Pentru foarte mulți oameni, primul atac de panică este trăit ca o urgență vitală. Durerea în piept, palpitațiile, lipsa de aer și frica intensă creează impresia clară că urmează un infarct. Nu este o reacție exagerată - senzațiile sunt reale și extrem de puternice.
De aceea, una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le aud pacienții este:
„De unde știu dacă a fost un atac de panică sau ceva grav cu inima?”
Răspunsul nu este întotdeauna simplu, dar există diferențe importante care pot ajuta la înțelegerea situației.
Atacul de panică și infarctul au în comun unele simptome-cheie: durerea toracică, palpitațiile, transpirațiile, senzația de sufocare și frica intensă. Corpul reacționează violent în ambele situații, iar creierul interpretează rapid aceste semnale ca fiind periculoase.
În cazul atacului de panică, sistemul nervos intră brusc în modul de alertă maximă. Se eliberează adrenalină, respirația se accelerează, mușchii se tensionează, iar inima bate mai repede. Toate aceste reacții sunt menite să protejeze organismul, dar apar fără un pericol real.
În infarct, cauza este diferită: o problemă reală la nivelul inimii, care necesită intervenție medicală imediată.
Durerea în piept din atacul de panică este adesea descrisă ca o strângere, o arsură sau o înțepătură difuză. Poate migra, poate apărea și dispărea în valuri și este frecvent însoțită de senzația că nu mai ai aer.
Un alt element important este frica intensă. În atacul de panică, frica apare brusc și este disproporționată față de context. Apare teama de moarte, de leșin sau de pierdere a controlului, chiar dacă persoana se află într-un loc sigur.
Simptomele ating un vârf rapid, de obicei în câteva minute, și apoi încep să se diminueze. Deși experiența este extrem de neplăcută, investigațiile cardiologice sunt, în general, normale.
În cazul infarctului, durerea toracică este mai degrabă o presiune intensă, constantă, descrisă adesea ca „o greutate pe piept”. Aceasta poate iradia spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate.
Durerea nu apare brusc și nu se estompează rapid. De multe ori este însoțită de transpirații reci, greață, slăbiciune extremă și o stare generală de rău profund.
Infarctul apare frecvent în context de efort fizic sau stres major și nu este influențat de respirație sau de încercările de calmare.
Dacă trăiești pentru prima dată astfel de simptome, este absolut corect să mergi la urgență. Nimeni nu se așteaptă să faci diferența singur, iar excluderea unei cauze cardiace este esențială.
Mulți pacienți ajung la camera de gardă, fac EKG, analize și ecografie cardiacă, iar rezultatele sunt normale. În acel moment apare confuzia: „Dacă nu e inima, atunci ce a fost?”
Aici intervine rolul evaluării psihiatrice.
După ce cauzele medicale grave sunt excluse, episoadele de acest tip indică adesea un atac de panică sau o tulburare de anxietate. Corpul nu „inventează” simptomele, ci reacționează la o suprasolicitare emoțională acumulată în timp.
Stresul cronic, epuizarea, anxietatea nediagnosticată sau emoțiile reprimate pot declanșa aceste crize intense. Din acest motiv, ele pot reapărea, uneori chiar mai frecvent, dacă nu sunt înțelese și tratate.
Într-o clinica psihiatrie Bucuresti, evaluarea are rolul de a explica ce se întâmplă, de a reduce frica și de a preveni repetarea atacurilor.
Un aspect foarte important este „frica de frică”. După un atac de panică, mulți oameni devin hipervigilenți la orice senzație corporală. Orice palpitație sau amețeală este interpretată ca un semn că „urmează din nou”.
Această stare de alertă constantă menține anxietatea și poate duce la noi atacuri. De aceea, simpla reasigurare că „nu ai nimic” nu este suficientă. Este nevoie de înțelegerea mecanismului și de sprijin adecvat.
Este important să ceri ajutor atunci când:
Consultul psihiatric nu înseamnă automat tratament medicamentos, ci clarificare și orientare corectă. Pentru mulți pacienți, faptul că înțeleg ce li se întâmplă reduce semnificativ intensitatea simptomelor.
Atacul de panică nu înseamnă că „înnebunești” și nu este un semn că inima ta este bolnavă. Este un semnal că organismul tău este suprasolicitat și are nevoie de atenție.
Diferența dintre atac de panică și infarct este esențială, dar la fel de important este să nu ignori niciuna dintre situații. Corpul vorbește prin simptome. Ceea ce contează este să îl asculți și să ceri ajutorul potrivit.
Dacă ai trecut printr-un atac de panică sau trăiești cu teama că s-ar putea repeta, nu trebuie să rămâi singur cu aceste întrebări. O evaluare corectă te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu tine și să recapeți controlul asupra stării tale.
Poți apela cu încredere la sprijin specializat în cadrul Clinicii de Psihiatrie Adulți București, unde consultațiile se desfășoară într-un cadru calm, confidențial și orientat spre soluții reale.
📍 Locație: Prelungirea Ghencea nr. 27B, sector 6, București (Policlinica Premed)
📞 Telefon: 0742.163.635
🌐 Website: https://psihiatrie-adulti.ro/
Primul pas nu este un angajament, ci o conversație. Uneori, exact asta face diferența.