestere intre diferite infrastructuri critice, au ca rezultat si impact distruptii si scurtcircuite care nu sunt aparente de multe ori, pana in momentul aparitiei crizei cand conexiunile se intrerup. Chiar si distruptii si pierderi minore pot avea consecinte dramatice in sisteme tot mai  complexe si in terdependente, potrivit paradoxului vulnerabilitatii,  ce nu fusese anticipat.  

 

  1. Inainte sistemele de furnizare a energiei erau descentralizate, cu o întreprindere producatoare de energie, pentru fiecasre regiune, si o retea locala de distributie de energie  care lega producatorul de energie de consumatori.

Daca intreprinderea prodcatoare avea disruptii de energie, toate regiunea ramanea fara energie. Cand retele regionale erau interconectate prin retele de transmisie, securitatea furnizarii de energie era intarita de posibilitatea schimbului de energie intre aceste retele

Reprezinta si o sursa de economisire resurse, in particular din partea producatorilor. In zilele noastre aceste retele regionale au fost extinse peste granitele nationale, conectand tarile membre UE cu prespectiva crearii unei piete energetice commune liberalizate  in intreaga Uniunie Europeana. Cu toate ca este adevarat atat pentru electricitate cat si pentru gaz, sistemul de conducte de gaz este perceput drept calcailul lui Ahile, cu privire la securitatea furnizarii de energie, ce acopera o arie geografica caracterizata prin conducte de gaz de mare distanta. Sistemul de conducte porneste din statele producatoare externe (Russia sau in medii precum Marea Nordului, in tarile Maghreb sau in regiunea Arctica, in Bazinul Caspic, sau in Golful Persic Orientul Mijlociu si CentrAfrica si transporta gaz natural trecand peste granitele statelor si ajungand la tarile consumatoare finale si gridurile de distributie gaz pe distante ce depasesc  countries and their 1000 km.

  1. Crescand si diversificand furnizarea de gaz din afara Europei, Securitatea furnizarii de gaz in Europa este intarita, dar in acelasi timp numeroasele vulnerabilitati vor fi crescute odata cu cresterea interconectarii retelelor. Aceasta vulnerabilitate crescuta este adevarata nu numai in termini de retele de gaz (prin conducte sau LiquefiedNaturalGaz LNG) dar se refera si la interconectarea retelelor ICT la aceste retele sau la sistemele de infrastructura critica. Sistem bazat pe conducte sau  LNG-based – Figura 2).
  2. Figure 2.  Source: Octavio-Project 
  3. The Natural Gas Supply Chain, the Functionalities of Gas Control Centers and its Vulnerabilities

Retelele de furnizare gaz natural, functionalitatile centrelor de control gaz si vulnerabilitatile  lor.

Sistemul de furnizare de gaz european este preponderent bazat pe conducte, si sprijinit de statii compresoare si de depozitare. Procesul operational de furnizare a gazului natural, precum si securitatrea si controlul este in mod covarsitor dependent de Infrastructura ICT .    

In contrast fata de securitatea aprivizionarii cu petrol bazat in mod flexibil pe importuri transportate prin vapoare, un sistem mul mai flexibil de conducte de gaz creeaza mai multe dependente, riscuri si vulnerabilitati in mod particular in situatii de criza asa cum au fost cele experimentate de conflictele de gaz Ruso Ukrainiene in
The European gas supply system is overwhelmingly based on pipelines and supported by c2006 si 2009 cand furnizarile cu gaz au fost taiate.  

  1. Sistemele de gaz natural implica o serie de procese si component la nivelul diferitelor facilitate fizice. O data ce gazul a fost explorat si exploatat in campurile gazifiere in mixture cu hidrocarburi un system ce  converge catre sistemul de conducte directioneaza transportul de gaz catre o unitate de prelucrare unde este purificat
  2. De la aceste unitati de prelucrare poate fi transportat la sistemul si gridul de transmisie cel de baza si transportat pe distante lungi cu o presiune tipica intre 100 si 120 bari si distribuit catre conducte mai reduse ca dimeniuni decat gridul de baza, conducte mai restranse ca dimeniune ce desevesc consumatorii finali.Figures 3 and 4). Spre deosebire de sistemul de electricitate, gazul natural poate fi depozitat pe perioade  mari, nedefinite folisind facilitatile de depozitare, pentru a satisfice cerintele echilibrate de gaz din diferite anotimpuri, precum si sa se asigure contra accidentelor sau disruptiilorneprevazute creand o protectie si predictibilitate motivate politica. Componentele principale in cazul unui grid complex de transmisie gaz, cuprinde conducte, satii compresoare, situri de depozitare, statii de masurare si porti de intrare in orase.  

Centre de control si operare pentru statiile de productie si pentru sistemul de retele

Operatiunea ce imploca transportul peste granite asigurat de retele complexe de gaz, au nevoie de un management competent de retea asigurata de Pivex Integrated Database Monitoring control centers intr-o ierarhie capabila sa asigure securitatea celor mai importanti furnizori de gaz :
• Main Control Centers (i.e. system and network control centers)  sunt responsabile pentru coordonarea generarii si controlul siturilor de depozitare, precum si monitorizare si control depozitare, precum si monitorizarea sistemului de transport pentru a furnizare comunicarea sustenabila si responsibila care sa respecte integritatea si securitatea intregii retele garatand furnizarea tuturor serviciilor adiacente
• Regional Control Centers sunt responsabile4 pentru monitorizarea si controlul retelei de distributie in regiunile Marii Negre si Marii Mediterane;
• District Control Centers sunt responsible pentru monitorizarea si controlul retelelor de distributie in cadrul unui district
http://www.ensec.org/images/stories/umbach%20figure%204.jpg

  1. Figure 3. Source: Octavio-Project
  2. http://www.ensec.org/images/stories/umbach%20figure%205.jpg
  3. Figure 4. Source: Octavio-Project
  4. Eficienta centrelor de control prin aplicarea metodelor de procesare a datelor este strans legata de dezvoltarea si aplicarea eficienta a sistemelor ICT
  5.  Atributii de baza :
    • Masurare si strangere de informatii prin intermediul unor senzori inclusive supraveghere bazate pe satelit si sistemele de control conducte, unitati de productie si statii de pomapare, situri de depozitare si retele de transmisie;
    • Achizitie: Transmisia informatiei necesare de la retea la Centrul de control si transmiterea de comenzi de la centrele de comanda la componentele operationale precum substatii;
    • Procesarea, prezentarea si arhivarea informatiilor: generarea de informatii de control de la datele de retea.

    In contrast fata de functiile vechi auxiliare pentri functia de control a operatiilor, noua functie de control este transferata la un instrument centralizat complex cu functie central furnizarea de energie. Fara aceasta functie centrala, orice operatie aferenta retelei de furnizare energie si gaz ar fi imporsibila pe toate componentele de productie, distributie si furnizare gaz. Eficienta si sigurata centrelor de control, in particular sistemul si comanda central, precum si centrele de control de retea, este esenta procesului de Securitate si are ca vulnerabilitate principal, atacurile fizice sau electronice. Aceasta poate avea consecinte in retea si asupra celorlate infrastructure critice interconectate cu infrastructra noastra critica, si poate duce la pierderi grele la nivelul schimburilor energetice.
  6. Taskurile de achizitie si procesare sunt elemente importante aferente Pivex Scada , centrele de control fiind capabile sa identifice si sa repare interferentele, fiind capabile  sa ia masurile reparatorii la nivel central si sa asigure datele relevante pentru controlul actiunilor viitoare. La inceputuri fiecare entitate de productie avea propriul sau centru de control interconectat cu centre de control diferite ce fac parte din ierahia retelelor. Dezvoltarea ICT intareste capabilitatea de a combina diverse taskuri din structura de comanda, pentru ierarhia retelelor intr-un centru de comanda pentru medii diverse si integrate precum electricitate, gaz, apa, sau incalzire centrala. Acestea din urma si-au extins capabilitatea prin utilizarea Geographical Information Systems (GIS) pentru a furniza referenta geo pentru facilitate, retele, vehicule, si detalii geografice si politice.  

Sistemele moderne SCADA utilizeaza sisteme si interfete standard si component (computer ce opereaza utilizand intefete standard si componente UNIX or windows.  Sistemele SCADA si-au imbunatatit sisteme imbunatatite de interconectari a caror eficienta au crescut considerabil vulnerabilitatile in fata atacurilor externe electronice.  

  1. http://www.ensec.org/images/stories/umbach%20figure%206.jpg
  2. Figure 5: Octavio-Project
  3. Securitatea Infrastructurii europencae, respecta in mod extins ghidurile aplicabile facilitilor US. Cu toate acestea, tehnologiile nou implementate, modernizarile si limitarile de posturile nationale, riscurile divergente inerente furnizorilor diferiti si divergeti aferenti sistemelor si zonelor de tranzit, expunerea neobisnuita la violenta potentiala, (datorata teroristilor sau sistuatiilor similar situatiilor de razboi), competitivitatea ce guverneaza pietele europene de energie, limitarile si flexibilitatea adoptarii provocarilor in permanenta transformare inerente sistemelor de conducte de gaz, impugn provocari aditionale, industriilor energetice, precum si autoritatilor natiolane, europene, si autoritatilor guvernamentale internatinale, provocari generate de producatori, providerii tranzitului si furnizori. .
  4. Data find extinderea si complexitatrea in crestere a sistemelor energetice, sistemele de furnizare gaz, cerintele pentru eficacitate si securitatea centrelor de control, genereaza trad-off tot mai effective si generatoare de necessitate controlului, gas supply systems), solutiile de Securitate devind tot mai provocatoare din punctual de vedere al cerintelor. Cerintele pentru centre de control eficace si fiabile din punctual de vedere al securitatii au facut ca aceastea sa fie tot mai critice, prin cresterea numarului de interconectori intre sistemele de gaz, ariile vaste pe  care le acopera, fac necesara coperatrea profesionista intre inginerii IT si profesionistii, pentru gestionarea proactiva a riscurilor datorate conectarilor uunitatilor administrative de centrele de control.  ICS
  5. Pivex Black Sea analiza extinsa si sistematica asupra vulnerabilitatilor centrelor de control reprezinta un pas important

Pivex Black Sea Monitoring Center conditii de Securitate in perspectiva activelor si infrastructurii critice in sistemele de furnizare gaz:

  1. Sursa de inspiratie cu privire la cerinele tehnice referitoare la infrastructura critica, reprezinta proiectul Octavio.
  2. Activele critice si in particular centrele de control, si sistemele ce tin de componenta functionalitatii depind de modul in care cerinetele tehnice sunt indeplinite in baza conditiilor proiectate pentru functionalitatea acestora.
    Cerintele de Securitate tehnica sunt indispensabile, dar caracterul criteriilor ce tine de infrastructura critica, depind de o intrega varietate de conditii aditionale ca de pilda:
  3.  (1) Indicators Pivex pentru mintorizare infrastructure critica, adumati ca criteria de securitare generala pentru infrastructura sistemului de conducte de gaz.
  4.  (2) dimensiunea, lungimea si cresterea estimate a sistemului de conducte de gaz;
  5. (3) parametrii designului infrastructurii critice;
  6. (4) statutul de Securitate acordat;
  7.  (5) conditiile geografice;
  8. (6) conditiile de stabilitate social-politica;
  9. (7) conditiile economice;
  10. (8) conditiile strategice;
  11.  (9) optiunile cu privire la costuri si investitii.
  12. Pivex Good Security Monitoring Indicators pentru protectia infrastructurii critice  
  13. Indicatorii Pivex de Monitorizare trebuie sa protejeze infrastructura critica impotriva tuturor atacurilor posibile.  
  14. In dependent fata de tipul de atac, toate elementele sistremului de conducte pot deveni tinta pentru atacuri.
  15. Atacurile asupra centrelor de control (in additive fata de statiile compresor reprezinta cele mai attractive tinte pentru sabotaj, terrorism, atacuri multiple.
  16. Project  Octavio s-a concentrate in special asupra optiunilor de atac si asupra protectiei centrelor de control.
  17. Functionarea sistemelor Pivex SCADA este insasi o conditie ce merita o analiza speciala
  18. In general, dimensiunea, lungimea si cresterea estimate a retelelor europene si a retelelor globale cu privire la gaz, vor avea un impact asupra ambelor aspecte: nevoia de control a infrastructurii si cerintele de Securitate cu privire la centrele de control precum si componentele infrastructurii critice:
  19. Cu exceptia transportului LNG, nu exista un system global de gestionare infrastructura critica cu privire la gaz.
  20. Sistemul Pivex de Indicatori Globali pentru buna Securitate a infrastructurii critice de gaz , poate fi constituit prin dezvoltarile infrastructurii de Securitate IT, prin cresterea competitivitatii in piata gazului, sistemel de infrastructura critcia cu privire la gaz, devoltandu-se in termenii indentificarii resurselor, lungimii liniilor de transport, zonele de tranzit, dversitatea conditiilor geografice, distributia actovelor critice, cu diferente geografice tot mai pronuntate.

  21. I. Sistemul Global de indicatori pentru buna Securitate a sistemelor de gaz, au cerinte in crestere cu privire la Securitatea sistemului de conducte de gaz, lungimea conductelor, si diversitatea conditiilor geografice, crescand expunerea la hazard accidental sau hazarde intentionate, cantitatea vasta de informatii critice, de la distante indepartate fata de locatii, vulnerabilitatea sistemului de control pentru tranzitul de gaz, securitatea cerintelor de system, vulnerabilitatea sistemelor de control pentru funrnizarea de gaz, nevoia de a integra, semnaleke de avertizare de la un system dat catre un system de control ce gestioneaza informatiile critice si care pit genera crize, si identificarea capacitatii de a a fi pregatit si agestiona proactive si preventiv sistuatii critice.

  22. • II. Securitatea sistemului de conducte de gaz, lungimea conductelor, si diversitatea conditiilor geografice, precum si complexitatea sistemului de conducte de gaz sunt cei mai importanti factori critici in cadrul indicatorilor de monitorizare Pivex pentru buna Securitate a sistemului de gaz, si assessmentul correct cu privire la vulnerabilitate.

Cu toate ca nu exista o legatira directa intre dimeniunea de ansamblu, (i.e. kilometers) a sistemului de gaz si cerintele cu privire la Securitate, se poate afirma faptul ca cresterea cu peste 30% a lungimii conductelor in kilometri intr-o perioada relative scurta intre 2002 si 2005, nu s-a concentrate in jurul trendului global, ci este mai degraba important sa se recunoasca trendurile regionale in pietele gazeifiere, catre EU, USA, Golful Persic, si Sudul Asiei.  Securitatea infrastructurii critice este o cerinta mai importanta, in multe cazuri decat protectia in sine a conductelor. Este o precerinta pentru lupta efectiva impotriva accidentelor si incidentelor cauzate de criminali. Cu privire la atacurile ostile localizate, aspect complet diferite celor cunscute, au devenit foarte importante, ca de pilada rapiditatra capacitatii de raspuns, si intelesul de a fi capabil sa previi agresiunile.

In timp ce protectia impotriva terorismului strategic necesita un spectru mai larg de intelesuri si masuri proactive, centrele effective de control, si protectia infrastructurii critice, reprezinta masuri indispensabile pentru managementul de criza.

Scenariile de contingenta, functionarea continua a furnizorilor in sistemul de conducte de gaz, depinde e o varietate intreaga de circumstante. Conditiile agreate cu privire la aspectele critice, a infrastructurii de conducte, trebuie sa fie rafinate, respectand Cerintele globale Cu privire la indicatorii Pivex de buna Securitate a sistemului infrastructurii de retele de gaz. Aceste definitii trebuie sa reflecte Indicatorii Pivex de Securitate globala, referitor al infrastructura si sistemul de conducte, in relatie cu conditiile posibile apicabile in situatii ce pot aparea, dar gestionate eficiemt printr-un management de risc si abordarea preventive si proactive prin raspunsuri efeciente la scenario posibile, gestionabile si predictobile prin sistemul de management integrat Pivex global cu privire la buna Securitate a infrastructurii critice.  Rezultate proiectului Octavio Project au dus la fundamente utile cu privire la cetintele de Securitate a centrelor de control, sistemul de conducte de gaz si infrastructura critice, aferenta acestor sisteme complexe gestionabile prin sistemul integrat de respectare a indicatorilor globali Pivex cu privire la buna Securitate a infrastructurii gazeifiere.

  1. Summary and Perspectives

  1. Sistemul Integrat Pivex Marea Neagra Marea Mediterana de Monitorizare Infrastructura Critica, ICT, a facut ca sectoarele de transport, energetice, financiar bancare,   sa devine sitemele nervoase pentru societatea noastra informationala moderna. Disruptii indeparte fata de aria de pagubelor cauzate, la fel trecand peste granitele nationale, imapct transfrontalier asupra statelor meembre UE, data fiind faptul ca infrastructura IT critica, CII devenid globala si refectata in cadrul sisteului de protectie a infrastructurii IT de monitorizare infrastsructura critica, in strans interconectate si interdependente.

  1. Securitatea si rezilienta acestor infrastructuri critice, nu poate si asigurata, si imbunatatita, prin strategii pur nationale si neccoordonate, nevoia pentru sistemul Pivex Global de  protectia impotriva unor noi atacuri, si noile amenintari provenite din aatcuri teroriste, hackeri privati sau sponsorizati de stat si organizatii criminale transnatioanale, vulnerabilitatea diferitelor sectoare, de infrastructura, a crescut datorita faptului ca acestea sunt foarte interconectate si interconditionate,  
    datorita dispersiei rapide a tehnologiilor informatioanle.

  1. Mai mult, fortele pietei nu ofera suficiente incentive, operatorilor privati, sa investeasca si sa protejeze sistemele de infrastructura critica. La nivele la care guvernele ar solicita in mod rezonabil. In aceasta lumina, problema fundamentala si subestimata, este faptul ca nivelul de protectie, redus in cateva tari membre, poata sa creasca vulnerabilitatea celorlalte. Deasemenea, cooperarea insuficienta dintre statele europene, poate reduce eficacitatea contramasurilor preventive si in timp util. Solutia ar putea fi cercetarea stiintifica finantata UE asupra sistemului Pivex Global de Monitorizare Infrastructra Critica, raspunsul armonizat si condus de sinergie, in cooperarea Marii Negre si Marii Mediterane, prezentata oficial cu suportul official  cu sprijin din partea Comisiei Europene, Pivex Monitorizare integrata Marea Neagra si Mediterana, Araba, monitorizare harmonizata infrastructura critica.
  2. Politica de vecinatate a Uniunii Europene, ENP, este un element important, pentru politica externa UE, definita ca Strategie Europeana de Securitate formulata din 2003, care prevede crearea unui inel de state stabile politic si prospere economic, in estul si sudul UE. Inca din momentul crearii Politicii de Vecinatate, aceasta s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru politici de sprijin ENP in tarile vecine. Contine o oferta foarte flexibila menita sa aduca aceste tari mai aproape de standardele UE, fara a avea de raspuns intrebarilor integrarii in UE.
  3. Forumurile Pivex Platform Black Sea Forum, si retelele inteligente Pivex Smart Energy Networks, organizate in Bruxelles, in cadrul initiativei Uniunii Europene EUSEW, cu suportul Comisiei Europene, Intelligent Energy Europe,  Pivex Smart Energy Networks Forums  reprezinta constructia supla si usor de mobilizat de care este nevoie pentru o astfel de initiativa.  Se poate constata pe baza experientelor consultarilor si procedurilor indeplinite 2009-2014, Eusew, Entsoe, Entsog, conferintelor cu participarea ministerelor si ambasadelor cu privire la implicarea stakeholderilor Pivex Smart Grid Securitate Infrastructura Energetica, in spatiu aerian si terestru, succesul sinergiei retelelor Pivex Smart Grid Black Sea Mediterranean, dovedita a fi unica structura, ce reuneste sinergii orientate spre profit intr-o constructie flexibila si adaptabila investitiilor, Pivex Smart Grid capabila sa gestioneze cu succes o varietate de interese, unele contradictorii, dar reunite in investitii comune si armonizate.  

(c)        Pentru fiecare dintre activităţile / lucrările menţionate la punctul anterior ceea ce privește lucrarea în cauză, a se identifica și cuantifica principalii indicatori de rezultat[69] care trebuie utilizați. De asemenea, a se menţiona sursa şi modalitatea de determinare a valorilor indicatorilor.

INDICATORI

Valoare la începutul perioadei de implementare

Valoare la sfârşitul perioadei de implementare

Rezultate imediate[70]

Rezultate de impact[71]

  1. Activele critice si in particular centrele de control, si sistemele ce tin de componenta functionalitatii depind de modul in care cerinetele tehnice sunt indeplinite in baza conditiilor proiectate pentru functionalitatea acestora.
    Cerintele de Securitate tehnica sunt indispensabile, dar caracterul criteriilor ce tine de infrastructura critica, depind de o intrega varietate de conditii aditionale ca de pilda:
  2.  (1) Indicators Pivex pentru mintorizare infrastructure critica, adumati ca criteria de securitare generala pentru infrastructura sistemului de conducte de gaz.
  3.  (2) dimensiunea, lungimea si cresterea estimate a sistemului de conducte de gaz;
  4. (3) parametrii designului infrastructurii critice;
  5. (4) statutul de Securitate acordat;
  6.  (5) conditiile geografice;
  7. (6) conditiile de stabilitate social-politica;
  8. (7) conditiile economice;
  9. (8) conditiile strategice;
  10.  (9) optiunile cu privire la costuri si investitii.
  11. Pivex Good Security Monitoring Indicators pentru protectia infrastructurii critice  
  12. Indicatorii Pivex de Monitorizare trebuie sa protejeze infrastructura critica impotriva tuturor atacurilor posibile.  
  13. In dependent fata de tipul de atac, toate elementele sistremului de conducte pot deveni tinta pentru atacuri.
  14. Atacurile asupra centrelor de control (in additive fata de statiile compresor reprezinta cele mai attractive tinte pentru sabotaj, terrorism, atacuri multiple.
  15. Project  Octavio s-a concentrate in special asupra optiunilor de atac si asupra protectiei centrelor de control.
  16. Functionarea sistemelor Pivex SCADA este insasi o conditie ce merita o analiza speciala
  17. In general, dimensiunea, lungimea si cresterea estimate a retelelor europene si a retelelor globale cu privire la gaz, vor avea un impact asupra ambelor aspecte: nevoia de control a infrastructurii si cerintele de Securitate cu privire la centrele de control precum si componentele infrastructurii critice:
  18. Cu exceptia transportului LNG, nu exista un system global de gestionare infrastructura critica cu privire la gaz.
  19. Sistemul Pivex de Indicatori Globali pentru buna Securitate a infrastructurii critice de gaz , poate fi constituit prin dezvoltarile infrastructurii de Securitate IT, prin cresterea competitivitatii in piata gazului, sistemel de infrastructura critcia cu privire la gaz, devoltandu-se in termenii indentificarii resurselor, lungimii liniilor de transport, zonele de tranzit, dversitatea conditiilor geografice, distributia actovelor critice, cu diferente geografice tot mai pronuntate.

  20. I. Sistemul Global de indicatori pentru buna Securitate a sistemelor de gaz, au cerinte in crestere cu privire la Securitatea sistemului de conducte de gaz, lungimea conductelor, si diversitatea conditiilor geografice, crescand expunerea la hazard accidental sau hazarde intentionate, cantitatea vasta de informatii critice, de la distante indepartate fata de locatii, vulnerabilitatea sistemului de control pentru tranzitul de gaz, securitatea cerintelor de system, vulnerabilitatea sistemelor de control pentru funrnizarea de gaz, nevoia de a integra, semnaleke de avertizare de la un system dat catre un system de control ce gestioneaza informatiile critice si care pit genera crize, si identificarea capacitatii de a a fi pregatit si agestiona proactive si preventiv sistuatii critice.

  21. • II. Securitatea sistemului de conducte de gaz, lungimea conductelor, si diversitatea conditiilor geografice, precum si complexitatea sistemului de conducte de gaz sunt cei mai importanti factori critici in cadrul indicatorilor de monitorizare Pivex pentru buna Securitate a sistemului de gaz, si assessmentul correct cu privire la vulnerabilitate.

Cu toate ca nu exista o legatira directa intre dimeniunea de ansamblu, (i.e. kilometers) a sistemului de gaz si cerintele cu privire la Securitate, se poate afirma faptul ca cresterea cu peste 30% a lungimii conductelor in kilometri intr-o perioada relative scurta intre 2002 si 2005, nu s-a concentrate in jurul trendului global, ci este mai degraba important sa se recunoasca trendurile regionale in pietele gazeifiere, catre EU, USA, Golful Persic, si Sudul Asiei.  Securitatea infrastructurii critice este o cerinta mai importanta, in multe cazuri decat protectia in sine a conductelor. Este o precerinta pentru lupta efectiva impotriva accidentelor si incidentelor cauzate de criminali. Cu privire la atacurile ostile localizate, aspect complet diferite celor cunscute, au devenit foarte importante, ca de pilada rapiditatra capacitatii de raspuns, si intelesul de a fi capabil sa previi agresiunile.

In timp ce protectia impotriva terorismului strategic necesita un spectru mai larg de intelesuri si masuri proactive, centrele effective de control, si protectia infrastructurii critice, reprezinta masuri indispensabile pentru managementul de criza.

Scenariile de contingenta, functionarea continua a furnizorilor in sistemul de conducte de gaz, depinde e o varietate intreaga de circumstante. Conditiile agreate cu privire la aspectele critice, a infrastructurii de conducte, trebuie sa fie rafinate, respectand Cerintele globale Cu privire la indicatorii Pivex de buna Securitate a sistemului infrastructurii de retele de gaz. Aceste definitii trebuie sa reflecte Indicatorii Pivex de Securitate globala, referitor al infrastructura si sistemul de conducte, in relatie cu conditiile posibile apicabile in situatii ce pot aparea, dar gestionate eficiemt printr-un management de risc si abordarea preventive si proactive prin raspunsuri efeciente la scenario posibile, gestionabile si predictobile prin sistemul de management integrat Pivex global cu privire la buna Securitate a infrastructurii critice.  Rezultate proiectului Octavio Project au dus la fundamente utile cu privire la cetintele de Securitate a centrelor de control, sistemul de conducte de gaz si infrastructura critice, aferenta acestor sisteme complexe gestionabile prin sistemul integrat de respectare a indicatorilor globali Pivex cu privire la buna Securitate a infrastructurii gazeifiere.

(d)        Principalii beneficiari ai infrastructurilor (și anume, populația țintă care va fi vizată de rezultatele proiectului, direct sau indirect, cuantificată după caz):

Pivex Smart Grid  Black Sea Caspian

Rationale for PIVEX smart grid technology Black Sea

There is a pressing need to accelerate the development of low-carbon energy technologies in order to address the global challenges of

energy security, climate change and economic growth. PIVEX Smart grids Black Sea are particularly important as they enable several other low-carbon energy

technologies, including electric vehicles, variable renewable energy sources and demand response.

The PIVEX  roadmap Black Sea  provides a consensus view on the current status of smart grid technologies, and maps out a global path for expanded use of smart grids,

together with milestones and recommendations for integrated Sustainable Energy Investments Pivex Black Sea, coordinated action for technology and policy development.

(e)        a se prezenta strategia de întreținere a infrastructurii pentru care se solicită finanțare, costurile necesare pentru desfășurarea activităților de întreținere și operare pentru o perioadă de cel puțin 10 ani de la finalizarea proiectului, precum și sursele de finanțare.

TEXT BOX

(f)        a se descrie modul în care proiectul respectă principiul egalităţii de şanse.

TEXT BOX

 (g)        Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP)?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se descrie forma de PPP (și anume, procesul de selecție a partenerului privat, structura PPP, dispozițiile privind proprietatea infrastructurilor, modalitățile de repartizare a riscurilor etc.):

TEXT BOX

(h)    A se furniza detalii cu privire la modul în care infrastructurile vor fi gestionate după încheierea proiectului.

TEXT BOX

(i)        Proiectul face parte dintr-o rețea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Comunității?

Da

Nu

TEXT BOX

(j)        a se descrie modul în care proiectul va contribui la creșterea accesibilității regionale.

TEXT BOX

B.5.        Obiectivele proiectului

B.5.1.        Infrastructuri existente în prezent și impactul proiectului

A se preciza în ce măsură regiunea sau regiunile în cauză sunt dotate în prezent cu tipul de infrastructuri cerute de prezenta cerere; a se efectua comparația cu nivelul de echipare cu infrastructuri prevăzut pentru anul 20… (după caz, pe baza strategiei sau a planurilor naționale/regionale în cauză). A se preciza contribuția previzibilă a proiectului la obiectivele strategiei/planului. A se indica potențialele blocaje sau alte probleme care trebuie rezolvate.

TEXT BOX

B.5.2.        Obiective socioeconomice

A se indica obiectivele și țintele socioeconomice ale proiectului.

TEXT BOX

B.5.3.        Contribuția la realizarea programului operațional

A se descrie modul în care proiectul contribuie la realizarea priorităților programului operațional (a se furniza, în măsura posibilului, indicatori cuantificați).

TEXT BOX

C.        REZULTATELE STUDIILOR DE FEZABILITATE[72]

C.1.        A se furniza un rezumat al principalelor concluzii ale studiilor de fezabilitate realizate

TEXT BOX

A se furniza referințe precise în cazul în care FEDR, Fondul de coeziune, ISPA sau alte mijloace comunitare de intervenție participă/au participat la finanțarea studiilor de fezabilitate.

TEXT BOX

C.1.1.        Analiza cererii

A se prezenta un rezumat al analizei cererii, inclusiv rata de utilizare prevăzută după încheierea proiectului și rata de creștere a cererii.

TEXT BOX

C.1.2.        Opțiuni luate în considerare

A se prezenta pe scurt opțiunile alternative luate în considerare în studiile de fezabilitate.

TEXT BOX

D.        CALENDAR

D.1.        Calendarul proiectului

A se indica în continuare calendarul punerii în aplicare a proiectului în ansamblul său.

În cazul în care cererea se referă la o fază de proiect, a se indica în mod clar în tabel elementele proiectului în ansamblu pentru care este solicitată contribuția financiară în prezenta cerere:

 

Denumire activitate [73]

Data de început (zz/ll/aaaa)

Data de sfârșit (zz/ll/aaaa)

Durata (luni)

1

Studiul de Fezabilitate, din care:

 

 

 

1.1

Studii tehnice

 

 

 

1.2

ACB

 

 

 

1.3

EIA

 

 

 

1.4

Aprobarea Studiului de Fezabilitate*

 

 

 

2

Proiectul Tehnic[74]

 

 

 

3

Achiziția de teren

 

 

 

4

Procedura de licitație publica, din care:

 

 

 

4.1

Procedura de achiziție a serviciilor de supervizare

 

 

 

4.2

Procedura de achiziție a lucrărilor

 

 

 

5

Implementare proiect, din care:

 

 

 

5.1

Supervizarea lucrărilor

 

 

 

5.2

Execuția lucrărilor

 

 

 

5.3

Perioada de garanție

 

 

 

6

Perioada de exploatare

 

 

 

 

Durata totala a proiectului[75]

 

 

 

 

Durata proiectului în cadrul cererii de finanțare[76]

 

 

 

*- CTE Beneficiar

A se anexa un calendar succint al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, diagramă Gantt, după caz).

D.2.        Maturitatea proiectului

A se descrie calendarul proiectului (D.1) în ceea ce privește evoluția tehnică și financiară și scadența actuală prin intermediul următoarelor rubrici:

D.2.1.        Aspecte tehnice (studii de fezabilitate etc.):

fezabilitate: TEXT

▢ proiect tehnic: TEXT

▢ altele (detaliaţi): TEXT

TEXT BOX

D.2.2.        Aspecte administrative (autorizații, evaluarea impactului asupra mediului, achiziția de terenuri, licitații etc.):

certificat de urbanism: TEXT

▢ acord de mediu: TEXT  

▢ achiziţia de teren: TEXT

▢ autorizaţia de construire: TEXT

 procesul de achiziţie:

            ▢     Plan de achiziții publice întocmit: TEXT

            ▢     Plan de achiziții publice aprobat: TEXT

            ▢     Documentația de achiziție (Caiet de sarcini, Fișa de date a achiziției, clauze contractuale, formulare): TEXT

            ▢     Transmiterea spre publicare în SEAP: TEXT

            ▢     Data limită de depunere a ofertelor: TEXT

            ▢     Finalizarea evaluării și desemnarea câștigătorului: TEXT

            ▢     Semnarea contractului: TEXT

▢ altele (detaliaţi): TEXT

TEXT BOX

D.2.3.        Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce privește cheltuielile publice naționale, împrumuturi solicitate sau acordate etc. – a se furniza referințe):

  1. (a) A se preciza dacă au fost întreprinse demersuri pentru asigurarea angajamentelor bugetare[77] necesare finanţării proiectului?

▢ Da                                ▢ Nu

Dacă da, să se anexeze fila de buget a proiectului.

  1. (b)  A se preciza dacă:

(b.1) ▢ a fost promovat/ aprobat un act normativ pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului, a valorii totale estimate a acestuia şi a surselor de finanţare?

TEXT BOX

(b.2) ▢   a fost semnat un acord de împrumut pentru (co)finanţarea proiectului?

TEXT BOX

(b.3) ▢ a fost obţinut un acord de principiu privind acordarea unui credit comercial pentru cofinanţarea proiectului (scrisoare bancară)?

TEXT BOX

(b.4) ▢ altele (detaliaţi)

TEXT BOX

D.2.4.        În cazul în care proiectul început deja, a se indica stadiul implementării lucrărilor:

TEXT BOX

E.        ANALIZA COSTURI-BENEFICII

Informaţiile prezentate în această secţiune trebuie să fie conforme prevederilor Normelor Metodologice comunitare de realizare a analizei cost-beneficiu . (Ghidul Comisiei Europene de realizare a analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investiție-2008, Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii - Document de lucru nr. 4). Pe lângă elementele sintetice care trebuie furnizate în continuare, documentul complet de analiză costuri-beneficii este prezentat în anexa în sprijinul prezentei cereri.

E.1.        Analiza financiară

Principalele elemente ale analizei financiare care sunt prezentate în analiza costuri-beneficii trebuie rezumate în continuare.

E.1.1.        Scurtă descriere a metodei utilizate și ipotezele specifice formulate

TEXT BOX

E.1.2.        Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară

Principalele elemente și parametri

Valoare
neactualizată

Valoare
actualizată (valoare actualizată netă)

1

Perioada de referință (ani)

2

Rata de actualizare financiară (%)[78]

3

Costul total al investiției, cu excepția provizioanelor pentru situații neprevăzute (în euro, neactualizat)[79]

4

Costul total al investiției (în euro, actualizat)

5

Valoarea reziduală (în euro, neactualizată)

6

Valoarea reziduală (în euro, actualizată)

7

Venituri (în euro, actualizate)

8

Costuri de exploatare (în euro, actualizate)

Calcularea deficitului de finanțare[80]

9

Venit net = venituri – cheltuieli de exploatare + valoare reziduală (în euro, actualizată) = (7) – (8) + (6)

10

Costul investiţiei – venitul net (în euro, actualizat) = (4) – (9) [articolul 55 alineatul (2)]

11

Rata de finanţare a deficitului (%) =
(10) / (4)

În cazul în care TVA este recuperabilă, cheltuielile şi veniturile ar trebui să se bazeze pe cifre care exclud TVA.

E.1.3.        Principalele rezultate ale analizei financiare

Fără contribuție comunitară (RRF/C)

A

Cu contribuție comunitară (RRF/K)

B[81]

1.        Rată de rentabilitate financiară

(%)

RRF/C

RRF/K

2.        Valoare actuală netă

(euro)

VAN/C

VAN/K

E.1.4.        Venituri generate de-a lungul duratei de existenţă a proiectului

În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife şi de taxe suportate de utilizatori, se vor furniza detalii privind taxele (tipul şi nivelul taxelor, principiul sau legislaţia comunitară pe baza căreia se instituie taxele).

(a)        Taxele acoperă cheltuielile de exploatare şi amortizarea proiectului?

TEXT BOX

(b)        Taxele diferă în funcţie de diverşii utilizatori ai infrastructurii?

TEXT BOX

(c)        Sunt taxele proporţionale

i)        cu folosirea proiectului/consumul real?

TEXT BOX

ii)        cu poluarea generată de utilizatori?

TEXT BOX

În cazul în care nu se propun tarife sau taxe, cum vor fi acoperite costurile de exploatare şi de întreţinere?

TEXT BOX

E.2.        Analiza socioeconomică

E.2.1.        A se descrie pe scurt metoda utilizată (ipoteze cheie ale evaluării costurilor şi beneficiilor) şi principalele concluzii ale analizei socioeconomice:

TEXT BOX

E.2.2.        A se preciza principalele costuri şi beneficii puse în evidență prin analiză, precum şi valoarea atribuită fiecăreia dintre ele:

Beneficiu

Valoare unitară (după caz)

Valoare totală

(în EUR, actualizată)

% din beneficiile totale

Cost

Valoare unitară (după caz)

Valoare totală

(în EUR, actualizată)

% din costurile totale

E.2.3.        Principalii indicatori ai analizei economice

Principalii parametri şi indicatori

Valori

1.        Rata de actualizare (%)

2.        Rata economică de rentabilitate (RIRE) (%)

3.        Valoare actuală netă economică (în EUR)

4.        Raporturi costuri-beneficii

E.2.4.        Impactul proiectului asupra ocupării forţei de muncă

A se furniza o indicație a numărului de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în echivalenți normă întreagă (ENI)].

Număr de locuri de muncă create direct :

Număr angajați cu normă întreagă

(A)

Durata medie a acestor locuri de muncă (în luni)[82]

(B)

1.        În timpul etapei de punere în aplicare

2.        În timpul etapei de exploatare

[NB: locurile de muncă indirecte create sau pierdute nu se iau în considerare pentru investiţiile de infrastructură publică.]

E.2.5.        A se indica principalele beneficii şi costuri care nu pot fi cuantificate/evaluate:

TEXT BOX

E.3.        Analiza riscurilor şi a sensibilităţii

E.3.1.        Scurtă descriere a metodei utilizate şi rezumatul rezultatelor

TEXT BOX

E.3.2.        Analiza sensibilității

A se indica variația aplicată parametrilor testați: TEXT

A se prezenta impactul estimat asupra rezultatelor indicilor de performanță financiară și economică.

Variabilă testată

Variația ratei de rentabilitate financiară

Variația valorii actuale nete financiare

Variația ratei economice de rentabilitate

Variația valorii actuale nete economice

Care sunt variabilele recunoscute ca variabile critice? A se preciza criteriul aplicat.

TEXT BOX

Care sunt valorile prag ale variabilelor critice?

TEXT BOX

E.3.3.        Analiza riscurilor

A se descrie distribuția de probabilitate estimată a indicilor de performanță financiară și economică a proiectului. A se furniza informații statistice pertinente (valori preconizate, abatere standard).

TEXT BOX

F.        ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

F.1.        Contribuția proiectului:

(a)        cum a contribuit proiectul la obiectivul dezvoltării durabile (politică europeană de luptă împotriva schimbării climatice, protecția biodiversității, altele…);

(b)        cum respectă proiectul principiile acțiunii preventive și ale corectării, cu prioritate la sursă, a daunelor aduse mediului;

(c)        cum respectă proiectul principiul „poluatorul plătește”?

TEXT BOX

F.2.        Consultarea autorităților responsabile cu mediul

Autoritățile însărcinate cu politica mediului care pot fi implicate în proiect au fost consultate în legătură cu responsabilitățile lor specifice?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se indica numele și adresa (adresele) lor și a se explica responsabilitățile lor:

TEXT BOX

În caz contrar, a se justifica:

TEXT BOX

F.3.        Evaluarea impactului asupra mediului

F.3.1.        ACORDUL DE MEDIU

F.3.1.1.        A fost deja acordat acestui proiect acordul de mediu?

Da

Nu

F.3.1.2.        În caz afirmativ, la ce dată?

zz/ll/aaaa

F.3.1.3.        În caz contrar, când a fost introdusă cererea oficială pentru obținerea acordului de mediu:

zz/ll/aaaa

F.3.1.4        La ce dată este așteptată decizia finală?

zz/ll/aaaa

F.3.1.5.        A se indica autoritatea sau autoritățile competente care au acordat sau vor acorda acordul de mediu.

TEXT BOX

F.3.2.        AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE[83]

F.3.2.1.        A fost deja acordată acestui proiect autorizația de construire?

Da

Nu

F.3.2.2.        În caz afirmativ, la ce dată?

zz/ll/aaaa

F.3.2.3.        În caz contrar, când a fost introdusă cererea oficială pentru autorizația de dezvoltare:

zz/ll/aaaa

F.3.2.4        La ce dată este așteptată decizia finală?

zz/ll/aaaa

F.3.2.5.        A se indica autoritatea sau autoritățile competente care au acordat sau vor acorda autorizația de dezvoltare.

TEXT BOX

F.3.3.        APLICAREA DIRECTIVEI 85/337/CEE A CONSILIULUI PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)[84]

F.3.3.1.        Proiectul aparține unei clase de dezvoltare

        reglementate de anexa I la directivă (a se trece la întrebarea F.3.3.2);

        reglementate de anexa II la directivă (a se trece la întrebarea F.3.3.3);

        care nu este reglementată de niciuna dintre cele două anexe (a se trece la întrebarea F.3.4).

F.3.3.2.        În cazul în care proiectul este reglementat de anexa I la directivă , a se anexa următoarele documente:

(a)        informațiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din directivă;

(b)        rezumatul netehnic[85] al studiului de evaluare a impactului asupra mediului realizat pentru proiect;

(c)        informații privind consultările cu autoritățile în domeniul mediului, publicul în cauză și, după caz, cu alte state membre.

F.3.3.3.        În cazul în care proiectul este reglementat de anexa II la directivă , a fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului?

Da

În acest caz, a se anexa documentele necesare prevăzute la punctul F.3.3.2

Nu

În acest caz, a se prezenta motivele și a se indica pragurile, criteriile sau analizele de la caz la caz efectuate pentru a se ajunge la concluzia că proiectul nu are un impact semnificativ asupra mediului:

TEXT BOX

F.3.4.        APLICAREA DIRECTIVEI 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI[86] (DIRECTIVA ESM)

F.3.4.1.        Proiectul rezultă dintr-un plan sau program reglementat de Directiva ESM?

Nu

În acest caz, a se furniza o scurtă explicație:

TEXT BOX

Da

În acest caz, pentru a putea verifica dacă eventualul impact cumulativ la scară mai largă al proiectului a fost luat în considerare, a se furniza fie o legătură internet, fie o copie electronică a rezumatului netehnic[87] al raportului privind impactul asupra mediului elaborat pentru plan sau program.

F.4.        Evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000

F.4.1.        Proiectul ar putea avea impact negativ major asupra siturilor incluse sau care trebuie incluse în rețeaua Natura 2000?

Da

În caz afirmativ

(a)        a se furniza un rezumat al concluziilor evaluării adecvate efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE[88];

TEXT BOX

(b)        în cazul în care au fost considerate necesare măsuri de compensare în conformitate cu articolul 6 alineatul (4), a se furniza o copie a formularului „Informații privind proiectele susceptibile de a avea un impact negativ major asupra siturilor Natura 2000”, în conformitate cu notificarea comunicată Comisiei (DG Mediu) în temeiul Directivei 92/43/CEE[89]”.

Nu

F.5.        Măsuri suplimentare de integrare în mediu

Proiectul prevede, pe lângă evaluarea impactului asupra mediului, măsuri suplimentare de integrare a proiectului în mediu (de exemplu, un audit ecologic, un management de mediu, o monitorizare ecologică specifică)?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se detalia.        

TEXT BOX

F.6.        Costul măsurilor destinate remedierii impactului negativ asupra mediului

În cazul în care este inclus în costul total, procentul estimat al costului măsurilor adoptate în vederea reducerii și/sau compensării impactului negativ asupra mediului

%

A se explica pe scurt:        

TEXT BOX

G.        JUSTIFICAREA PARTICIPĂRII PUBLICE

G.1.        Concurență

Acest proiect beneficiază de ajutoare de stat?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se furniza datele următoare în tabelul prezentat în continuare: valoarea ajutorului; pentru un ajutor autorizat, numărul ajutorului de stat și referința scrisorii de autorizare; pentru un ajutor care beneficiază de o exceptare pe categorii, numărul de înregistrare respectiv; iar pentru un ajutor notificat în instanță, numărul ajutorului de stat[90].

Sursele ajutorului (locale, regionale, națională, comunitară):

Valoarea
ajutorului
(în EUR)

Nr. ajutorului de stat/nr. de înregistrare al ajutorului cu exceptare pe categorii

Referința scrisorii de autorizare

Regimuri de ajutoare aprobate, ajutor ad-hoc autorizat sau ajutor reglementat de o exceptare pe categorii:

…………………………..

Ajutor prevăzut în temeiul notificărilor în instanță (ajutor sau regim ad-hoc):

…………………………..

Ajutoare pentru care există o notificare nesoluționată (ajutor sau regim ad-hoc)

…………………………..

Totalul ajutoarelor acordate

Cost total al proiectului de investiții

G.2.        Impactul participării comunitare asupra punerii în aplicare a proiectului

Pentru fiecare răspuns afirmativ, a se preciza:

Participarea comunitară:

a)        va contribui la accelerarea punerii în aplicare a proiectului?

Da

Nu

b)        va fi esențială pentru punerea în aplicare a proiectului?

Da

Nu

TEXT BOX

H.        PLAN DE FINANȚARE

Suma prevăzută de decizie și celelalte informații financiare conținute în prezenta secțiune trebuie să fie conforme cu baza de calcul (cost total sau public) a ratei de cofinanțare a axei prioritare. Spre deosebire de cheltuielile private eligibile, cheltuielile private neeligibile pentru finanțare în cadrul axei prioritare nu trebuie incluse în costurile eligibile.

H.1.        Defalcarea costurilor

Nr.

CATEGORIE DE CHELTUIELI

Corespondenta cu ordinul MT – MEF 28/75/14.01.2008 pt. cheltuieli eligibile din POST

Cost total al proiectului

Costuri neeligibile(1)                                                                                     (B)

costuri eligibile                                                                                                    (C)=(A)-(B)

Corespondenta  cu devizul estimativ de cheltuieli / notele de justificare din anexă pentru categoriile de cheltuieli specifice

(A)

Lei

Euro

Lei

Euro

Lei

Euro

1

Studii pregătitoare (fezabilitate și design)

 

 

 

 

 

 

 

2

Achiziții de terenuri

(2.1) Pct.(1) lit. (a)…achizitie  teren

 

 

 

 

 

 

 

(2.2) Pct.(1) lit. (a)…asistenta juridică

 

 

 

 

 

 

 

…… 

 

 

 

 

 

 

 

3

Clădiri și construcții (investiția de bază)

 

 

 

 

 

 

 

 

4

Instalații și utilaje

 

 

 

 

 

 

 

 

5

Rezerve (2)

 

 

 

 

 

 

 

 

6

Ajustarea prețurilor (după caz) (3)

 

 

 

 

 

 

 

 

7

Asistență tehnică

 

 

 

 

 

 

 

 

8

Publicitate

 

 

 

 

 

 

 

 

9

Supraveghere în timpul executării lucrărilor de construcții

 

 

 

 

 

 

 

 

10

Alte cheltuieli

 

 

 

 

 

 

 

 

11

Subtotal

 

 

 

 

 

 

 

 

12

(TVA (4)) ( se vor trece în celula din dreapta punctele si/sau subpunctele pentru care se calculează TVA)

 

 

 

 

 

 

 

 

13

TOTAL(5)

 

 

 

 

 

 

 

(1) Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile apărute în afara perioadei de luare în considerare a eligibilității; (ii) cheltuielile neeligibile în temeiul normelor naționale [articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006], (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanțare. NB: Data de luare în considerare a eligibilității cheltuielilor este cea de primire de către Comisie a cererii privind programul operațional sau data de 1 ianuarie 2007, fiind reținută data cea mai recentă dintre acestea.

(2) Rezervele nu pot depăși 10% din costul de investiție total net din care se deduc rezervele. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile totale eligibile utilizate pentru calcularea contribuției financiare a fondurilor structurale.

(3) O ajustare a prețurilor poate fi inclusă, după caz, pentru a acoperi o inflație prevăzută în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în prețuri constante.

(4) Conform HG 759/2007 TVA nu este eligibilă.

(5) Costul total trebuie să includă toate costurile efectuate pentru proiect, de la cele aferente planificării la cele aferente supervizării și trebuie să includă TVA-ul,

H.2.        Resurse totale prevăzute și participare prevăzută a fondurilor

Deficitul de finanțare a fost deja prezentat în secțiunea E.1.2 anterioară. Se cuvine a aplica acest deficit costurilor eligibile pentru a calcula „baza pe care se aplică rata de cofinanțare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului]. Ulterior, rezultatul trebuie înmulțit cu rata de cofinanțare a axei prioritare pentru stabilirea participării comunitare.

H.2.1.        Calcularea participării comunitare

Valoare

[Lei/Euro]

1.

Cost eligibil (în euro, neactualizat)
(secțiunea H.1.11, coloana C)

2.

Rata deficitului de finanțare (%), dacă este cazul = (E.1.2.11)

3.

Suma prevăzută de decizie, și anume „baza pe care se aplică rata de cofinanțare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2)] = (1)*(2).

În cazul în care nu se aplică secțiunea H.2.1.2, valoarea vizată de decizie trebuie să respecte valoarea maximă a contribuției publice, potrivit normelor privind ajutoarele de stat

4.

Rată de cofinanțare a axei prioritare (%)

5.

Participare comunitară (în euro) = (3)*(4)

H.2.2.        Surse de cofinanțare

Date fiind rezultatele calculării deficitului de finanțare (după caz), costul total de investiție al proiectului este suportat din următoarele surse:

 [Lei/Euro]

Total costuri eligibile [ Lei/Euro ]

Total costuri neeligibile [ Lei/Euro ]

Costul total

[H.1.13.(A)]

Contribuţia publică

Contribuţia Comisiei Europene

[H.2.1.5]

Contribuţia naţională publică

Contribuţia naţională privată

Alte surse:

Din care  (informativ), împrumuturi BEI/FEI:

Total costuri neeligibile

Contribuţia naţională publică

Contribuţia naţională privată

Alte surse:

Din care  (informativ), împrumuturi BEI/FEI:

a=b+e+f+h

b=c+d

c

d

e

f

g

h=i+j+k

i

j

k

l

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. H.4. Planul financiar defalcat pe ani*

A se completa următoarele informaţii în funcţie de previziunea fluxului de cheltuieli eligibile şi neeligibile pe care urmează să le efectuaţi în cadrul proiectului.

Categorie

 

An 2007

An 2008

An 2009

An 2010

An 2011

An 2012

An 2013

An 2014

An 2015

Total

Contribuția FEDR/FC

EUR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

Co-finanțarea națională eligibilă

EUR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

Co-finanțarea națională ne-eligibilă

EUR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

TOTAL

EUR

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

RON

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

*) cheltuieli efective

  1. H.5. Planul de cheltuieli eligibile*

 

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total

Cheltuieli eligibile totale din fonduri publice, din care :

EUR

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

RON

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Contribuţia Comisiei Europene

EUR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

Contribuţia naţională publică

EUR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

*) cheltuieli efective

  1. H.5. Alocarea anuală a contribuţiei publice eligibile*

 

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

Finanţarea eligibilă din fonduri publice, din care:

EUR

0

0

0

0

0

0

0

0

RON

0

0

0

0

0

0

0

0

Contribuţia Comisiei Europene

EUR

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

0

Contribuţia naţională publică

EUR

 

 

 

 

 

 

 

0

RON

 

 

 

 

 

 

 

0

*) alocări (angajamente)

I.        COMPATIBILITATE CU POLITICILE ȘI LEGISLAȚIA COMUNITARE

În temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, se vor furniza următoarele informaţii:

I.1.        Alte surse comunitare de finanţare

I.1.1.        Acest proiect a făcut obiectul unei alte cereri de intervenție finanțată din fonduri publice, inclusiv comunitare?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.2.        Acest proiect este complementar unui proiect finanțat sau care trebuie finanțat de FEDR, FSE, Fondul de coeziune, bugetul RTE-T sau altă sursă comunitară de finanțare?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se preciza (a se furniza informații detaliate, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.3.        Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de participare a BEI/FEI?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.4.        O fază anterioară a acestui proiect (inclusiv faza de fezabilitate și faza pregătitoare) a făcut obiectul unei alte cereri de intervenție comunitară (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI, FEI, alte surse de finanțare comunitară)?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.2.        Proiectul face obiectul unei proceduri juridice privind nerespectarea legislației comunitare?

Da

Nu

În caz afirmativ, a se preciza:

TEXT BOX

I.3.        Măsuri de publicitate

A se preciza măsurile de publicitate propuse pentru aducerea la cunoștință a intervenției comunitare (de exemplu, natura măsurii, descriere succintă, costuri prevăzute, durată etc.):

Activitatea de informare şi publicitate

Durata estimată/ perioada

Costuri estimate

Publicitate exterioară

Comunicate de presă

Publicitate online

Audio-video

...............................

A se realiza o descriere succintă a activităților de informare și publicitate prevăzute în tabelul anterior.

TEXT BOX

I.4.        Rolul JASPERS în pregătirea proiectului

I.4.1.        Asistența tehnică JASPERS a contribuit la o parte a pregătirii proiectului?

Da

Nu

I.4.2.        A se descrie elementele proiectului pentru care a intervenit JASPERS (de exemplu, conformitatea cu mediul, contractele de achiziții publice, revizuirea descrierii tehnice).

TEXT BOX

I.4.3.        Care au fost principalele concluzii şi recomandări ale intervenției JASPERS? Au fost ele luate în considerare la definitivarea proiectului?

TEXT BOX

I.5.        Planul de achiziții publice

În cazurile în care contractele au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se va indica referinţa:

Nr.

Obiectul contractului/ acordului – cadru

Valoarea estimată[91]

(în lei / în Euro*)

Procedura aplicată

Data estimată pentru începerea procedurii

Data estimată pentru finalizarea procedurii

Jurnalul Oficial al CE[92]

zz/ll/aaaa

zz/ll/aaaa

J. AVIZUL SOLICITANTULUI        

Confirm corectitudinea şi realitatea informaţiilor cuprinse în prezenta cerere de finanţare.

NUME:

SEMNĂTURA:

ORGANIZAŢIA (SOLICITANTUL):

DATA:

K.        ANEXE

Nr.

Document

da/nu/nu se aplică

1

Copie conform cu originalul după  actul constitutiv

2

Copie, conform cu originalul, după ultimul bilanţ contabil anual aprobat

3

Documente care să ateste asigurarea cofinanţării

4

Studiul de fezabilitate

5

Analiza cost-beneficiu

6

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

7

Actul de reglementare emis de autoritatea competentă de mediu în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului (de ex. Acordul de mediu/decizia etapei de încadrare/etc.)

8

Documentul emis de autoritatea competentă de mediu responsabilă cu monitorizarea siturilor Natura 2000 ( de ex. aviz de mediu, harta cu zonele Natura 2000)

9

Autorizația de construire

10

Declarație pe proprie răspundere a proprietarului aeroportului (MTI sau Consiliile Județene) conform punctului IV.2. din Ghidul Solicitantului

11

Organigrama, în care se va identifica structura responsabilă pentru managementul proiectului şi numărul de personal aferent

12

CV-urile și fișele de post ale personalului – cheie implicat în managementul proiectului

13

Diagrama Gant a planului de implementare al proiectului

14

Altele (hărți, documente, care constituie suport pentru oricare dintre secțiunile cererii de finanțare)

                


[1] Se completează de către Autoritatea de Management

[2] Organele statului, instituţiile de stat, unităţile administrativ-teritoriale, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regii autonome

[3] „n” – anul depunerii prezentei cereri de finanţare

[4] În cazul în care persoana care semnează prezenta cerere de finanţare diferă de reprezentantul legal al solicitantului, se va prezenta împuternicirea legalizată.

[5] În cazul în care implementarea proiectului va fi asigurată de o altă organizaţie decât Solicitantul, se va menţiona structura respectivă şi se va arăta modul în care Beneficiarul se asigură de îndeplinirea obiectivelor proiectului.

[6]        Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006, dacă nu există o dispoziție contrară

[7]        În cazul în care un proiect implică mai multe activități economice, se pot indica mai multe coduri. În această situație, cota procentuală care revine fiecărui cod trebuie indicată verificând că totalul nu depășește 100%.

[8]        NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 393, 30.12.2006, p. 1)

[9]        Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). Se va folosi codul NUTS cel mai detaliat și mai relevant. În cazul în care un proiect vizează mai multe zone NUTS/UAL la nivelul 2, se va lua în considerare încadrarea la codul NUTS/UAL de nivelul 1 sau la coduri superioare

[10] Picot, Arnold  (1995), Corporate Governance. Unternehmens Überwachung auf dem Prüfstand

[11] Herzig, Norbert; Watrin, Christoph (1995): Obligatorische Rotation des Wirtschaftsprüfers- ein Weg zur Verbesserung der externen Unternehmenskontrolle? Zeitschrift für betriebswirtschaftliche Forschung, 47, S. 775-804, S. 775

[12] John, Kose; Senbet, Lemma (1998): Corporate Governance and Board Effectiveness, Jounal of Banking and Finance, Vol. 22, S. 371-403, S. 372

[13] Assman, Heinz Dieter (1995): Corporate Governance. Eine Vorbemerkung zu den Beiträgen  von Edward B. Rock und Eddy Wymeersch, in: Die Aktiengesellschaft, 40, S. 289-290, S.289

[14] Martens, Knuth (1999): Managementüberwachung durch den Aufsichtsrat, Ein Beitrag zur Corporate Governance Diskussion aus agencytheoretischer Sicht, S. 1

[15] Hirschey, Mark; Kose, John; Makhija, Anil (2005): Corporate Governance: A Global Perspective, Advances în Financial Economics, Volume 11

[16] Reymond, Alain (2002): Corporate Governance und Management Entlöhnung, Wirtschaftswissenschaftliches Zentrum (WWZ), Universität Basel, Abteilung Organisation, Führung und Personal, Lizentiatarbeit, eingereicht bei: Prof. Dr. Werner Müller

[17] Feleagă, Nicolae; Vasile, Cristina (2006): Guvernanţa întreprinderii între clasicism şi modernism,

http://www.economieteoreticasiaplicata.ro/articole/121.pdf

[18] Perez, Roland (2003): Guvernanţa întreprinderii între clasicism şi modernism, La decouverte

[19] Von der Crone, Hans, Gaspar, (2001): Corporate Governance und Reputation Vom Nutzen eines guten Rufes für Manager und Unternehmen, Fokus der Wirtschaft, Neue Bürcher Zeitung Nr. 22

[20] Osano, Hiroshi; Tachibanaki, Toshiaki (2001): Banking, Capital markets and Corporate    Governance, S. 3

[21] Fahy, Martin; Roche, Jeremy, Weiner, Anastacia (2005): Beyond Governance, Creating Corporate Value through Performance, Conformance and Responsibility, John Wiley&Sons, S. 163 în Anlehnung an:

Fahy, Martin; Kris, A (2003): Shared ‚Service Centers: Delivering Value from Effective Finance and Business Process, London: FT Prentice Hall

[22] Warncke, Markus (2005): Prüfungsausschuss und Corporate Governance, Einrichtung, Organization und Überwachungsaufgabe, Erich Schmidt Verlag, S. 27

[23] O`Sullivan, Mary (2000): Contests for Corporate Control, Corporate Governance and Economic Performance în the United States and Germany, Oxford University Press, S. 1

[24] Mann, Alexander (2003): Corporate Governance Systeme Funktion und Entwicklung am Beispiel von Deutschland und Großbritannien în Anlehnung an:

Schmidt, R. H. (1997): Korreferat zum Referat Unternehmenskontrolle în Deutschland von W.. von Schimmelmann, in: Finanzmärkte, hrsg Gahlen at al, Ottobeuren

[25] Cadbury, Adrian, Sir (2002): Corporate Governance and Chairmanship A Personal View, Oxford University Press, S. 1

[26] Ganske, Matthias (2004): Corporate Governance im öffentlichen Unternehmen, Peter Lang

[27] Harm von, Christian (2005): Politische Determinanten der Unternehmensaufsicht: Korruption und andere Spielarten des „Rent –Seeking“ în Aufderheide, Detlef; Dabrowski, Martin (2005): Corporate Governance und Korruption Wirtschaftliche und moralökonomische Perspektiven der Bestechung und ihrer Bekämpfung, S. 63

[28] Un bun exemplu ar putea fi industria farmaceutica, confruntata cu o astfel de problema, în care cu cat este mai mare compania farmeceutica, cu atât este mi inclinată să răspundă presiunilor sociale, şi să cedeze în faţa drepturilor pacienţilor, prin acceptarea unor niveluri de preţuri care nu le aduc profit la produse cheie care fac ca şi tratamentele HIV să fie accesibile pacienţilor, mai ales în ţările în curs de dezvoltare. Corporate Resposability Report of GlaxiSmithKline 2003, www.gsk.com

[29] Macey, Jonathan (1998): Instituţional Investors and Corporate Monitoring, în Comparative Corporate Governance, Oxford, S. 906

[30] Meyer, Conrad; Enry, Dominik (1998): Konzeption der Oberleitung und Oberaufsicht. Verwaltungsrat als Gestaltungsrat, S. 103

[31] Zehnder, Egon (1997): Corporate Governance darf kein Papiertiger sein. Vielfältige Herausforderung für den Verwaltungsrat, Neue Zürcher Zeitung  219, Nr. 129, S. 29

[32]Brönnimann, Thomas (2003): Corporate Governance und die Organization des Verwaltungsrates, S. 62-65

[33] Schleifer, Andrei; Wishny, Robert (1997):  A Survey of Corporate Governance, In: The Journal of Finance, 52, Nr. 2, S. 737

[34] Isaksson, Mats (1999): Investment, Financing and Corporate Governance: The Role and Structure of Corporate Governance Arrangements în OECD Countries, Vilnus, S. 4

[35] OECD (1995): Wirtschaftsberichte: Deutschland, Paris, S 152

[36]Brönnimann, Thomas (2003): Corporate Governance und die Organization des Verwaltungsrates, S. 62-65

[37] Gedajlovic, E; Lubatkin, Michael; Sculze, W.;(2004): Crossing the threshold from founder management: a governance erspective, Journal of  Management Studies, 41: S. 899-912

[38] Zahra, Shaker. A. and Filatotchev, Igor. (2004): Governance and the entrepreneurial threshold firm: a knowledge based perspective, Journal of Management Studies, 41, S. 885-8898

[39] Filotchev, Igor; Wright, Mike (2005): The Life Cycle of Corporate Governance, Corporate Governance în the New Global Economy , Published by Edward Elgar Publishing Limited , S. 2-5 The corporate governance life cycle, Filatotchev, Igor; Wright, Mike

[40] Filotchev, Igor; Wright, Mike (2005): The Life Cycle of Corporate Governance, Corporate Governance în the New Global Economy , Published by Edward Elgar Publishing Limited , S. 3

The corporate governance life cycle, Filatotchev, Igor; Wright, Mike

[41] Hitt, M.A.; Ireland, R.D; Hoskisson, R.E. (2003): Strategic Management. Competitiveness and Globalization, Minneapolis and New York: West Publishing Company

[42] Jensen, Michael, (1993): The Modern Industrial Revolution, Exit, an Failure of  Internal Control Systems, Journal of  Finance, Vol 48, Nr 3

[43] Bruno S. Frey, (2003): Corporate Governance: What can we Learn From Public Governance? Institute for Empirical Research în Economics, University of Zurich, Working Paper Series, No. 166

[44] Aufderheide, Detlef; Dabrowski (2005): Corporate Governance und Korruption, Wirtschaftsethische und moralökonomische Perspektiven der Bestechung und ihrer Bekämpfung, Duncker & Humblot, Berlin

Pritzl, Rupert: Corporate Governance Strukturen, Korruption und politische Systeme: Zum Beitrag von Christian Harm

[45] Aufderheide, Detlef; Dabrowski (2005): Corporate Governance und Korruption, Wirtschaftsethische und moralökonomische Perspektiven der Bestechung und ihrer Bekämpfung, Duncker & Humblot, Berlin

Michael, Schramm: Moral im Dilemma?

[46] Bahnmüller, Reinhard; Fisecker, Christiane, (2003): Dezentralisierung, Vermarktlichung und Shareholderorientierung im Personalwesen .Folgen für die Stellung und das Selbstverständnis des Personalwesens und die Interaktionsmuster mit dem Betriebsrat, FATK Forschungsinstitut für Arbeit, Technik und Kultur, an der Universität Tübingen, Online veröffentlicht unter: http://www.fatk.uni-tuebingen.de/files/personalwesen.pdfBahnmüller, Reinhard; Fisecker, Christiane, (2003), S. 58-59

[47] Eigler, Joachim, (1999):Bedeutung und Implikationen des Shareholder Value-Ansatzes für das Personalmanagement, Zeitschrift für Planung, Heft 10, S. 235

[48] Deutsch, Christian (1996): Stochern im Nebel, Wirtschaftswoche, Heft 26, S. 86-87

[49] Vgl. Dörre, Klaus (2001), S. 689

[50] Gaugler, Eduard (1997): Shareholder Value und Personalmanagement, Zeitschrift für -Human Ressource Management, Vol. 49, S.169

[51]Schumann, Michael, (1997): Frißt die Shareholder-Value-Ökonomie die moderne Arbeit?, Frankfurter Runschau vom 18.11.1997, S. 14

[52] Speckbacher, Gerhard (1997): Shareholder Value und Stakeholder Ansatz, Die Betriebswirtschaft 57, S. 630

[53] Schütte, Martin (2001): Shareholder Value în der Personalpolitik. Gefahr und Chance für den Personalmanager. Personalentwicklung în der Globalisierung Strategien der “insider”, Hrsg. Von Friedrichs und Althauser, Neuwied, S. 390.

[54] Sauer, Dieter; Döhl, Volker (1997): Die Auflösung des Unternehmens? Entwicklungstendenzen der Unternehmensreorganization în der 90er Jahren, Jahrbuch Sozialwissenschaftliche Technikberichterstattung, Berlin, S. 19-75, Online veröffentlicht unter: http://www.f3.fhtw-berlin.de/Lehrmaterialien/Fischer/Sauer_Doehl.pdf, Stand 11.06.2005, S. 49

[55] Dufey, Gunter; Hommel, Ulrich, Riemer-Hommel, Petra (1998): Corporate Governance. European versus U.S. Perspectivesn în a global capital market, în Strategisches Euro-Management, Band 2, Stuttgart, S. 6 Vgl Dufey et all, (1998), S. 6

[56] Dufey, Gunter; Hommel, Ulrich (1997): Der Sharehpolder Value Ansatz – U.S..-amerikanischer Kulturimport oder Diktat des globalen Marktes-Einige Überlegungen zur „Corporate Governance“ în Deutschland. în Interkulturelles Management – Theoretische Fundierung unf funktionsbereichspezifische Konzepte Wiesbaden, Gabler Verlag, S. 183-211

[57] Speckbacher, Gerhard (1997): Shareholder Value und Stakeholder Ansatz, Die Betriebswirtschaft 57, S. 630

[58] Copeland, Tom; Koller, Tim; Murrin, Jack, (1998): Unternehmenswert: Methoden und Strategien für eine wertorientierte Unternehmensführung, 2 Auflage

[59] Wagner, Franz, (1997): Shareholder Value: Eine neue Runde im Konflikt zwischen Kapitalmarkt und Unternehmensinteresse, in: Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis, 5/97, S. 473-498

[60]idem Wagner, Franz (1997), S. 474-498

[61] Dietl, Helmut (1998): Capital Markets and Corporate Governance în Japan, Germany and the United States: Organizational Response to Market Inefficiencies, London, Routledge S. 112-115

[62] Clarke, Thomas; Bostock, Richard (1997): Governance în Germany: The Foundations of Corporate Structures? în Corporate Governance Economic and Financial Issues edited by Keasey, Thomson, Wright, New York, S. 233-251

[63] Albach, Horst; Brockhoff, Klaus, (1997): Betriebswirtschaftslehre und Rechtsentwicklung, Zeitschrift für BWL, Ergänzungsheft 4, Wiesbaden)

[64]  Picot, Arnold (1995): Corporate Governance Unternehmensüberwachung auf dem Prüfstand, Stuttgart

[65]Carlsson Rolf, (2001): Ownership and Value Creation, Strategic Corporate Governance în the New Economy, John Wiley &Sons West Sussex, S.66

[66] Roe, Mark (2003b): Political determinants of Corporate Governance, Political Context, Corporate Impact, Oxford University Press, S. 81

[67] Oechsler, Walter (1999): Globales Management und lokale Mitbestimmung. Hat das deutsche Regelungssystem eine Zukunft im internationalen wettbewerb? Breisig, Thomas, Hrsg.; Mitbestimmung – Gesellschaftlicher Auftrag und ökonomische Ressource, Festschrift für Hartmut Wächter, München und Mering, S. 29-45

[68] European Energy Infrastructure Protection: Addressing the Cyber-warfare Threat

Tuesday, 27 October 2009 00:00 Uwe Nerlich and Frank Umbach

[69] Indicatorii prezentaţi vor fi corelaţi pe cât posibil cu cei prevăzuţi în Documentul Cadru de Implementare a POS-T

[70] Rezultatele imediate decurg în mod direct din implementarea proiectului (ex. X km de autostradă, X km de cale ferată, X persoane instruite etc.).

[71] Rezultatele de impact decurg din atingerea obiectivelor proiectului (ex. reducerea cu X ore a duratei de deplasare din punctul A în punctual B, reducerea cu X% a numărului de accidente, îmbunătăţirea capacităţii administrative etc.). Referitor la indicatorul ”reducerea timpului de parcurs”, atunci când se introduce, se consideră ca unitate de măsură minutul/ora și nu se calculează procentual. Datele prezentate trebuie să aibă justificare in analiza cost beneficiu.

[72] Secţiunea C se va completa numai pentru proiectele de investiţii, indiferent de valoarea totală estimată a acestora.

[73] Activitățile vor fi privite în ansamblul lor, neacceptându-se date pentru etape intermediare (de ex: la achiziția de teren, data finală este data obținerii efective a terenului)

[74] Se va completa și în cadrul proiectelor de tip Proiectare – Construcție, cu perioada estimată pentru elaborarea Proiectului tehnic

[75] În scopul identificării duratei totale ale proiectului pentru care se solicită finanțare se vor marca cu fundal gri activitățile ce se vor demara și finaliza după depunerea cererii de finanțare.

[76] Data de început se va raporta la perioada de implementare a proiectului (rd. 5), cu excepția proiectelor Proiectare - Construcție (Design - Build cf. FIDIC) care se va raporta la rândurile 2 și 5.

[77] A se avea în vedere faptul că finanţarea în cadrul POS-T se asigură pe principiul rambursării cheltuielilor angajate/ efectuate. Prin urmare, fondurile necesare pentru finanţarea proiectului trebuie prevăzute ca angajamente bugetare înainte de semnarea contractului de finanţare.

[78]        Se va menționa dacă rata este reală sau nominală. În cazul în care analiza financiară este realizată în prețuri constante, se va utiliza o rată de actualizare financiară exprimată în termeni reali. În cazul în care analiza financiară este realizată în prețuri curente, se va utiliza o rată de actualizare financiară exprimată în termeni nominali.

[79]        Costul aferent investiției indicat în cazul de față ar trebui să excludă provizioanele pentru situații neprevăzute în conformitate cu documentul de lucru nr. 4.

[80]        Nu se aplică: 1) în cazul proiectelor care fac obiectul regulilor privind ajutoarele de stat, în sensul articolului 87 din Tratatul CE (a se vedea punctul G.1), în temeiul articolului 55 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, precum nici 2) în cazul în care cheltuielile de exploatare sunt mai ridicate decât veniturile generate, proiectul nu este considerat ca generator de venituri, în sensul articolului 55 din regulamentul (CE) nr. 1083/2006, situație în care se vor ignora elementele 9 și 10 și se va fixa deficitul de finanțare la 100%.

[81]        Pentru calcularea rentabilităţii proiectului fără („/C”) şi cu („/K”) asistenţă comunitară, se va face referire la orientările prevăzute de Comisie în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

[82]        În cazul locurilor de muncă permanente, în loc de durata în luni, se va indica „permanent”.

[83]        Decizia autorității sau autorităților (naționale) competente care conferă titularului dreptul de a dezvolta proiectul . În cazul în care proiectul prezentat face parte dintr-o operațiune mai amplă, autorizația de dezvoltare trebuie să se refere exclusiv la proiectul prezentat Comisiei. În cazul în care sunt necesare mai multe decizii de autorizare a dezvoltării, se vor repeta informațiile de câte ori este necesar.

[84]        JO L 175, 5.7.1985, p. 40.

[85]        Elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 85/337/CE.

[86]        JO L 197, 21.7.2001, p. 30.

[87]        Elaborat în conformitate cu litera (j) din anexa I la Directiva 2001/42/CE.

[88]        JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

[89]        Documentul 99/7 rev.2 adoptat de Comitetul privind habitatele (instituit în temeiul Directivei 92/43/CEE) în cadrul reuniunii din 4 octombrie 1999.

[90]        Prezenta cerere nu înlocuiește notificarea Comisiei în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. O decizie pozitivă a Comisiei cu privire la proiectul major, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, nu constituie o autorizare a ajutorului de stat.

[91] Pentru procedurile de achiziţie încheiate înainte prin semnarea unor contracte/ acorduri de finanţare înainte de data depunerii prezentei cereri de finanţare, se va preciza valoarea reală şi nu valoarea estimată.  

[92] În cazul în care au fost publicate anunţuri de intenţie/ de participare/  de atribuire în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, vă rugăm să prezentaţi numărul de referinţă.