Ultima actualizare: August 2018

Declarația pentru articolul 35[1]

Distrugerea parcurilor — temă locală, problemă națională

Noi, semnatarii prezentei declarații, atragem atenția opiniei publice și instituțiilor statului asupra acțiunilor și/sau intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor parcuri urbane și spații verzi ale primăriilor din Arad, București (Sector 2, Sector 3, Sector 4, Sector 6), Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara.

                  

În fapt:

         

În ciuda caracterului aparent local al acestor decizii, nu putem să nu observăm că fenomenul are întindere națională și denotă o viziune contrară noilor tendinţe în urbanism. Orașul este un spațiu al oamenilor și orice decizie urbanistică trebuie, în primul rând, raportată la nevoile comunității. Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel, acest concept, al echilibrului antropic în raport cu natura, este unul dintre principiile urbanismului modern: […] peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni (Consiliul Europei, Convenţia Europeană a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002).

Prezenta declarație are, prin urmare, scopul de a aduce în atenția instituțiilor centrale ale statului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României), cât și organismelor europene (Comisia Europeană, Parlamentul European), mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că fenomenul descris mai sus, deși se manifestă în focare locale, a căpătat deja o întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înalt nivel.

Date fiind acest context și nevoile exprimate mai sus, organizațiile semnatare fac apel la:

  1. Coordonare. Ne vom coordona acțiunile pentru a interpela și opri tentativele de distrugere, diminuare sau translatare a spațiilor verzi din interiorul localităților. Vom constitui canale consensuale de consultare publică și decizie. Problemele cu caracter comun vor putea fi astfel susținute unitar (de exemplu, prin memorii adresate Camerelor Parlamentului, Președinției, Comisiei Europene etc.).

  1. Susținere. Vom identifica modalități practice de a ne susține reciproc (comunicare, logistică, consultanță juridică, lobby legislativ) în acțiunile concrete întreprinse în oricare dintre orașele menționate. Suntem deschiși colaborărilor viitoare cu orice alte comunități afectate de probleme similare. 

  1. Sesizări. Prezenta servește ca sesizare comună pentru următoarele organisme naţionale şi europene:

  1. Comunicare cu presa. Vom colabora cu mass-media națională și cu organizațiile naționale și internaționale care au ca obiectiv principal protecția mediului și a patrimoniului, fiind hotărâți ca prin acțiunile noastre să păstrăm subiectele vizibile în presa locală și națională. Vom depune toate eforturile pentru a coaliza opinia publică și comunitățile locale, servindu-ne de exemplul “Roșia Montană” pentru a determina aducerea în legalitate a administrațiilor edilitare, în scopul respectării intereselor reale ale comunităților locale.

  1. Monitorizare. Vor alcătui o listă neagră a primăriilor care devastează spații verzi. Lista va avea caracter public și va fi coroborată cu monitorizarea realizată de portalul național anti-corupție România Curată, aici: http://www.romaniacurata.ro/liste-negre/.

  1. Dialog. Susținem în continuare necesitatea unei colaborări transparente între autoritățile publice și comunitățile locale, în vederea promovării și respectării nevoilor reale ale cetățenilor.

  1. Schimbare. Alterarea spațiilor publice și a fondului vegetal aferent este determinată de absența unor politici publice adecvate și a unui cadru legislativ corespunzător (Legea nr. 24/2007), care să garanteze dezvoltarea durabilă a orașului și să protejeze valențele culturale ale peisajului urban.

Astfel, problematica schimbării legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte:

                  se dovedeşte a fi extrem de urgentă.

Aceste probleme sunt adâncite și de excluderea unor profesioniști din procesul de elaborare a proiectelor de amenajare a spațiului public: sociologi, peisagiști, dendrologi, ecologi, antropologi, ingineri de trafic etc. — amenajarea cadrului urban fiind în prezent apanajul unui număr restrâns de profesii. Înlăturarea celorlalți profesioniști din procesul de elaborare a acestor documentaţii pornește chiar de la cerințele exprimate în caietele de sarcini ale licitațiilor organizate de administrațiile publice pentru proiectarea și implementarea amenajărilor din mediului urban. Rezultatul lipsei unei viziuni interdisciplinare cu privire la amenajarea peisajului urban este vizibil pretutindeni. Deprecierea vegetaţiei este numai un exemplu în acest sens. Acestuia i se mai adaugă multe altele, precum alegerea neinspirată de materiale, culori, texturi, inadecvarea unor elementele în raport cu spațiul adiacent, simbolistica îndoielnică a unor obiecte inserate în spațiul public sau lipsa unui concept general pentru fluxurile de deplasare. Acestea sunt mult mai vizibile pentru publicul larg față de agresiunea continuă suportată de floră. Defrișările masive, tăierile necorespunzător realizate, intervențiile agresive de la nivelul rădăcinilor plantelor și inserarea unor specii nepotrivite contribuie, desigur, la deprecierea calității spațiului public şi a mediului de viaţă în oraşele din România. Aceste acțiuni nu au întotdeauna un efect imediat sau un impact vizual puternic, motiv pentru care nu sunt percepute ca o problemă reală de către locuitorii oraşelor noastre.

2 februarie 2015

Arad

Alternativa Civică
prin Sebastian Bulumac (președinte)

Asociația PRO URBE Arad
prin Arh. Alexandru Nagy-Vizitiu (președinte)

Mișcarea Arădeană
prin Claudiu Cristea (președinte)

Grupul civic “Respiră Verde”
prin Bandean Eugen (coordonator)

Galeria Oldart
prin Laurentiu Constantin Cladovan (coordonator)

Centrul pentru Studii și Inițiativă Civică
Doru Neacșu (președinte)

Asociația "Miloș Cristea"
Adela Cristea (reprezentant)

București

Grupul de inițiativă civică “Lacul Tei”
prin Aimee Bugner și Silvia Cruceanu (reprezentanți)

Grupul de inițiativă civică "Tudor Vladimirescu"
prin Marin Militaru (reprezentant)

Grupul de iniţiativă civică “Cetăţean Sector 3”

prin Tiberiu Poparad şi Anda Dobrescu (reprezentanţi)

 (aderat la 6 februarie 2015)

Grupul de iniţiativă civică “Prietenii Parcului IOR”

prin Răzvan Vastea şi Eduard Dumitrache (reprezentanţi)

(aderat la 17 februarie 2015)

Grupul de iniţiativă “Politehnicii”

prin Răzvan Daba (reprezentant)

(aderat la 17 februarie 2015)

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti - Ilfov 

prin Președinte Diana Culescu

(aderat la 17 februarie 2015)

Grupul de iniţiativă civică “Salvaţi Parcul Tineretului”

prin Iancu Elena (reprezentant)

(aderat la 6 martie 2015)

Grupul de iniţiativă civică “Salvaţi Parcul Drumul Taberei”

prin Ilie-Cristian Ionescu & Alexandru Ciurea  (reprezentaţi)

(aderat la 7 mai 2015)

Iași

Grupul de inițiativă civică “Iașul iubește teii”
prin Alexandrina Dinga (reprezentant)

Grupul Academic din Iaşi  (“www.impotriva.blogspot.co.uk”)
prin drd. Dinu Gabriel Munteanu (Director)

Asociația Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” Iași
prin ing. dr. Ionel Lupu (președinte)

Târgu Mureș

Grupul Ecocivic “Opriți masacrul verde”
prin Lampa Levente (reprezentant)

Asociaţia Rhododendron

prin Szakacs Laszlo (preşedinte)

(aderat la 18 februarie 2015)

 

Cluj

Grupul de inițiativă “Federația Parcul Feroviarilor”
prin Szakáts István (membru)

Asociaţia Peisagiştilor din România - Asop, Filiala Teritorială Nord - Vest

prin Preşedinte Păuniţa Iuliana Boancă

(aderat la 17 februarie 2015)

Timişoara

                 

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Vest

prin Președinte Andrei Condoroș

***

Organizații care susțin Declarația

Subscrisele organizații nonguvernamentale pentru protecția mediului își declară susținerea expresă pentru prezenta declarație:

Asociația BIOSILVA
prin Președinte Florin Grădinaru

Asociația Greenitiative
prin Director Felicia Ienculescu-Popovici

Asociația Kogayon
prin Președinte Florin Stoican

Asociația Mai Bine
prin Președinte Executiv Anca Elena Gheorghică

Asociația Natura Transilvaniei
prin Președinte Mihai Constantinescu

Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS
prin Președinte Cătălin Nicolae Lazăr

Asociația pentru Dezvoltare Durabila Dunărea de jos Călărași
prin Președinte Vasilica Puran

Asociația Salvați Dunărea și Delta
prin Președinte Liviu Mihaiu

Centrul de Resurse pentru Participare Publică
prin Director executiv Oana Preda

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
prin Președinte Costel Popa

Fundația Eco-Civica
prin Președinte Nicolae Rădulescu-Dobrogea

Fundația TERRA Mileniul III
prin Președinte Lavinia Andrei

WWF Danube Carpathian Programme Romania
prin Director Magor Csibi

Fundația AltArt
prin Președinte Szakáts István


Asociația Peisagiștilor din România (AsoP)
prin Președinte Alexandru Ciobotă

Fundaţia Pro Patrimonio

prin Vicepreşedinte Şerban Sturdza

 (aderat la 9 februarie 2015)

Asociaţia Arhiterra

 prin Preşedinte Raluca Munteanu

(aderat la 9 februarie 2015)

Asociaţia Ecostuff Romania

 prin Preşedinte Radu Rusu

(aderat la 11 februarie 2015)

Asociaţia ActiveWatch

prin Preşedinte Mircea Toma

(aderat la 17 februarie 2015)

Asociaţia Miliţia Spirituală

prin Secretar general Doina Vella

(aderat la 17 februarie 2015)

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul

prin Preşedinte Nicuşor Dan

(aderat la 19 februarie 2015)

Asociaţia EcoAssist

prin Preşedinte Liana Buzea

(aderat la 20 februarie 2015)


[1] Constituţia României, articolul 35 (“dreptul la un mediu sănătos”): (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.